172 matches
-
de computere Honeywell). Am intrat apoi în comunitatea românească din Phoenix, Arizona. • Povestiți-ne mai multe despre conflictul cu autoritățile pe care l-ați avut în 1986 și cum v-a afectat acesta cariera, la momentul respectiv? Creasem un roman antitotalitar, intitulat în mod paradoxist „NonRoman”, despre un dictator... Analog, trei piese de teatru contra unei societăți închise (trilogia „MetaIstorie”, cu ciclul de drame: O lume întoarsă pe dos, Formarea Omului Nou, și Patria de animale) Scriam de mână, apăsând la
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
declarată, alături de alte țări europene, o victimă certă a bolșevizării petrecută cu începere din 1945. Utilitatea unei cărți ca Str. Revoluției nr.89 nu este doar estetică și universitară, ci este și una imediată: prin punerea la lucru a memoriei antitotalitare, negaționiștii comunismului din România și ai evenimentelor complexe din 89 nu pot mancurtiza total o populație ce a fost supusă, în ultimii douăzeci de ani, la un supliment de suplicii generate de energofagia unei tranziții cvasi-eșuate înspre o economie de
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
30 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Democrația (cu binecunoscuta ei sorginte lingvistică grecească, demos = popor și kratos = conducere) a devenit azi în România - de la conceptul mult prea generos cu iz de model perfect al unei veritabile societăți de tip deschis, antitotalitar, concept vândut, din păcate, cu sânge și gloanțe la kilogram spre sfârșitul de secol XX în majoritatea țărilor comuniste de către marile puteri politico-economice ale lumii - nimic altceva decât termenul-paravan folosit cu nerușinare de către o altă dictatură circumstanțială, una mondială de
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
în 1983) se subsumează unui filon productiv al teatrului modern și utilizează parabola, aluzia, limbajul ambiguu și sugestiv, pentru a dezbate chestiuni moral-civice ale culpabilității, responsabilității, angoasei, pentru a dezvălui instalarea represiunii arbitrare și a totalitarismului, consimțite prin pasivitate. Mesajul antitotalitar e abil construit. Iason și Medeea (scrisă în 1985) se raliază altui „filon”, de altfel înrudit, al teatrului secolului al XX-lea: cel al revizitării temelor mitologice ale Antichității și al investirii lor cu înțelesuri contemporane. Într-o Cronică electorală
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
ajuns sub conducerea monstruos-dictatorială a unui „Stăpân” ori „Părinte”. Sub transparentul înveliș al parabolei e o virulentă diatribă la adresa lui Stalin și a dictaturii sale. Societatea cesiumiștilor e descrisă în registru sumbru-grotesc, cu arsenalul literar propriu utopiilor negative cu mesaj implicit antitotalitar. În privința „anticipărilor”, din nou câteva au fost confirmate de realitate: terorismul planetar, manipulările genetice ș.a. SCRIERI: „Direcțiunea mișcării hârtiilor”, București, 1948; Brigada cântă pe mai multe voci, București,1949; Candidatul de partid, București, 1953; J. B. C. trece Cortina, București
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
Concordia” din Pesta, „Independentul literar” din București ș.a.). Există în sumar și o secțiune autobiografică, în care M. încearcă să clarifice gesturile sale de contestare a regimului ceaușist (în altă secțiune a cărții M. se ocupă și de strategiile retorice antitotalitare) și de implicare a sa în evenimentele din decembrie 1989. Ediția Mihai Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă (Pagini de ziar) (1975), alcătuită în colaborare cu Gh. Bulgăr, are meritul de a fi inclus articole ce nu mai fuseseră reeditate
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
la „Munca de partid” și obligat să lucreze într-o funcție obscură, la Loto-Pronosport. Ulterior este reîncadrat în presă, la „România liberă”, fără drept de semnătură vreme de patru ani. În 1987 încearcă să organizeze o rețea clandestină de luptă antitotalitară, iar în decembrie 1989 este unul dintre revoluționarii care pătrund în studiourile Televiziunii Române, vorbind în prima emisiune liberă. Se întoarce la „România liberă”, unde i se încredințează conducerea ziarului. Lucrează apoi la „Adevărul”, la „Curierul național”. Din 1992, timp de
