135 matches
-
zicem cu mărinimie - pînă-n zece într-un secol, suferă de un subiectivism cronic. Poeții aleși de Victor Pambuccian sînt, în majoritate, si traduși de domnia sa, ceea ce pledează pentru un anumit tip de poezie care răspunde cerințelor estetice și emoționale ale antologatorului, al cărui gust unește între ele generații și voci, îndepărtate în timp și apropiate în spirit, ce s-au manifestat în România la cote înalte. Cititorul român poate fi surprins de numele care-și dau mîna în acest grupaj; asta
Coletul din Arizona. Contemporary Voices from Romania by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/4772_a_6097]
-
voci, îndepărtate în timp și apropiate în spirit, ce s-au manifestat în România la cote înalte. Cititorul român poate fi surprins de numele care-și dau mîna în acest grupaj; asta demonstrează că ele nu i-au fost propuse antologatorului de nicio instituție din România, care are de obicei, evident, parti-pris -urile sale. E o selecție onestă și nu se supune decît preferințelor estetice ale celui care iubește România și cîțiva poeți pe care-i prețuiește în mod special și
Coletul din Arizona. Contemporary Voices from Romania by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/4772_a_6097]
-
Trebuie să subliniez aici cîteva aspecte extrem de interesante pe care le revelă, fără îndoială, această mică familie de poeți. O anumita afinitate de sensibilitate și viziune estetică este lesne de stabilit între scriitorii selectați care confirmă, cum spuneam, si preferințele antologatorului. Revelator mi se pare faptul că toți cei prezenți în acest grupaj, care au trăit și au publicat, majoritatea, aproape exclusiv în perioada de dinainte de 1989, deci sub cenzură, atestă existența rezistenței prin cultură, total desconsiderata de unii. Iată, România
Coletul din Arizona. Contemporary Voices from Romania by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/4772_a_6097]
-
suspectez că este inautentică. Citatul nici nu provine din opera lui Marin Preda, ci este pescuit dintr-o carte destul de dubioasă, în care vorbele atribuite scriitorului trebuie luate sub beneficiu de inventar. Procedeul de a „umple” antologia cu ceea ce crede antologatorul că ar fi trebuit să figureze în ea e, însă, inacceptabil și descalificant. Ocupându-se cu ceea ce crede el că ar trebui să găsim în opera predistă, Marin Iancu nu mai vede ceea ce există în chip efectiv. Cercetătorul nu observă
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
ce se cuvenea operată pe un număr surprinzător de mare de nume. O tristă omisiune este, prin forța lucrurilor, în direcția poeților care au publicat în timpul celui de-al doilea război mondial, în periodicele „acoperite de colbul uitării”, pe care antologatorul nu le-a putut consulta în integralitate. Nevoit a-și impune limite, d-sa a luat ca punct de reper inițial „anul de grație 1918”, cînd provincia înstrăinată „hotărîse să se întoarcă la sînul Patriei-mame”. Și acum urmează un mișcător
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
prudență o definește cel dintâi în postfață, e absolut coerentă. Ar fi greu să-i reproșezi ceva. La aceasta mai contribuie un amănunt. Anume acela că și Komartin și Vancu, sunt două voci credibile. Am mai spus-o, pentru un antologator, credibilitatea intelectuală e o calitate obligatorie. Eșecul înregistrat nu chiar demult de antologia douămiistă a lui Daniel D. Marin, Poezia antiutopică, mă scutește de alte explicații. Apropo de asta, să notăm că selecția de față nu are ambiții politice (mă
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
un exercițiu de admirație) e oferită de prezența în antologie a câtorva poeme semnate de Mircea Ivănescu. Scrise în 1970, dar publicate abia anul trecut în Viața Românească, acestea reprezintă, fără doar și poate, o întâmplare fericită pentru cei doi antologatori (dintre care unul i-a și dedicat o substanțială monografie autorului lui mopete) și nu mai puțin pentru cititorii antologiei. În fond, nu-i chiar de acolo să poți da, într-o revistă, peste niște inedite ivănesciene. Ca acesta: „este
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
de puțini cît să nu apuci să-ți faci o idee. Volumul este, în plus, si mai reader-friendly prin introducerea cu care se deschide, de asemenea nu foarte specializată, ci conținînd informații minimale despre autorii antologați. Deși e asumată de antologator că subiectivă - cu greu ar fi putut să fie altfel -, selecția de nume și de poeme e suficient de nuanțata încît fiecare dintre autori să reiasă bine individualizat din acest „unsprezece” literar. Îți rămîne în minte, de pildă, poemul cu
11 poeți maghiari contemporani by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5513_a_6838]
-
