64 matches
-
a criteriilor de selecție a textelor. „Am eliminat tot ceea ce părea deficitar sub raportul autenticității, toate textele care purtau semnele imixtiunii culegătorului”, notează cercetătorul în prefața la Folclor din Bihor. Criteriile estetic și documentar sunt cele care decid în principal antologarea materialelor. Ambele criterii sunt subordonate principiului reprezentativității, astfel încât textele oferă de regulă o imagine reală a repertoriului folcloric din zonele investigate, cu o atenție sporită acordată variantelor, importante pentru sesizarea procesualității în folclor. O pondere însemnată o au aici textele
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
multe volume de poezie, posteritatea îl reține ca realizator al primului volum de traduceri în limba maghiară din versurile lui George Coșbuc - Költemények (1905). Culegerea a avut un deosebit succes în epocă datorită, în primul rând, transpunerilor izbutite, dar și antologării competente, R. prezentând publicului cititor maghiar o imagine a varietății tematice și expresive din opera lui Coșbuc. Împreună cu Brán Lőrinc (Laurențiu Bran), a mai scos antologia Román költőkből (1910), care cuprinde versuri de Mihai Eminescu, G. Coșbuc, O. Goga, Anton
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
Alecsandri, Cezar Bolliac, N. Bălcescu, Gh. Asachi, Costache Negruzzi, Iancu Văcărescu și Al. Sihleanu. Câteva numere sunt închinate unor scriitori mai noi, ca N. V. Scurtescu ori Petre Ispirescu, sau pictorilor Sava Henția și Mișu Popp. În aceste cazuri, prezentarea și antologarea sunt făcute de Iuliu I. Roșca. Totodată, în supliment se dau și versuri ale lui Al. Vlahuță sau ale unor autori de mai mică importanță: Th. M. Stoenescu, Veronica Micle, Al. I. Șonțu. R.Z.
NOUA BIBLIOTECA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
un text nou fragmente împrumutate din mai multe cărți, „colaj” - au zis cercetătorii vremurilor noastre, modernizând imaginea acestei alcătuiri și apropiind-o de o descriere mai exactă a manierei în care au fost reunite secvențele împrumutate, întovărășite adesea de comentarii. Antologarea, într-o carte care își propunea să învețe, să modeleze, are un temei esențial, iar selecția trebuie să fi constituit principala temă asupra căreia s-a concentrat strategia auctorială. Nu a fost o temă prea greu de rezolvat: titlurile, autorii
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Trecerea la tradiționale materiale tipărite e necesară pentru o mai corectă ierarhizare a valorilor, pentru o mai bună autocunoaștere a creatorului și o creștere a responsabilității lui. În bună parte aceste afirmații pot fi adevărate și coordonatorii acestui proiect de antologare le-au avut în vedere. Cert este că această antologie încearcă să demonstreze că nu există o criză a poeziei chiar dacă se află într-un context social vitreg și mai încearcă să satisfacă cerințele multor categori de cititori. Se pot
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
profesorului. Prima sinteză în materie de editologie eminesciană între direcțiile Ibrăileanu - Botez o dă G. Călinescu, acesta despărțindu-se sever de concepția arheologizantă a unui Torouțiu, aplicându-și grila sa estetică prin excelență. Refuză cronologia formală, susținând criteriul tematic de antologare, ca și cum și-ar construi propriul volum Eminescu, perfect îndrituit, zicem noi. Perpessicius ridică un adevărat monument, prin eroica sa strădanie multidecenală, mai ales postumelor eminesciene. Aproape cinci volume de texte descifrate în premieră sau cu soluții definitive pledează pentru geniul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
într-un volum masiv a numeroaselor sale povestiri risipite decenii în șir prin ziare și reviste. Evenimentul a avut loc în 1979, cu trei ani înainte de moartea prozatorului și i-a reconfigurat, în fond, posteritatea literară. Cartea rezultată din efortul antologării a fost intitulată, pur și simplu, The Stories of John Cheever/Povestirile lui John Cheever și a ajuns emblematică pentru întreaga carieră epică a scriitorului. Recent, a apărut și în versiune românească (oferită de Ciprian Șiulea), la Polirom, sub auspiciile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
