1,520 matches
-
după răsturnarea lui Ceaușescu. Pe măsură ce surprizele spectaculare apăreau, interesul presei franceze s-a diminuat treptat și acum a dispărut aproape total. Și poate este mai bine așa! Ce să scrie? Că ancheta de la Căciulați este continuată de o echipă de antropologi din America Latină? Că vînzarea flotei comerciale ascunde o mare escrocherie națională? Că în România corupția este tolerată și acceptată chiar de Parlament? Că Parlamentul European a cerut guvernului românesc diminuarea rolului jucat de SRI în administrație și guvern?". Trecută la
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Smaranda Bratu Elian Dacia Maraini s-a născut la Florența în 1936. Fiică a faimosului etnolog, antropolog și orientalist Fusco Maraini, aparținând unei familii de intelectuali cu durabile veleități scriitoricești, și a Topaziei Allicata de Salaparuta, vlăstar emancipat și nonconformist al unei străvechi familii aristocratice siciliene, Dacia pare să fi moștenit de la ambii părinți spiritul de libertate
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
născută din stupefacția pe care o provoacă uneori succesul. Pe la sfîrșitul anilor '80 apăreau primele studii semnate de Stephen Greenblatt, pe atunci profesor la Berkeley. Subiectul acelor contribuții: texte medievale, renascentiste, shakespearene, dar mai cu seamă contexte reconstituite cu acuitatea antropologului dar și cu receptivitatea literatului față de detaliu. Catherine Gallagher, coautoarea prezentului volum, a publicat studii dedicate feminismului. a început, dacă e să dăm crezare confesiunii lui Greenblatt și Gallagher, mai curînd ca un tip de sensibilitate literară, decît ca metodă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa, fără însă să fie vorba de o explicație simplist-cauzală. Invocîndu-l
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
interpretările literare ale lui Auerbach, concentrate și ele într-un detaliu textual a cărui semnificație e apoi generalizată la nivelul unei întregi epoci și mentalități? Firește, asemenea abordări pot fi oricînd contestate ca arbitrare. Scrupulozitatea de istoric, sociolog, politolog și antropolog a lui Greenblatt sau Gallagher rămîn, pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
-lea fondată de Lazarus și Steinthal mai putem conta pe existența unei invariante a unui popor, scoasă din zona de interes a istoricității? Și fără o invariantă mai poate fi validă determinarea specifică a sufletului unui popor? De aceea marii antropologi de astăzi refuză recunoașterea unor colectivități mari, precum popoarele, și admit exclusiv posibilitatea studierii individualităților. Poate că, în acest punct de vedere, e, deocamdată, oarecum exagerare, existînd, la nivelul unor popoare unele trăsături distincte de la fizionomie la alte manifestări. Dar
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: "Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
coerentă a ceea ce sîntem noi, ființele omenești: cine sîntem și care este sensul vieții? în centrul preocupărilor umanității stă lupta pe care o duce omul împotriva dezumanizării, pentru stăpînirea deplină a sufletului propriu".1) Dar Saul Bellow nu este un antropolog cultural rece, conectat la un intelectualism sec, rarefiat. Eticheta lipită lui Bellow trebuie să cuprindă neapărat și extraordinara sa calitate de umorist. în volumul O istorie a literaturii americane, Peter Conn apreciază: "Bellow este unul dintre cei mai buni umoriști
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
rudeniei, iar autorul lui, A.R. Radcliffe Brown, este considerat unul dintre reprezentanții de frunte ai antropologiei sociale și ai curentului cunoscut sub numele de funcționalism. Publicată pentru prima dată în 1952, Structură și funcție... reunește articole în care atenția antropologului britanic se îndreaptă în două mari direcții: asupra problemelor generale, teoretice, ale studiului societății primitive și asupra unor probleme concrete, ce țin de analiza relațiilor de rudenie în comunități "exotice". Două sunt ideile fundamentale care structurează cercetarea și discursul lui
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
traducerile lucrărilor clasice ale antropologiei sunt puține, despre studiile lui Arnold van Gennep apărute în română se poate spune că dețin un record: după Riturile de trecere și Formarea legendelor, Editura Polirom a publicat o a treia carte a celebrului antropolog - Totemismul, subintitulată Starea actuală a problemei totemice. în ciuda subtitlului, pe care ediția română îl menține, oarecum derutant, abordarea problemei nu mai e actuală. Data pătrunderii cuvântului totem în limbile europene poate fi stabilită cu precizie: 1791, an în care negustorul