în această colecție bilingvă „Orphée”, ajunsă după două decenii și ceva de existență la a treia serie, dirijată de unul din cei mari mari poeți de azi ai Franței - Claude Michel Cluny. Și mai îndreptățite laude i se cuvin însă antologatorului, traducătorului și prefațatorului Benoît-Joseph Courvoisier. E un tânăr profesor de „lettres modernes” care, în mod evident, a făcut o pasiune pentru limba și literatura română, dovedind deja că le cunoaște profund, în chiar spiritul lor, nu doar ca materie de
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
versetul lui Ioan: „Im Anfang war die Tat” („La început voi pune Fapta”). Asta pentru că aproape orice neamț, bun sau rău, crede intim că la temelia lumii trebuie să stea ceva solid, cât se poate de vital. Pentru Ernest Wichner, antologator, alături de Corina Bernic, al culegerii de poezii, proză și texte polemice La început a fost dialogul. Grupul de Acțiune Banat și prietenii (Ed. Polirom, 2013), literatura și scrisul nu sunt „o meserie”, ci „un mod de acțiune”. Parcă-l auzim
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
Noii Stângi germane din epocă (textele literare trebuie să fie relevante din punct de vedere social) rămâne dezideratul textului ca produs artistic valabil estetic. Vorba lui Harold Bloom: nu energiile sociale au scris în locul lui Shakespeare. Polemici sunt cei doi antologatori - inclusiv față de faptul că mult citata antologie Vânt potrivit până la tare nu reprezintă, cum greșit s-a spus, spiritul grupului - în chiar felul în care arată cum grupul celor nouă se disocia de aerul dezbaterilor de epocă, de acele obsesii
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
povestit de Cincinat Pavelescu. Acesta din urmă pretindea că o intervenție a lui Caragiale într-un text al său (o poezioară lipsită de merite) ar fi condus la anularea unei foarte lucrative afaceri matrimoniale (pp. 159 - 160). De altfel, chiar antologatorul tratează secvența sub auspiciile unei distanțe prudente: o notă de subsol precizează că informația conform căreia respectiva producție ar fi apărut în „Epoca” e inexactă. Și nu e singura. Ținând seama de context, lucrul nu e de mirare: dintre toți
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
descoperit nici un exemplar, nici în vreo bibliotecă publică și nici scriitorul nu i-a putut pune la îndemână vreunul. Astfel încât nu știm în ce măsură o parte din lista aparițiilor editoriale ale poetului nu e o mistificare. Specialiștii în avangarda românească și antologatorii domeniului (Ion Pop, Sașa Pană, Marin Mincu, Gabriela Duda, Nicolae Bârna) îi cunosc lui VVM opera (adică unul sau două volume), încât nu ar fi adevărat să spun că scriitorul este un ignorat. Articolele din Dicționarul scriitorilor români (articol redactat
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
spațiul eseisticii, criticii și istoriei literare; pentru versuri criteriul alfabetic se aplică de la titluri!) Dimensiunea textelor oferite de repondenți sau acceptate a fi preluate din reviste sau cărți ale acestora variază în funcție de autorizarea lor și a principiului de bază căruia antologatorul a hotărât să acționeze. Așa că unele texte au 1, 2, 3, 4 pagini, până mai departe: La finele fiecărui text sunt indicate titlurile revistelor din exil și ale cărților în care au apărut inițial, fie înainte de dispariția autorului, fie de după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și, de asemenea, poet, prozator, la ceasurile sale, i s-a părut însă că era mai bine să înfăptuiască ceva, decât să nu aducă un prinos Înaltului, la vreme de atât de grea cumpănă. Urmărirea sumarului deslușește fără dificultate intențiile antologatorului, de la textele deschizătoare din Sfântul Augustin, surprinzător succedate de un poem al lui Péguy, la Psalmii lui David, un Vicleim castilian al celor trei Crai, cugetări poematice ale lui Pascal, un poem în proză de Daniel Rops ș.a. Un capitol
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
de la Whit Burnett, a cărui antologie (publicată de Dial Press în 1942) se intitula This is My Best. Over 150 self-chosen and complete masterpieces, and the reasons for their selection. O carte care a influențat istoria literară și în care antologatorul le ceruse scriitorilor celor mai prestigioși din vremea să să-și aleagă „cel mai însemnat moment creativ”. Fragmentele sunt însoțite, în antologia românească, de răspunsurile scriitorilor invitați la trei întrebări: De ce ați ales acest fragment?; Care sunt scriitorii cei mai
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Traian Dorz este arhicunoscut prin multitudinea de cărți existente, prin iscusința de a versifica, prin stilul format ca și prin căldura și sinceritatea sentimentului de credință și de iubire pentru Dumnezeu. Cele trei poezii din lirica acestui poet, alese de antologator, sunt reprezentative. O serie de poeți basarabeni și-au adus și ei ofranda lui Dumnezeu în această Antologie. Astfel sunt: Galina Furdui din Soroca, prezentă cu cinci poeme remarcabile, Mihai Prepeliță, Radmila Popovici, dar și teleormăneanul Florian Saioc - cu un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Passionaria Stoicescu (București), Vasile Szolga (București), Virgil Șerbu Cisteianu (Alba Iulia), Elena Trifan (Ploiești), Al. Florin Țene (Cluj-Napoca), Georgeta-Jeanina Țenea (Râmnicu Vâlcea), Neagu Udroiu (Predeal), Claudia Voiculescu (București). Volumul se deschide cu un Cuvânt înainte, „Duhul lui Mircea”, semnat de antologatorul Ioan Barbu și se încheie cu un istoric al orașului Râmnicu Vâlcea: Câteva repere identitare, semnat de Eugen Petrescu. Pe coperta a patra este reprodus un fragment din lucrarea cunoscutului scriitor Dinu Săraru, Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
