114 matches
-
sociale; munca informală e flexibilă și nu beneficiază de protecție; iar munca familială și de subzistență nu este nici regulată și nici remunerată. 8. Respingerea statului ca forță represivă nu este împărtășită de toți teoreticienii feminiști europeni. Spre deosebire de tradiția germană antistatală, feministele scandinave sau din alte țări ale Europei au fost de la bun început mai orientate înspre stat și au ales „activismul instituțional” (feminismul de stat) ca strategie de schimbare a rolului social și politic al femeilor (Stetsonxe ", D.M.", Mazurxe "Mazur
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1958, acesta ne-a semnalat că, din discuțiile avute cu arhimandritul D.F., printre altele, acesta din urmă i-a relatat și următoarele: D. și ceilalți au fost arestați pentru activitate cu caracter mistic, care, în fond, are un caracter politic antistatal, activitate de care nu sunt străini nici următorii călugări și preoți: L. de la Patriarhie, duhovnicul preotului D.A., R.M. de la Patriarhie, P. și T. de la mănăstirea S., D.E. de la mănăstirea P., V.N. de la mănăstirea T., F.C., pictor, P.B. duhovnic la mănăstirea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și contribuind pentru construcții sau cumpărări de case de rugăciune, fără a se face investiții mari, doar strictul necesar. [...]” „Notă, 26.07.1973: În ultima perioadă de timp, pe teritoriul țării noastre au fost constatate tot mai multe acțiuni ostile, antistatale, desfășurate sub masca unei atitudini disidente față de cultele neoprotestante. Informațiile deținute de organele de securitate indicau drept sursă directă a acestor acțiuni interne, organizația «Verbu den mit underground evangelism international», care își desfășoară activitatea sub acoperirea așa-zisei lupte împotriva
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat Încât ele dădeau tabloul unei acțiuni organizate, antisovietice, antipartinice și antistatale. șeful anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un fost anchetator al Securității 12. Problema care trebuia rezolvată consta În obținerea confirmării acestor vinovății prestabilite. În acest scop, se recurgea la mijloacele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mai poate fi gândită în analogie cu loialitatea față de vreun centru mundan al puterii, precum Schmitt ar putea-o face. Dim potrivă, ideea de loialitate față de Dumnezeu „provine“ tocmai din lipsa de referință la mai-marii acestei lumi, de orientarea fundamental antistatală. Teologizarea acesteia din urmă conduce la caracterul persistent deconstructiv înmagazinat în prima și, respectiv, la considerarea iubirii ca modalitate a apar tenenței comunitare, nu ca sentiment universal al raportării la celălalt. Ca o consecință, Taubes ajunge să numească Israelul „loc
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
modificării societății și a omului, prin cultul muncii și proiecția armoniei sociale), dar și diferențe. În primul rând, comunismul este libertin, în faza incipientă, lăsând individului iluzia realizării complete, deși în timp se transformă în obligația sacrificiului pentru comunitate, e antistatal și internaționalist la origine (deși devine etatizat, opresiv și ultranaționalist), iar dacă fascismul se proclamă irațional și antiintelectualist, comunismul se pretinde rațional, chiar științific, cu Știința ca fundament, Rațiunea ca metodologie și Cartea ca mijloc (în comunism cărțile se vindeau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
foarte simpatici, și spectatorii uită că milițienii din viața reală sunt niște brute microcefale, corupți și răi, comportându-se discreționar și mitocănește cu cetățenii. Cum îi spune și numele, Brigada Diverse nu rezolvă crime teribile, hoții de mare anvergură, comploturi antistatale, pentru simplul motiv că așa ceva nu se poate întâmpla în Republica Socialistă România, unde covârșitoarea majoritate a cetățenilor muncesc cinstit. Invariabil, ca și în filmele cu securiști, răufăcătorii sunt prinși și constatăm că, de fapt, n-aveau nici o șansă de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politică pentru a obține un beneficiu în felul petrecut în anul 1940 când România a fost dezmembrată ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a altor pacte și tratate fasciste. În acele momente tulburi au existat manifestări ce echivalau cu uneltiri antistatale. Primejdia desfășurării unui război civil a fost înlăturată prin clarviziunea noii puteri, a măsurilor echilibrate ale armatei, a președintelui țării și forțelor de ordine. Victimele înregistrate la asaltul împotriva dictaturii și restabilirii normalității s-a datorat derutei generale și nu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să rămână în fruntea serviciilor de profil din România și în primul deceniu postbelic. D.P.S.G. a reprezentat cea mai importantă instituție a sistemului de siguranță națională, bazându-se pe trei elemente principale: experiența și, mai ales, succesele în combaterea acțiunilor antistatale, profesionalismul cadrelor și continuitatea elementelor de conducere. Organizarea D.P.S.G. s-a păstrat, în linii mari, ca la înființare, cu două departamente cu atribuții informative/contrainformative, Direcțiunea Siguranței Generale și Inspectoratul General al Polițiilor, la care s-au adăugat un număr
