124 matches
-
este important să-i urmărim evoluția pas cu pas. Transpusă pe plan mitic, problema esențială se prezintă sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă: Cine a creat lumea și viața?" "Cine" din întrebare conține deja antropomorfismul personificant. Răspunsul, el însuși pur emotiv, nu va putea fi decît o sugestie magic profundă, căci verbul "a crea" inclus în între-bare presupune un act creator. A contesta valoarea simbolismului inclus atît în întrebare cît și în răspuns, ar însemna
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în între-bare presupune un act creator. A contesta valoarea simbolismului inclus atît în întrebare cît și în răspuns, ar însemna asumarea sarcinii de a formula o întrebare și de a da un răspuns care nu ar trebui să conțină nici un antropomorfism, ceea ce este evident imposibil. E ca și cum am spune că întrebarea și răspunsul se referă la inexplicabil, de unde urmează că răspunsul nu adaugă nimic la întrebare. Semnificația lor comună este următoarea: MISTERUL ESTE MISTER, propoziție închisă în ea însăși care nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de animism în fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie un singur tot. Simbol al creației manifeste, Dumnezeu este personificat în plan metafizic și devine simbolic "Creatorul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
totodată biogeneza produselor supra-conștinte, adică a imaginațiilor religioase: mitologiile. Forța lor sublim motivantă constă în faptul că ele scot în evidență cu ajutorul onirismului lor metafizic și simbolic nu numai misterul apariției, ci și misterul dispariției: misterul vieții și morții. Înțelegînd antropomorfismul imaginilor, știința este totuși obligată să avertizeze asupra faptului CĂ IMAGINILE METAFIZICE ALE MISTERULUI MORȚII NU CONȚIN ABSOLUT NICI O AFIRMAȚIE PRIVIND EXISTENȚA UNEI VIEȚI DUPĂ MOARTE SAU VREO EXPLICAȚIE REFERITOARE LA ACEASTA. Toată forța lor sublimantă rezidă în aceea că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și pentru raportul dintre Dumnezeul unic și om. Conform mitului biblic, Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea lui. Dar întrucît Dumnezeu este un simbol, omul este cel care a creat imaginea Dumnezeului unic potrivit imaginației sale supraconștiente și antropomorfismului, așa cum a creat și imaginile divinităților multiple, și tot omul este cel care a creat diferitele imagini ale raportului lui față de divinitate, care rămîn conform semnificației lor subiacente, identice, de la animism pînă la monoteism. Imaginea proprie exclusiv monoteismului și evangheliilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în care bărbații alergau în pantaloni scurți după o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vreți să vă cumpărați o berlină mare după ce ați văzut o reclamă în care bărbații alergau în pantaloni scurți după o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prima situație. Pentru mai multe informații Erk, S., Spitzer, M., Wunderlich, A.P., Galley, L., Walter, H. (2002), „Cultural objects modulate reward circuitry”, Neuroreport, vol. 13, pp. 2499-2503. 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate O reclamă foarte sofisticată a fost difuzată pe ecrane în 2007. Clipul, realizat pentru marca Peugeot, arăta un automobil „android” care se transforma într-un fel de robot biped articulat cu o coregrafie complexă pe ritmuri tehno. Pentru
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acest caz, bucuria. Prin urmare, faptul că un automobil evocă un chip este în sine un factor de identificare, însă concordanța dintre emoția mesajului și cea asociată cu chipul automobilului este la fel de importantă pentru că facilitează asimilarea mesajului. Alte exemple de antropomorfisme publicitare vă sunt poate familiare: Peugeot a realizat o serie de clipuri arătând un automobil „șerif” de culoare albă, care stabilea ordinea într-o bandă de automobile „desperados” de culoare neagră. O altă reclamă s-a axat pe automobilele trimise
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