45, Colecția '80, seria Antologii, ediția a II-a, 1999. Desant'83, antologie și prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, Editura Cartea Românească, Bucuresti, 1983. Dialogul neîntrerupt al teatrului, vol.I. De la Caragiale la Brecht, vol. II, de la Lorca la Brook, antologare, postfață și note de B. Elvin, Editura Minerva, București, 1973. Dramaturgie română contemporană, vol. I, II, Prefață si note de Valeriu Râpeanu, Editura Tineretului, București, 1967. Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
râsu'plânsu', publicat în volumul Poezie românească. Tendințe și direcții actuale, Editura Universității din Ploiești, 2009, pp. 55-63. 201 Antonin Artaud, Le Théâtre de la cruauté (Premiere manifeste), 1932, reprodus în Dialogul neintrerupt al teatrului, vol. I., De la Caragiale la Brecht, antologare, postfață și note de B. Elvin, Editura Minerva, București, 1973, p. 400. 202 Ioan Slavici, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), Editura "Cultura națională", 1924. 203 I. L Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ed. crit. de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Riis (Good, 81-90) ca practicanți ai jurnalismului literar. Mai mult, editorul Sourcebook-ului, Thomas C. Connery citează analiza lui Trachtenberg asupra lui Crane în studiul său introductiv la antologie (5). Întrebarea este dacă Riis și Crane aparțin aceluiași grup, așa cum sugerează antologarea lor de către Connery? Sau Riis poate fi inclus la jurnalismul de senzație? Or el este mai mult un ziarist de investigație, acolo unde Crane dovedește o profundă capacitate de introspecție a condiției umane, conform unui criteriu oglindit în alegerea unui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
idiomuri se înrudește limba lor. Cartea lingvistului sucevean Dorel Fînaru ar putea reprezenta la o primă vedere o sursă de date în acest sens, dar reducerea ei la acest statut ar fi o nedreptate, deoarece ea nu este o simplă antologare sau o sinteză a lucrărilor ce inventariază limbile lumii, desi nici o asemenea realizare nu este lipsită de importantă și nu se realizează fără efort și dificultate, ci este în esență o cale de a pătrunde, cu mijloacele oferite de stiință
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între/ două elipse împurpurate... însângerate..." (1996). A.B.În titlurile mai multor antologii e prezent tandemul "secolele XX-XXI". De netăinuit. Mai înainte am publicat "Poeme din secolele XX-XXI". Ar fi propria-mi serie de autor ajuns la vârsta și experiența... antologărilor masive. E un bilanț de etapă, să zicem. După care sper să urmeze noi perspective, cel puțin la fel de ademenitoare și de generoase. A.B.Fiind implicați în interviu, e firesc să vă întreb: cine vă sunt interlocutorii din antologia "Interviuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu numai ca expresie, ci și ca versificație), precum și prin resursele lingvistice surprinzătoare pe care tălmăcitorul le descoperă în structurile lirice ale limbii române (Perpessicius). S-a menționat, de asemenea, selecția riguroasă și reprezentativă pe care C. o operează în antologarea poeților prezentați în versiune românească. „Totuși este o oarecare uscăciune în traducerile d-lui Cifarelli” - constata G. Călinescu. Considerații asemănătoare sunt exprimate și cu privire la traducerea din Dante Alighieri, Divina Comedie, publicată postum, în 1993, dar apreciată pentru timbrul grav și
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]
-
visul unui om care se gândea la spațiul european, la spațiul lumii întregi ca fiind ale lui, dar la care nu avea acces. De aici întreaga aventură. O aventură care abia începe...”. Himerismul a devenit în timp și criteriu de antologare a unor grupări poetice anterioare apariției lui. Iar astăzi există autori care sunt comentați în legătură cu această paradigmă care pune sub semnul întrebării postmodernismul. După 2010, autorul himerismului a publicat, în revista "Timpul", o serie de articole cu titlul " Pe urmele
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]