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu aprobarea conducerii D.G.P., în urma unor sesizări că anumite acțiuni au avut un substrat personal. În ansamblu, activitățile informative/contrainformative au continuat să se desfășoare pe aceleași coordonate ca și în primul deceniu postbelic. Obiectivele principale au fost dezmembrarea operațiunilor antistatale susținute, în primul rând, de unele state vecine României. Acestea, din diverse motive, au desfășurat atât operațiuni legale, prin mișcările politice permise a activa și presa scrisă, cât și unele subversive, a căror finalitate o reprezentau obținerea unor teritorii vizate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe teritoriul României, atât datorită unui interes geopolitic deosebit al statelor vecine, dar și a măsurilor de reacție ale instituțiilor abilitate, care au beneficiat de legi favorabile în domeniu, atât de organizare și funcționare, cât și de reprimare a actelor antistatale. A.4. Conducerea Direcției Generale a Poliției, a Direcției Poliției de Siguranță și a Corpului Detectivilor După avansarea lui Romulus P. Voinescu ca președinte al Consiliului Superior Administrativ, la conducerea D.P.S.G./D.G.P. a rămas N. Stan Emanoil, subdirector general, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
autorități. Curentele religioase și cele politico-sociale „prind rădăcini” din ce în ce mai întinse în mediul rural. Stiliștii din Moldova și Basarabia, semnalați în județele Vaslui, Neamț, Baia, Putna și Bălți, au trecut „la anarhie” prin nesocotirea autorității de stat. La rândul lor, acțiunile antistatale din regiunile minoritare s-au dovedit „tot mai accentuate”, instigatorii organizațiilor subversive producând panică în rândurile populației românești. Starea de spirit a populației a fost „agitată și dezorientată” din cauza campaniilor politice, terenul de instigații s-a dovedit „propice”, răuvoitori „se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
măsurilor de menținere a ordinii, Ministerul de Interne a cerut îndepărtarea din serviciu a funcționarilor dovediți că „au înfrânt” legile în vigoare. Unii dintre acești funcționari licențiați, alături de alte categorii, s-au angajat în întreprinderi particulare unde au continuat manifestările antistatale. De aceea, ministrul de Interne, Armand Călinescu, a decis ca directorii instituțiilor particulare să verifice și să controleze personalul din subordine, îndepărtând pe cei indezirabili, iar la noile angajări să țină cont de trecutul acestora. În schimb, directorii puteau fi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aer două poduri de cale ferată din gara Șimleu, podul de peste râul Crasna și podul de fier care leagă Șimleu de Sărmășag. Activitatea informativă a organelor de Poliție a prevenit asemenea cazuri și a identificat întreaga rețea - organizare și încadrare - antistatală. Inspectoratul Regional de Poliție Cluj a informat D.G.P. despre sentințele date, la 15 mai 1940, de Tribunalul Militar a Corpului 6 Armată în procesul teroriștilor unguri descoperiți în 1939. Dintre cei nouă acuzați, cinci au fost prezenți, iar patru au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subversive a depășit „vigilența organelor de siguranță” ale statului, fapt care trebuia remediat neîntârziat. În acest context, serviciul de informații al Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale care acționau în România. Dispozitivul informativ a fost întărit cu elemente capabile și bine pregătite, iar la dispoziția regimentelor și legiunilor de jandarmi au fost puse mijloace materiale care să permită dezvoltarea unei rețele informative eficiente, compuse din agenți permanenți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de simpatie în folosul puterilor anglo-americană”, dar și acțiunile antistatale ale preoților romano-catolici, care sunt „mai departe în slujba iredentei maghiare”. La 13 mai 1944 Legiunea Bacău l-a arestat pe A. Beseny, referent de presă în Ministerul de Externe al Ungariei, deoarece făcea propagandă revizionistă printre ceangăii din județ