culturi și civilizații extrem de diferite. Acest lucru a fost posibil prin inițiativa poetei Valentina Teclici, care, în anul 2002 a ales să trăiască în Aotearoa, „Țara Norului Lung și Alb”. În cadrul acestei „construcții” lirice, Valentina Teclici își asumă resposabilitățile de antologator, editor și traducător. Autorii incluși în volum participă fiecare cu un buchet de trei poezii. Inițiativa editorului se explică prin bogata sa experiență de scriitor și poet în țara natală și în cea adoptivă, fiind autorul mai multor volume personale
VALENTINA TECLICI – POETICAL BRIDGES (PODURI LIRICE) de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368614_a_369943]
-
în care își povestește (și ilustrează) experiența de pictor daltonist. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova „Frumoasă toamnă bogatăˮ, despre care a vorbit editorul Voichița Pălăcean-Vereș, căreia i s-a alăturat prof. Lucia-Elena Locusteanu, cu o poezie închinată antologiei și antologatorilor, Eugen Coța, cu o parodie de sezon alunecată în politic, și Vasile B. Gădălin, care a răsplătit cu un grupaj de epigrame noul consistent volum. Pușa-Lia Popan a venit de la Gherla cu cele mai recente cărți ale sale: „Mai plouă
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
o antologie la care și-au adus aportul copiii de la Școala Generală Frata, Școala Gimnazială Căpușu, Colegiul „G. Coșbucˮ și Liceul „O. Ghibuˮ din Cluj-Napoca. A urmat lansarea Antologiei Napoca Nova Nr. 7 (2/2015) „Roșu-aprins în câmpul de mătaseˮ. Antologatorul, Voichița Pălăcean-Vereș, le-a mulțumit scriitorilor care au contribuit cu texte la realizarea consistentului volum (580 p.). Cuvînt de recunoștință a adresat și Ioanei Lăpușneanu din Năsăud, ale cărei versuri au dat titlul volumului, lui Lazăr Morcan, artistul plastic ce
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR, LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE ÎNAINTE DE VACANŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348561_a_349890]
-
alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din autor, un stăpân desăvârșit al artei condeiului vremii sale, ușor accesibil și plăcut lecturii, astfel ca să încânte ochiul cititorului, chiar și după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe măsura modelului, fiindcă a știut să aleagă, din miile de pagini rămase, textele cele mai concludente, cele mai reprezentative, care să ilustreze, pe bună dreptate, acele tainice „Fațete ale publicistului și memorialistului Vasile Alexandrescu Urechia”. CEZARINA ADAMESCU 6
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
să mă adresez, copleșit de nostalgie că Eminescu în Epigonii, predecesorilor noștri: „Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”. Daniel Ioniță este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney și având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să citească, totuși, de-a lungul anilor, poezie românească, așa cum făcea și înainte de a se expatria. „Toată povestea - explică Daniel Ioniță - a început de
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
Lupu (Doctor Honoris Causa, acad., scriitor, poet, prozator, jurnalist cultural, director și editor - Editură Anamarol), personalitate distinsa a scrisului românesc, scriitoarea care vrea să creeze doar lucruri extrem de frumoase pentru om și societate. De această data Rodica Elenă Lupu (coordonator, antologator, editor) îngrijește și editează, cu multă dragoste și pasiune, Antologia multilingva „SIMFONIA POEZIEI”, volumul 4, Editura Anamarol, 2017. Antologia în cauză este o lucrare ce cuprinde creații literare în versuri (poeziile fiind traduse din limba română în limbile engleză, franceza
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
Matei și Voichița Pălăcean-Vereș. Redam din prefață scrisă de Alexandru Petria: “Antologiile sunt că văzutul părții pline a paharului. Sigur, mă refer la cele serioase, alcătuite cu gândul la cititor, nu pentru măgulirea orgoliului unor autori. Și sunt tributare gustului antologatorilor, pe umerii cărora stă selecția. De aceea, din capul locului, țin să precizez că responsabilitatea pentru alcătuirea antologiilor “Cele mai frumoase poezii ale anului” și “Cele mai frumoase proze ale anului” îmi aparține în întregime. La poezie am selectat 34
CELE MAI FRUMOASE PROZE ALE ANULUI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368114_a_369443]