79 matches
-
de Newton cu alte gusturi culinare), maestru În diferite științe cabalistice cum ar fi psihiatria. Filmul sugerează să-l simpatizăm. Și-l simpatizează toți, de la copii pînă la bunicuțe mare amatoare de Mozart, de Recviem, muzică admirată și de distinsul antropofag. Însă spre deosebire de Mozart, Picasso pictează. Meserie lipsită de importanță În filmul adaptat după un ostropel al unei scriitoare sentimentale al cărei nume l-am uitat. Te poți Întreba ce rost au avut cartea și filmul, dar durerea provocată de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel în timpul lui Nero, caznele Sfântului Gheorghe sub împăratul Dioclețian ș.a. Legenda sfântului mucenic Teodor Tiron se impregnează de supranaturalul epicii baladești; uciderea balaurului antropofag (atribuită de obicei Sfântului Gheorghe) este o probă a vitejiei lui Teodor, amintind și de eroul popular Iovan Iorgovan. Jertfa în pustie a Cuvioasei Parascheva și martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava sunt episoade legate de sfinți autohtonizați, ce
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
afla în Evropa o Moldavie și o Valahie. Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un Columb, am avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase părți ale lumii și a mă încredința că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul lor o soțietate foarte plăcută . (Vasile Alecsandri, Balta-Albă) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor date. 2.Explică rolul virgulelor așezate după formulele de adresare. 3.Interpretează comparația din ultima frază. 4.Ilustrează două trăsături ale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
toți seniorii / Local cu două mari despărțituri / Într-una se mînâncă prăjituri / Și-n alta se mănâncă scriitorii." Epigrama, cu largă circulație în epocă, ar putea lăsa impresia că oamenii scrisului din perioada interbelică își priveau confrații cu ochi de... antropofagi! Nimic mai fals. Arma duelului era, de regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
albii (căutători de aur, funcționari ai administrației australiene) au avut loc Între 1930-1960 (Larousse.Enciclopedia popoarelor, p. 44-45). 751 Asmat, populație din Irian Jaya (circa 65.000), trăiesc În păduri mlăștinoase, ocupându-se de pescuit, vânătoare și exploatarea sogotierilor, erau antropofagi și practicau vânătoarea de capete (ibidem). 752 Banardo, populație din provincia Sepik Oriental și Madang (circa 2800), trăiește din pescuit, cultivarea itinerantă a plantelor pe terenuri defrișate prin incendiere și din vânătoare, În sate construite pe piloni, practică religia anemistă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vă grăbiți puțin, veți fi primiți în stil, printre bule de șampanie și rillette d'anguille! Un apel cordial nu-i decât ecoul altuia și mai profund, gastro-intestinal. Bart fu bucuros să-și etaleze erudiția: − Din câte-mi amintesc, Manifestul antropofag redactat în Brazilia prin anii '20 propunea autohtonilor tocmai un astfel de canibalism ritual al culturii europene: venerație adâncă emanată din profunzimea pe măsură a intestinului. − Ce-i cu manifestul asta? Nu prea văd legătura. − Plecând de la ciulini, care ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
noi le desfigurăm preventiv unicitatea cu sucuri gastrice neutralizante azvârlite în întâmpinare. Spațiul public a devenit un vomitoriu unde se lubrifiază contactul altfel abraziv cu chipul uman al necunoscutului. Mare deosebire nu prea văd. Suntem în continuare o civilizație de antropofagi cu stomacul întors pe dos de revoluția coperniciană în gândire - și-atâta tot. Pur și simplu pe serpentinele devenirii ni se face greață. − Onorat tribunal tribal - posibil cripto-canibal -, aș dori să subliniez că între oral și anal consonanțele nu sunt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal organic al prezenței nefaste, asemenea somnului care îi covârșește pe eroii care păzesc stâlpul lumii devastat de ființe misterioase ori pe flăcăul care așteaptă în poala fecioarei ivirea balaurului antropofag. O diferență pare însă necesară: somnul acționează ca marcă