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil a produs efecte perverse asemănătoare celor ale fostului antifascism instituțional: legitimarea naționalismului și a extremei drepte În numele rezistenței „antitotalitare” și/sau al performanței culturale. Acest discurs reprezintă În momentul de față principalul obstacol În calea „prelucrării trecutului” În România. Pentru a identifica mai bine un specific românesc al exilului și elementele comune cu situația existentă În alte părți, comparația
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din primii ani ai exilului sau militant. În privința exilului intelectual, vezi opiniile lui Eugen Ionescu din primii ani după război În scrisorile sale către Tudor Vianu publicate la București În 1995. Ar putea fi amintite orientarea neofascista a librăriei românești „antitotalitare” din Paris (Librairie du Savoir - librairie roumaine antitotalitaire), ori naționalismul pe stil vechi al altor instituții culturale și religioase ale exilului românesc. Asupra dublei cenzuri care a Împiedicat dezbaterea Într-un caz revelator precum cel al lui Mircea Eliade, vezi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
holistică din Lupul și Catedrala. În planul realist al romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Școală a muncii de la fabrica de rulmenți din Bârlad, unde ani de-a rândul, noi, Constantin Hușanu, Ion N. Oprea și Constantin Clisu, dar alături de noi și Alexandru Gh. Tacu și ing. dr. Cezar Zugravu, cunoscuți ca foști deținuți politici antitotalitari, azi cu scrieri în Reflecțiicartea de față- și nu numai noi, am redactat, editat și difuzat ziarul nostru de uzină Rulmentul care a fost pista de zbor către cărțile de mai târziu ale noastre și ale colaboratorilor noștri ( ing. Năstase
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
O lovitură de stat pusă la cale de Marele Agă este dejucată, în final, prin vigilența slugarnică a Poetului Curții. Piesa-cadru are aspectul unei savuroase farse satirice, cu viguros mesaj democratic (și, în contextul vremurilor în care a fost scrisă, antitotalitar, anticeaușist, amintind, poate și prin recursul la recuzita „de epocă”, de Cântul al unsprezecelea din Levantul lui Mircea Cărtărescu, elaborat cam în același timp), iar „piesa din piesă” abordează, în registru grav, o problematică moral-filosofică perfect omoloagă celei din farsa
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Raicu, Proba realului, RL, 1990, 16; Ion Vlad, În universul nuvelei, ST, 1990, 4; Virgil Podoabă, Al treilea timp, F, 1990, 5; Diana Adamek, „Cele nevăzute...”, TR, 1990, 23; Al. Cistelecan, Proza și conștiința, F, 1991, 6; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, RL, 1991, 44; Vlad, Lect. prozei, 245-250; Irina Petraș, A fi în mers, TR, 1992, 6; Cristea, A scrie, 172-179; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la față”, R, 1993, 4; Tania Radu, Din lumea paralelă, LAI, 1994, 4; Alex. Ștefănescu, Quo vadis
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a subminat exigențele literaturii de comandă pe care încerca să o impună oficialitatea din epocă. Promotor al extremei modernități - s-au remarcat similitudini între scrierile sale și cele ale unor reprezentanți ai grupului francez OuLiPo, ca Raymond Queneau și Georges
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Cioran (de pildă, Pe culmile disperării, 1934). În fine, Apărarea civilizației apare pe fundalul mai vechilor dezbateri despre „criza culturii”; potrivit lui Ț., cultura ar sta în „ascendența politicului”, acesta subordonându-și-o („anexă a politicului”). Cartea are aspectul unui rechizitoriu antitotalitar, ce vizează îndeosebi ideologia comunistă în varianta ei stalinistă. Este totodată o carte-șoc și o carte-semnal de alarmă, în linia Panait Istrati - André Gide, avertizând asupra iluziilor intelectualilor occidentali cu privire la modelul sovietic. Concluzia, aforistică, a capitolului Rusia și civilizația occidentală
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră, întrucâtva, ca experimentatorul en titre al procedeelor Noului Roman în literatura română a momentului. Un ecou destul de important avea să aibă Lunga călătorie a prizonierului (1971), roman parabolic, kafkian, cu sens evident antitotalitar. Un comentator avea să remarce mai târziu: „Citit azi, Dejunul pe iarbă apare foarte puțin înrudit cu Robbe-Grillet; cuprinde, în schimb, un concentrat al tuturor temelor pe care Sorin Titel avea să le dezvolte mai târziu”, iar despre Lunga călătorie
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