482-490. Leventhal, H., Niles, P. (1964), „A field experiment on fear-arrousal with data on the validity of questionnaire measures”, Journal of Personality, 32, pp. 459-479. Index A cumpărături impulsive aderare afecte pozitive arii vizuale asociative primare amorsare cognitivă amigdală cerebrală antropomorfism abordare așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C capacitate de memorare caractere sexuale secundare alegere oarbă câmp vizual condiționare asociativă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se bazează pe metodele "ortodoxe" ale rațiunii, ci pe cele subiective, ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune o turnură în punerea problemei, incluzând retorica în însăși definirea adevărului: "Ce este adevărul? O armată mobilă de metafore, metonimii și antropomorfisme; pe scurt, o sumă de relații umane care au fost intensificate, poetic și retoric, transferate și înfrumusețate și care, după multă utilizare, par să fie fixe, canonice și obligatorii"228. În această perspectivă nu retorica este aceea care nu se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe care unii cercetători, Între care Mircea Eliade, nu-l consideră specific țării noastre. De asemenea, credința, atestată În Basarabia că planta are „rădăcina În formă de drac”, care ar putea fi un indiciu al unei arhaice credințe populare, vizând antropomorfismul mătrăgunei, nu este atestată la noi. Unele vagi informații păstrate ale acestor vechi eresuri mai circulă; spre exemplu, este considerat că doar acea parte a rădăcinii mătrăgunei care seamănă cu o ,mână de om are efect magico-terapeutic asupra tulburărilor psihice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
acoperind coroanele copacilor învecinați; dantelăria lui ascundea mulțimea frunzelor de toamnă, umede, lucioase, mîngîiate ici, colo, de degetele soarelui ce căutau să atingă pămîntul și le făceau să strălucească precum niște ducați de aur învechit. Cl. Seignolles, Le Viol, Marabout Antropomorfismul pe care ne așteptăm să-l regăsim mai puțin într-o povestire realistă (dacă ar fi să ținem seama de cerințele de obiectivitate ale scriitorilor) de fapt, este extrem de prezent în scriitura realistă, în general. De unde utilizarea frecventă a enunțurilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
moaște"300, transformând actul înfățișării lor artistice într-o adevărată provocare. Dar, după cum arată autorul menționat, artiștii creștini au depășit acestă dilemă, încă din primele veacuri, ei căutând formule cât mai inteligibile de redare a acestor ființe imateriale și inefabile. Antropomorfismul a fost una dintre soluțiile cele mai abordate în cadrul acestui proces creator, artiștii bizantini fiind conștienți însă de prezența unei anumite tensiuni între reprezentarea materială și natura nepământească a îngerilor tensiune care, în ultimă instanță, se face responsabilă în sens
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
își imaginează și reprezintă un Dumnezeu de gen feminin este, în Japonia, de aproximativ 50%, spre deosebire de doar 6%, în Occident)314. În ansamblul lor, cercetările de acest gen au subliniat prezența unui număr mare de reprezentări ale sacrului, alături de obișnuitele antropomorfisme fiind adăugate și imagini realizate după natură, simbolice sau abstracte, un caz aparte fiind și acela condiționat de credința în nereprezentabilitatea divinității, aceasta întruchipând infinitul. Încununând această multitudine a formelor de reprezentare a sacrului, ne vom opri asupra unui exemplu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
coerenței, încît acest material este redus cu ușurință la stadiul de "portret" psihologic, care are un mai mare impact asupra dorințelor personale ale cititorului decît asupra relației între povestire și fabulă. Ni se pare hotărîtoare o distanțare suficientă de acest antropomorfism, spre exemplu, pentru a înțelege că personajul proustian Albertine este o "persoană de hîrtie", în adevăratul sens al cuvîntului. Ea reprezintă obiectul obsesiei protagonistului, face doar ce crede el că face și, cînd el nu mai are nevoie de ea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
d. În sfîrșit, descrierea unui personaj este puternic nuanțată de ideologia criticilor, cîteodată ei înșiși inconștienți de propriile rețineri ideologice. Prin urmare, ceea ce se prezintă ca o descriere este o implicită judecată de valoare. Și aici, tendința realistă promovată de antropomorfismul personajelor ne poate juca feste. Personajele sînt atacate sau apărate, de parcă ar fi oameni pe care criticii îi plac sau nu îi plac. Mai mult, autorul și personajul sînt văzuți ca una și aceeași persoană. Critica existențialistă avea această tendință