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la percheziții și arestări, dar toate acestea fără a anunța Biroul Statistic Militar aflat în aceeași localitate. Aceste greșeli de procedură au impus Secției a II-a să revină asupra măsurilor obligatorii pentru toate autoritățile în cazul identificării unor acțiuni antistatale. La 17 august 1944, Biroul Statistic Militar Odobești, sub semnătura colonelului V. Nicolau, a informat Legiunea de Jandarmi Brăila despre un caz de spionaj sovietic în regiune. Un individ suspect a fost reținut la nord de Râmnicu-Sărat, la sfârșitul lunii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de frontieră, pentru a fi cercetate de Poliția Judiciară. Peste un an de zile, la 12 martie 1942, Secția a II-a a revenit cu o adresă la D.G.P., în care a semnalat că, în pofida atribuțiilor de cercetare a cazurilor antistatale, unele dintre acestea au fost instrumentate de alte organe și trimise direct la Curtea Marțială. Având în vedere „această descentralizare” în cercetare, s-au adus prejudicii în exploatarea informațiilor, luarea măsurilor contrainformative și evidența sistemelor de lucru a serviciilor străine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Casierie, Biroul 2 Contabilitate, Biroul 3 Cazarmare. C.2. Aspecte din activitatea informativă/contrainformativă desfășurată Pe lângă activitățile specifice - botezuri, cununii, înmormântări, sărbători naționale și religioase - preoții maghiari din România au intrat în atenția S.S.I. datorită propagandei revizioniste, naționaliste și acțiunilor antistatale pe care unii dintre ei le desfășurau. În linii mari, preoții maghiari din România, indiferent de confesiune, trebuiau să mențină speranța enoriașilor că și restul Ardealului va intra, cât de curând, în componența Ungariei. Directivele privind această acțiune concertată veneau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
3. Consiliul de Colaborare Generalul Antonescu a făcut parte în cariera sa din structurile militare care au inițiat/desfășurat acțiuni de colaborare cu alte instituții, în vederea unui schimb reciproc avantajos și a impunerii unor măsuri comune de combatere a ideologiilor antistatale. Rezultatele pozitive pe acest segment i-au arătat, în timp, necesitatea continuității în domeniu și extinderea acțiunilor de colaborare informativă. O dată cu numirea în funcția de șef al guvernului, generalul Antonescu a introdus practica schimburilor de date la nivelul instituțiilor și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condamnare la moarte în fața plutonului de execuție. A doua zi, "Scânteia" motiva uciderea de-a dreptul aiuristic: Pătrășcanu era vinovat de "trădare de patrie, de acțiuni de paralizare a forțelor patriotice împotriva fascismului, de organizare a unui grup complotist contrarevoluționar, antistatal, în scopul acaparării puterii și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de arestare îl semnase, cu șase ani în urmă, procurorul R. Rossman. Motivația părea ceva mai concretă, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au aderat la protocronism au fost supuși prigoanei, depistați și vânați fără dificultăți." Culmea e că nu acești iluzorii persecutați (pură invenție!) au înfundat pușcăriile comuniste, ci tocmai... profesorul Papu, condamnat în 1961 la 8 ani de temniță pentru "complot antistatal și înaltă trădare"! O simplu dispută de literatură comparată, văzută de unii ca "expresie a unui complex de inferioritate al naționalismului românesc", ori exagerat susținută, ori exagerat combătută, a ajuns să fie interpretată ca promotoare a "izolării României, prin crearea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Se poate aprecia că încă de la început adunarea s-a desfășurat într-o atmosferă încărcată, cu huiduieli la adresa partidului și guvernului, întreținută de elementele dușmănoase, studenți repetenți, exmatriculați, antrenând până la urmă pe majoritatea studenților participanți la adunare. Caracterul dușmănos și antistatal al adunării s-a concretizat și prin aceia, că în afară de cele prevăzute în memoriu, unele elemente au pretins, că partidul nu preocupă (sic!) de ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, că trebuie să se acorde mai multă "libertate" presei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt comunist, socialist” - „Ei, același lucru. Și ce-ai făcut?” - „N-am făcut nimic”. Zice: „Cum? Ești cu partizanii?”. Și au Început să spună... Aveau ei În mintea lor un plan: nu ne puteau spânzura decât dacă spuneam că suntem antistatali, că-i așteptăm pe partizani, că voiam să colaborăm cu partizanii, cu bolșevicii, comuniștii, Împotriva Ungariei. Până la urmă, cu bătăi, ne-au scos aceste mărturisiri. - Cine vă bătea? Poliția, jandarmii? - Poliția, Siguranța maghiară. - Unde erați? În ce Închisoare? - La Someșeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost chemat la anchetă. Cu întrebări ocolitoare, voiau să-mi afle poziția în această problemă. Pentru a-mi distrage atenția, voiau să declar că sunt vinovat față de partid și de țară, că complotez și încerc să organizez acțiuni antiguvernamentale și antistatale. Nu-mi plăcea să am poziții echivoce și am dat două declarații. În una arătam că sunt loial statului, în scopul apărării integrității teritoriale, a patriei și a neamului românesc, și sunt gata să lupt cu arma în mână până la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]