62 matches
-
alte detalii de natură lingvistică (în primul rînd, de unde provine și ce înseamnă sufixul). Cei mai mulți cercetători au în vedere, ca bază a toponimului, apelativul sl. vranŭ, „corb“, corelînd acest lucru cu „pădurile negre ca pana corbului“ sau cu un intermediar antroponimic (cum ne indică sufixul -cea), analogic structural cu Vîlcea (< vŭlk, „lup“), Ivancea, Mihalcea etc. Pericle Papahagi sugerează că antroponimul ar fi putut proveni de la romînii sud-dunăreni, unde este întîlnit frecvent, sub forma vrană și sub diferite variante și derivate. Evident
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
într-un timp scurt, ar putea produce și dezechilibre în sistemul onomastic tradițional. În ciuda stabilității pe care o presupune, atît din perspectiva numelui ca fapt de limbă, cît și din perspectiva normelor cutumiare care guvernează atribuirea numelui unei persoane, sistemul antroponimic românesc a cunoscut de-a lungul timpului mutații profunde, fapt care a făcut să nu putem proba păstrarea pînă astăzi a vreunui nume din substratul autohton. Din bogata listă de nume traco-dace pe care ne-o oferă I. I. Rusu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să fie bine înțelese. Nu avem deloc în vedere și nu condamnăm prezența în limba română a unor nume venite din alte spații geografice și spirituale. Neîndoielnic, e rău cînd un popor își pierde conștiința identității și conștiința că sistemul antroponimic contribuie, ca și limba curentă, la conturarea acestei identități, dar libera alegere a acestor nume nu înseamnă totdeauna și impunerea lor în uz. Cînd instituțiile intervin, împiedicînd libera alegere și impunînd un anumit onomasticon, cum s-a întîmplat uneori și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Într-un timp scurt, ar putea produce și dezechilibre În sistemul onomastic tradițional. În ciuda stabilității pe care o presupune, atît din perspectiva numelui ca fapt de limbă, cît și din perspectiva normelor cutumiare care guvernează atribuirea numelui unei persoane, sistemul antroponimic românesc a cunoscut de-a lungul timpului mutații profunde, fapt care a făcut să nu putem proba păstrarea pînă astăzi a vreunui nume din 88 substratul autohton. Din bogata listă de nume traco-dace pe care ne-o oferă. În timpul ocupației
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să fie bine Înțelese. Nu avem deloc În vedere și nu condamnăm prezența În limba română a unor nume venite din alte spații geografice și spirituale. Neîndoielnic, e rău cînd un popor Își pierde conștiința identității și conștiința că sistemul antroponimic contribuie, ca și limba curentă, la conturarea acestei identități, dar libera alegere a acestor nume nu Înseamnă totdeauna și impunerea lor În uz. CÎnd instituțiile intervin, Împiedicînd libera alegere și impunînd un anumit onomasticon, cum s-a Întîmplat uneori și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
reprezintă creștinismul primar al protoromânilor. Că el a fost mulțumit o demonstrează decizia de a folosi numele ca subtitlu pentru cel de-al doilea volum al romanului Din bătrâni. Identificăm la Slavici un întreg sistem al intitulării. Clasa titlurilor sale antroponimice prezintă o mare varietate, fie că e vorba de distribuția numelui, prenumelui masculin sau feminin, a unei porecle sau a unui supranume. În literatura română, ca și în cea universală, alegerea unui titlu alcătuit dintr-un nume feminin a reprezentat
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aici în urma năvălitorilor barbari sau a războaielor medievale (precum: Stavâr, Sâlav, Turcu, Ocraim, Razâi, Palaghiu). Rămâne însă indiscutabil faptul că fondul antroponimelor, în frunte cu cel de Oatu (Ouatu), desemnează un sat tipic răzășesc, cu puțini venetici în structura sa antroponimică. Se pare că avem tot dreptul să ne lăudăm cu calificativul de "sat cultural", dacă nu în pondere absolută (având în vedere că și alte sate își pot revendica acest calificativ), cel puțin în pondere relativă, având ca sistem de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
l. românească a fost împărțită în funcție de tematica abordată, în patru mari categorii: etiologică, mitologică, religioasă și istorică. L. etiologică este cea mai cuprinzătoare, încorporând vechile mituri ale genezei, povestirile legate de floră și faună, de viața omului, de toponimice și antroponimice. În cadrul l. despre facerea lumii se conturează un strat arhaic, care consideră lumea drept opera unor animale, și altul, mai nou, de influență bogomilică, atribuind geneza colaborării dintre Dumnezeu și diavol. Subiectele referitoare la plante, animale sau la diferite forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
satul Ulmi și jumătate din Huseani se află „din jos de gura Sărății, și cu Sărata, care au aparținut lui Stanciul Husea”. Am văzut că Melchisedec nu era de acord cu ipoteza numelui dat de husiți, ci opina pentru sursa antroponimică: el considera că uricul lui Ștefan cel Mare din 13 martie 1489 este primul document ce amintea personajul Hus sau Husul: „Stanciul, fiul lui Jurj al Husului (subl. ns.), a vândut lui Lupe Armașul o silesce peste Prut, unde a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de jos, asta prin secolul al XVIII-lea, pentru că acum este doar unul singur, Afumați. Numele de Bârca pare să fie cel mai vechi, probabil de origine dacică, precum Bârsa, Bârlad sau Bârzava, radicalul bâr însemnând oaie. Mai există și antroponimicul masculin Bârcă, cu un eventual echivalent feminin, Bârca. Numele de Siliștea Crucii arată că acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de o cruce. Satul Urzica dezvoltându-se, o parte dintre locuitori au roit , adică
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Dincolo de acestea, descrierea formală oferă baza pentru observații foarte interesante, si care ar trebui în primul rînd relevate pentru a dovedi interesul mai larg al cercetării în cauză. Investigația gramaticala e un prilej pentru a inventaria principalele caracteristici ale sistemului antroponimic românesc, bazat pe diferența dintre subsistemul onomastic popular și cel oficial (administrativ sau savant) și puternic determinat de particularitățile flexiunii nominale românești (aceasta se reflectă, de exemplu, în refacerea prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
Nuit blanche en Balkhyrie, o distopie descinsă din Orwell, o lume În război, unde existențele se duc de pe o clipă pe alta, În așteptarea Înfrigurată a morții: “Un jour, nous nous réveillerons. Il fera noir. Enfin, il fera noir.” Rolul antroponimic al personajelor este acela de a fixa narațiunea pe coordonate spațio-temporale cît mai vaste, de a Împiedica identificarea fidelă, din partea cititorului, cu realități istorice. Aceste decupaje aproximative, plutitoare, sînt proprii prozei franceze actuale. Le-am Întîlnit și la Amélie Nothomb
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]