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la un viitor. McMaster interpretează calitatea relațională a acestei lucrări pe baza unei etici ecologiste care trece dincolo de problema politică a aborigenilor. Însă orice altă poveste am mai dori să "citim" în această sculptură, interpretarea rămîne ineficientă dacă nu permitem antropomorfismului să pătrundă în cîmpul vizual. Cu siguranță, fabulele expuse în majoritatea textelor narative prezintă o anumită formă de omologie, atît cu structura unei propoziții cît și cu "viața reală". În consecință, se poate susține că majoritatea fabulelor sînt construite în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tronuri de Dumnezeu sunteți Să plătiți balerine și țiitori s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
footnote>, aplicarea de către el a perspectivelor autorilor menționați este cumva mai radicală decât vom găsi, spre exemplu, la Sfântul Iustin Martirul Și Filosoful sau Clement din Alexandria. Sfântul Iustin Martirul Și Filosoful (cca 110-165) evidențiază transcendența lui Dumnezeu în dauna antropomorfismului, dar susține Și că transcendența divină nu poate fi despărțită de imanența divină. El afirmă că limbajul pe care îl utilizăm referitor la Dumnezeu nu explicitează cine este Dumnezeu în esența Lui, ci mai curând se bazează pe activitățile lui
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de necunoscut atenuează în imaginar umbra morții și a iadului. Un antropomorfism vegetal, o putere fabuloasă a eroului, o prezență restrânsă semnificativ a straniului creștin sunt tot atâtea elemente reperabile și în legendele sfinților-martiri, și în romanele populare rezultate din contaminarea diverselor tradiții. În genere este un fapt constatat că poporul citește
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
necunoscută. Înțelegerea unor astfel de fenomene se făcea prin animism. Însă mitul nu reprezintă numai starea primară a gândirii, ci și începutul cunoașterii necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând mereu între adevăr și aparență. Mitul ca metodă de înțelegere abstractizează particularul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și §44. 15 R. G. Collingwood, The Idea of History, Oxford University Press, 1994, p. 335. 16 Cf. Northrop Frye în Fearful Symmetry: A Study of William Blake, Princeton University Press, New Jersey, 1990. 17 Prosopopeia poate fi indentificată cu antropomorfismul. 18 Cesare Brandi, Teoria generală a criticii, traducere de Mihail B. Constantin și Victor Ieronim Stoichiță, Editura Univers, București, 1985, p. 103. 19 "However, by its self-sufficient presence the work of art is similar rather to the mere thing which
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
personifică; cel de-al doilea empatizează. 41. În legătură cu comentariul lui Ruskin despre "sofismul antropo-morfic", vezi Modern Painters, Londra, 1856, voi. III, partea 4. Exemplele citate exclud comparația, deoarece aceasta nu amestecă faptele naturale cu evaluarea emoțională. Despre ereziile polare ale antropomorfismului și simbolismului, vezi excelenta lucrare a lui M. T. L. Penido, Le Râie de Vanalogie en theologie dogmatique, Paris, 1931, p. 197 și urm. 42. M. A. Ewer, Survey of Mystical Symbolism, Londra, 1933, pp. 164- 166. 43. Vossler, Spengler
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ea, e altă mașină! "Paty-paty" patiseria, "Optica-oftalmologie ochelari", "FIBEC" obiectele se confundă, reclamele nu, cealantă, șefu', dacă nu să dăschide! polițista la navetă, ai coborît aproape imediat, degetele palpită, pe umăr geanta, vîrful dîmburilor stîlpi electrici și-i mai zice antropomorfism! Breaza popas "Frăsinet", urcă și ea, "La articole funerare "Vulturul"" Comarnic, "Paul Desghelipon" biblioteca orășenească, front de pavilioane la cat cu geamlîc, primele sinteze de turism antebelic, coasta și arborii rețin bruma, "Muzeul cinegetic Posada" pădurea restabilită gard. Ora 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]