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
antropologic era fundamentat, în 1910 apare lucrarea lui Frazer, Totemism și exogamie, iar în 1962 avea să apară o altă lucrare definitorie - Totemismul astăzi, a lui Lévi Strauss. între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
prinși într-un joc de domino al dependențelor lor reciproce. În cazul în care cade unul, toți ceilalți riscă să cadă odată cu el. Cu o asemenea miză, interesul public sau național devine invizibil" în ceea ce-i privește, rezumă sociologul și antropologul Vintilă Mihăilescu. Desigur, insistă experții, fenomenul corupției și conflictului de interese nu este specific doar României, așa cum o arată recentele scandaluri din Italia și Franța. În fața frustrării unei părți a românilor, sătui de aceste practici, a apărut ideea unui nou
AFP: Clasa politică din România nu luptă împotriva corupției () [Corola-journal/Journalistic/27083_a_28408]
-
este un nume de importanță majoră pentru cultura noastră, în general, dar și pentru sociologia românească, în particular. Este vorba despre Anton Golopenția, ale cărui viață și carieră științifică au fost curmate cu brutalitate de închisoarea comunistă. Pentru sociologi, pentru antropologi, numele său este unul de referință. Generația mai tânără ar trebui însă familiarizată nu numai cu lucrările sale, dar și cu personalitatea, cu noblețea omului crescut într-o epocă în care cultura și educația mergeau mână în mână. Și poate
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]
-
văduve abuzive i s-a adăugat aceea de fiice abuzive. Să nu ne audă Mitzura! Cum a început omul să vorbească Comment le language est venu à l’homme: este titlul unui studiu recent apărut în Franța și datorat unui antropolog, Jean-Marie Hombert, și unui lingvist, Gérard Lenclud. O întrebare veche - originea limbajului uman - primește un răspuns nou. Răspuns care contrazice ideile despre existența limbajului ale marelui lingvist Ferdinand de Saussure (1857- 1913) și reluate de structuraliști în anii 1950-1960, conform
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
privilegiat sub unghiul virtuților religioase. Prin urmare, a-i pune efortul doar pe seama unui interes antropologic în virtutea căruia medicul aduna vestigii de mentalitate tribală este o greșeală. Cînd se afla în rîndul obștilor rustice, Laugier nu se comporta ca un antropolog, ci ca un terapeut în stare a accepta orice remediu cu condiția să-și dovedească eficiența. Așa se explică ușurința cu care Laugier împarte terapia în trei mari încrengături: terapia științifică al cărei reprezentant era el însuși, adică forma despiritualizată
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
de ani de la nașterea cercetătoarei americane DIAN FOSSEY, un renumit zoolog care a studiat vreme de 18 ani un grup de gorile din Rwanda. Dian Fossey a studiat gorilele dintr-o regiune muntoasă din Rwanda, fiind încurajată inițial de renumitul antropolog Louis Leakey. Cartea ei, „Gorillas in the Mist”, apărută în 1983, combină cercetările ei științifice despre gorilele de munte din rezervația Karisoke Research Center cu detalii din viața ei de zi cu zi. Considerată cel mai important expert din lume
GOOGLE o sărbătoreşte pe DIAN FOSSEY, la 82 de ani de la naşterea cercetătoarei americane [Corola-blog/BlogPost/92570_a_93862]
-
care îi urmăreau în timpul regimului comunist. Le Temps des Aveux/ Vremea spovedaniei, regizat de Régis Wargnier, este un film plin de tensiune și emoție despre relația dintre prizonierul nevinovat și temnicerul său de conjunctură. Este inspirat de cartea autobiografică a antropologului francez François Bizot. În Cambodgia, în 1971, Bizot lucrează la restaurarea magnificului templu Angkor. Capturat de sângeroșii khmeri roșii și acuzat că este spion CIA, Bizot are o singură șansă: să-l convingă pe tânărul Douch, șeful închisorii, că este
„Words with Gods”, în închiderea Cinepolitica [Corola-blog/BlogPost/99084_a_100376]
-
bolnavi de cancer din România. Ana Wagner, Carla Szabo, Costin Craioveanu, Daiana Anghel, Gina Pistol, Lăură Cosoi, Lăură Lazăr, Lena Criveanu, Maria-Lucia Hohan, Raluca Lăzăruț, Smiley, Stephan Pelger, Kinga Varga, Lăură Vargalui, Albertina Ionescu, Marius Novanc, Criști Puiu, Alec Bălășescu (antropolog), Dana Savuica și Oana Român sunt o parte din cei care s-au alăturat proiectului și au donat obiecte personale primului HOPE POP-UP STORE caritabil din România. Imaginea campaniei a fost creată de designer-ul Agnes Kesze, cu care v-