fiziologică a intruziunii maleficului în planul ordonat, pe care îl contaminează cu morbul inanimării specifice (leul ori cerbul falnic din colinde aromesc pe celălalt tărâm), în timp ce setea este efectul pătrunderii umanului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de manevrat, Mandingas erau blânzi, docili, ușor de instruit, generoși, deschiși dar... fataliști, Bambaras robuști, obraznici, volubili, leneși, dar veseli și simpatici. Lucumi erau considerați sclavii cei mai inteligenți, fiind însă dificili de dominat, Carabalii apreciați ca sălbatici și chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi, extravaganți și "cei mai adormiți dintre negri"! Destinul sclavilor odată ajunși în Cuba varia în funcție de compărător majoritatea pentru muncile istovitoare de pe plantațiile de trestie de zahăr, tutun sau cafea, pentru cele din mine, ca sclavi domestici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a altor etape medicale, chiar foarte vechi, din istoria medicală a Moldovei. Ceea ce frapează însă este raritatea scheletelor de copii de toate vârstele -, pretându-se acest fenomen la cele mai extravagante supoziții. Copiii morți ar fi fost mâncați de populațiile antropofage... etc. Nu s-au găsit urme de paleopatolgie specifică unor boli care în destinul istoric târziu au fost foarte frecvente. Singurul element de incontestabilă valoare este craniul unei femei, moartă la circa 20 de ani, craniu care a fost operat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de comunitatea acestora din Alexandria (vezi Posidonius și Josephus Flavius, Contra Apionem). Dar această legendă a fost recreată și relansată, pentru o carieră strălucită, În Evul Mediu. O legendă care a supraviețuit până târziu. „De ce evreii n-ar fi fost antropofagi ?”, scria Voltaire În 1764 În Dictionnaire philosophique. „Ar fi fost singurul lucru care i-ar fi lipsit poporului lui Dumnezeu pentru a fi cel mai oribil popor de pe Pământ” <endnote id="(851, p. 42)"/>. Cea mai veche atestare documentară medievală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și depășească limitele de conservator, „cu gesturi de aparență liberală”, cum l-a definit George Călinescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Metafora folosită de N. Paulescu și de legionari produce un transfer de semnificație de la concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii nații. România Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
furând copii creștini și vânzând produse făcute din carnea lor. De altfel, În acea epocă, activiștii comuniști maghiari Încercau să justifice sărăcia și foametea din țară prin existența „speculanților evrei”. Folosindu-se de valul de mânie populară Împotriva comercianților evrei „antropofagi”, Partidul Comunist Maghiar a vrut să dea un exemplu de „luptă Împotriva speculanților”. La 30 iulie 1946, la circa două luni după pogromul de la Kunmadaras, la Miskolc (al doilea centru industrial din Ungaria) s-a organizat o mare manifestație agresivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
36. Tudor Pamfile, Văzduhul, București, 1916. 37. Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, Ediduta Humanitas, București, 1993. 38. Artur Gorovei, Cimiliturile la români, București, 1898. 39. Dicționarul limbii române, s.v. „jidov”, Academia Română, București, 1937. 40. În legendele sârbești, rolul zmeului antropofag este jucat de jidov, iar În cele rusești, apelativul jid are și sensul de „drac” ; 34, pp. 532 și 656 ; vezi și 3, pp. 60-78. 41. Jean Delumeau, Frica În Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată, Editura Meridiane, București, 1986
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simetrie cu semn schimbat. Monumentalul se află cuprins în ordinea etatică, în arhitectura institu- țională pe care eroul se cațară pentru a ajunge în vârf. „Îndeosebi, promitem nerușinatului inspector polițist, cana liei ordinare, mișelului fără rușine, sălbaticului zbir și călău antropofag, care răspunde la dezgustătorul nume 118 Angelo Mitchievici de Coriolan Drăg...“ Ce s-a întâmplat cu fostul student cu apetit revoluționar ? Coriolan a devenit Drăgănescu. Nu exista însă ca o prezență discretă, o potențialitate, un Drăgănescu în acest Coriolan ? Ceea ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