fiind transformată după 1989 în trilogie. Marmură neagră (1989) e un roman despre inexistența prețios complicabilă a unui cătun, unde bătaia către un nivel de adâncime simbolică e de fapt o bătaie a pasului pe loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat Al. Constantin. Este membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și are consecvent un discurs ferm antitotalitar. Rod al exploatării perseverente a unor resurse esențiale: viziunea, erudiția, hărnicia, scrierile lui Z. au substanță distinctă și îndeosebi unitate, varietatea subiectelor abordate fiind sinonimă cu aprofundarea lor permanentă în perspectiva alcătuirii unei sinteze. Rar o carte, chiar un articol
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
literară” ș.a. Alături de Emil Brumaru, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Al. Zub și de alți câțiva scriitori și universitari, a făcut parte, în anii ’70-’80, din ceea ce a fost numit „grupul de la Iași”, un grup de atitudine civică antitotalitară. Poliția politică a regimului avea atenția îndreptată asupra acestor „recalcitranți” - dintre care unii aveau să se manifeste, la un moment dat, în mod public ca opozanți ai dictaturii ceaușiste - și, în acele împrejurări, P. avea să fie anchetat de Securitate
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
operator comercial, funcționar, proiectant. După 1989 este redactor la diferite publicații ieșene (între care, „Convorbiri literare”), devine director al Editurii Moldova, apoi al Editurii Alfa. Împreună cu Ștefan Pruteanu, Cassian Maria Spiridon, Ionel Săcăleanu, Aurel Ștefanachi ș.a. se implică în mișcarea antitotalitară din 14 decembrie 1989, la Iași. Debutează cu poezii în „Convorbiri literare” (1972), iar prima carte, Norul de marmură, îi apare în 1981, ca urmare a câștigării concursului de debut organizat de Editura Cartea Românească. Colaborează și la „Cronica”, „România
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis” ș.a. Ia atitudine în favoarea angajării civico-politice scriitoricești, împotriva apolitismului și a recuperării birocratice a profesiei de scriitor. Devine unul dintre cei
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
love affair s-a trecut frenetic la cinicul program sex in the city2. Cultul ușurătății a înlocuit etica eroică - cea care, în primăvara anului 1990, îi mâna pe tinerii anticomuniști în Piața Universității. În termenii lui Mircea Cărtărescu, violul Revoluției antitotalitare și-a consumat ultimul act. Prin urmare, omul recent n-a făcut nici măcar efortul de a se naște. El se târăște buimac printre vestigiile culturii tradiționale. Arhetipul antropologic al creștinismului medieval fusese sfântul: bipedul vertical, cu aripi de heruvim și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și poeme, piese de teatru (Culoarul cu șoareci, 1980, Bătrâna doamnă și fluturele, 1982), scenarii cinematografice (între altele, scenariul filmului artistic de lungmetraj Răutăciosul adolescent, realizat de Gheorghe Vitanidis în 1969). A mai semnat publicistică și eseistică vădind poziția lui antitotalitară (volumul de eseuri Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scris la Paris în 1988 și publicat în țară după aproape un deceniu) ori năzuința unei superioare pedagogii socio-culturale (seria de eseuri Riscul în cultură, publicată în „Contemporanul - Ideea europeană” la începutul
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Tismăneanu: N-am să uit cum, În prima perioadă de după alegerile din 1996, Dorel Șandor spunea că problema cea mare a noii administrații nu este neapărat lipsa de convingeri. Probabil că aveau - unii dintre ei chiar foarte serioase - convingeri anticomuniste, antitotalitare, prooccidentale; au dovedit această orientare. Problema o constituia lipsa de viziune politică și de coerență. Mircea Mihăieș: Și de experiență! Vladimir Tismăneanu: Experiența se obține, se Învață. Mircea Mihăieș: În acele vremuri trebuia acționat rapid și radical, pentru că populația aștepta
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sau pentru a preconiza apariția unei discipline printr-un exemplu paradigmatic. Dar el a pregătit terenul. Modelul urma să vină din acea țară care preluase rolul Imperiului britanic. Aici, critica realistă atenuată a lui Carr nu a avut succes. Lupta antitotalitară, care era cît pe ce să dea greș împotriva lui Hitler (și a Japoniei), nu-și putea permite o altă perioadă de acalmie. Idealismul era înțeles acum nu numai ca o abordare greșită atunci cînd este dus la extrem (așa cum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]