Hope Pop-Up Store – primul magazin caritabil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20313_a_21638]
-
în 1993. Atunci a fost primul și ultimul an în care festivalul a fost național. A durat trei zile și au participat 40 de filme, în totalitate filme de televiziune. Încă de la prima ediție a venit Michael Stewart, un cunoscut antropolog englez care a rămas un prieten fidel al festivalului. El a făcut teren în Ungaria și și-a dat doctoratul cu o lucrare despre țiganii lovari de acolo. A trăit doi ani între țigani, cu tot cu familie, cu copil mic, a
Un festival care să dureze o viață [Corola-blog/BlogPost/99815_a_101107]
-
directorul festivalului, Dumitru Budrală, și de câteva oficialități sibiene - cât de filmul programat să puncteze deschiderea: După revoluție. Proiectat în prezența regizorului Laurențiu Calciu, filmul a fost urmat de discuții cu acesta, cu producătorul Rupert Wolfe Murray și cu profesorul antropolog Vintilă Mihăilescu ca moderator. Laurențiu Calciu a povestit cum a făcut rost de o cameră VHS imediat după Revoluție. Era profesor de matematică, filma după ore pe străzi, nu se gândea că totul avea să devină un documentar observațional - exact
Festivalul de văzut, ascultat, mirosit, gustat [Corola-blog/BlogPost/96988_a_98280]
-
an este “Updated by Rock”, evenimentul oferind publicului spectator o serie de activități conexe concursurilor de tatuaje, care vor aduce în actualitate trecutul baroc al orașului. Un alt element de noutate va fi reprezentat de atelierele educative susținute de specialiști: antropologi, profesori în istoria artelor, medici dermatologi și juriști. Scopul acestor întâlniri este de schimba mentalitatea oamenilor cu privire la tatuaje, de a-i îndruma pe cei hotărâți să facă acest pas și a le prezenta riscurile la care se expun.
”Dacă ești nehotărât, clar nu te tatuez!” [Corola-blog/BlogPost/97037_a_98329]
-
ET, în concluzie, toți specialiștii au fost întrebați ce motivație ar avea ET ca să ne viziteze. După o matură gândire, ținând seama de miturile deja prezentate, majoritatea specialiștilor a găsit adevărata motivație, CURIOZITATEA, de fapt exitentă la ambele părți. Biologii, antropologii, lingviștii dar și artiștii, filosofii vor avea un subiect inepuizabil. Dar politicienii ? Inevitabil se vor implica puternic cu promisiuni generoase de democrație, corectitudine politică și avânt economic. Partidele naționaliste vor avertiza (cointeresat) despre pericolul globalizării, ale companiilor multinaționale și ale
VEȘTI BUNE ! ÎNCĂ NU VIN ..... EXTRATEREȘTRII ! de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380071_a_381400]
-
comunist, cartea reunește trei studii prin care sunt analizate cadrele fundamentare ale gândirii: spațiul, timpul și cauzalitatea. Prin acestea, autorul încearcă să surprindă, în fapt, filosofia populară, modul în care simte și gândește țăranul român, mergând astfel pe urmele celebrului antropolog Claude Levi-Strauss, autor al lucrării „Gândirea sălbatică“, între cele două forme de cunoaștere existând și unele asemănări. Despre spațiu în gândirea populară Spațiul, în reprezentarea populară, nu este linear și abstract, ci unul viu, concret și misterios, cu însușiri spirituale
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
ani de la zborul său spre infinit, la Muzeul Militar Națíonal din București. La evocarea personalității și a meritelor valorosului aviator român, considerat asul incontestabil al avionului IAR 80, a contribuit și eseistul Mircea Platon prin sublinierea: „... cred că istoricii și antropologii din România ar putea explora cu folos acest filon, acest timbru distinct al libertății pe care l-am identificat în vocea lui Vizanty.”[12]Toate aceste acțiuni sunt menite a-l reașeza pe comandorul Dan Vizanty, pe locul ce i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
înșelăciune. Descoperirea În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sarcina de a măsura și compara craniile oamenilor a fost dusă mai departe, ca moștenire a frenologiei, de un savant francez pe nume Pierre-Paul Broca. Medic chirurg, neurolog și antropolog, Broca studia mortalitatea infantilă, patologia cancerului și anevrismele, avînd contribuții decisive la înțelegerea originilor afaziei. Adept al teoriei evoluționiste a lui Darwin, el declarase odată: "Mai degrabă aș vrea să fiu o maimuță care s-a transformat în om decît
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]