al expresivității mon- struoase, ca mutație a eroicului. Cât despre dimensiunea monstruosului, ea devine recuperabilă la nivelul unei reto- rici în spațiul căreia sunt listate imprecațiile redundant- tautologice, situate și ele într-o progresie : nerușinat, canalie, mișel, zbir, sălbatic, călău, antropofag. Individul nu există, la polul opus Coriolan și Drăgănescu se află însă nivelați ontologic, deformarea îi extrage anonimatului, retorica îi confirmă. Însă nu există cu adevărat un Coriolan Drăgănescu, cel puțin nu din perspectiva circumscrierii sale într-un cadru realist
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
plece. Poate că acest discurs n-ar fi venit dacă în ditamai Adunarea Generală nu s-ar fi vorbit despre amante mai urîte decît nevestele, despre tendoane și alte părți anatomice, despre proxenetism cu ștampilă de club. Imagini de trib antropofag care se ceartă în speranța descoperirii focului, nădăjduind că, astfel, carnea de semen va deveni mai digerabilă. Intervenția e cea mai vehementă dintre cele consemnate în ultimii ani, mai ales că ea vine din interior. Pentru că vasluianul e - sau, mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în scorneală. În fond, T.-R. trăiește complexele unui narator cu o modestă înzestrare literară. El caută să suplinească o atare insuficiență printr-o aglomerare de peripeții, care de care mai ieșită din comun și dătătoare de fiori (contactul cu „antropofagii”, strania istorie a „omului-maimuță” ș.a.). O partidă de vânătoare devine, în această umflată viziune, o orgie cinegetică, un măcel, un masacru soldat cu „hecatombe” de jivine și de zburătoare doborâte. În peisajul „sălbatec”, „misterios”, în savana fierbinte, în pădurea tropicală
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
pas cu pas și niciodată deplin teroarea coșmarului terestru, blasfemiile bufone, reluând rugi Întoarse nu În blestem, ci În reportaj acid, insuportabil, pentru că limitat la el Însuși, suficient sieși. Prezidează „tribunale ale subteranei”, insomnia este perpetuă, Îngerii apar În „cete antropofage”, trecutul nu poate fi revocat nici prin amnezie. În acest univers al Înstrăinării, Judecata din urmă Îl judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare, poeta: „Noi - cei muritori/ noi scandăm: ia-ți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
canibalescă, că încă din momentul întâlnirii între oaspete și gazdă se pune problema care din ei îl va devora pe celălalt, este prezentă în aproape toate variațiunile scenei de ospitalitate, dar este cel mai pregnantă în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o transgresare sistematică a regulilor de ospitalitate din cele două părți: Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
12) au numeroase elemente provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai ales perversiunile: mâncarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acoperiți cu solzi de pește, cu negri înarmați cu paveze din piele de hipopotam, călări pe măgari roșii, cu indieni îmbrăcați în veșminte aurite rotindu-și deasupra turbanelor săbiile lor late și strălucitoare ca oglinzile. Învinse pe troglodiți și pe antropofagi. Străbătu ținuturi atât de fierbinți, încât sub arșița soarelui ți se aprindea părul pe cap ca o torță; iar altele care erau atât de înghețate încât brațele ți se desprindeau de trup și cădeau jos ; și țări în care era
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care sunt închise vânturile. Crezând că înăuntru se afla vin, însoțitorii lui Odiseu deschid burduful și dezlănțuie în felul acesta o groaznică furtună pe mare. Purtate de valuri, vasele rătăcesc la întâmplare și ajung pe meleagurile lestrigonilor, neam de antropofagi, care-i ucid pe greci și le distrug corăbiile. Singur Odiseu reușește să-și desprindă corabia de țărm și să scape cu fuga. În insula Aeaea, la magiciana Circe - cu care are și un fiu - pe Telegonus - eroul zăbovește un
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]