62 matches
-
localitatea Lipovcy, în așezările ce conțin în numele lor Lipova, nu există lipoveni băștinași. În concluzie, niciuna dintre aceste ipoteze nu poate fi acceptată din punct de vedere lingvistic. Vascenko ia în considerare alte două origini, măi plauzibile, una de tip antroponimic, provenită de la Filip Pustosvjat, conducătorul unei grupări religioase independente, și alta sacrala, provenită de la rusescul "filipovki", denumire pentru postul Crăciunului: este cunoscut că interdicția de a consuma unele alimente este esențială în dogmatica staroveră, iar lipovenii din România ar posti
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
de jos, asta prin secolul al XVIII-lea, pentru că acum este doar unul singur, Afumați. Numele de Bârca pare să fie cel mai vechi, probabil de origine dacică, precum Bârsa, Bârlad sau Bârzava, radicalul bâr însemnând oaie. Mai există și antroponimicul masculin Bârcă, cu un eventual echivalent feminin, Bârca. Numele de Siliștea Crucii arată că acolo a mai fost un sat, o seliște, conform termenului slavon, marcată de o cruce. Satul Urzica dezvoltându-se, o parte dintre locuitori au roit , adică
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 - 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice. Unele denumiri toponimice întâlnite în acești munți ridică interesante probleme de filologie. Numele de Bucegi are o formă arhaică de Buceci. Forma Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai multi mușchi care formează un covor verde si moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune că mănăstirea a fost ridicată ""la
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de cultură, 2 biblioteci, oficiu de telecomunicații, 6 magazine. Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost înălțată în anul 1884. Denumirea localității provine de la un nume de persoană Boghicea, format de la cuvîntul boaghe - „o specie de ulii”, sau de la antroponimicul Boaghe, derivat cu sufixul - ice, - icea, sau sufixul - eni. Boghiceni se va fi numit inițial moșia, precum și satul, care aparțineau unui oarecare Boghicea sau Boaghe. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
ocupă o suprafață de 12,2 km². Relieful zonei reprezintă un podiș numit Podișul Nistrului, care se întinde pînă la gura rîului Răut avînd o lungime de 140 km si lățimea de . Jora de Sus are un nume de origine antroponimică, provenind de la numele proprietarilor de altădată ai moșiilor respective. Boierul Jora deținea pămînturi pe malul Nistrului. Există o legendă despre proveniența satului Jora. Apariția istorică a localității sub denumirea "Vadul Jorei" datează din 1475 pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir" - Origine antroponimică, posibil provenind de la numele boierului Petru Kazimir, care la 1860 avea în proprietate moșia Mileștii din vecinătate
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir" - Origine antroponimică, posibil provenind de la numele boierului Petru Kazimir, care la 1860 avea în proprietate moșia Mileștii din vecinătate. "Dealul Poștei" - drumul pe care în trecut se aducea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos" - deal. "Pădurea Amvrosii" - Probabil de origine antroponimică, Pădurea lui Amvrosie. "Valea Alecsii" - Probabil de origine antroponimică, în spațiul românesc fiind cunoscute denumiri similare, precum Izvoru Alecsii. "Pădurea Kazimir" - Origine antroponimică, posibil provenind de la numele boierului Petru Kazimir, care la 1860 avea în proprietate moșia Mileștii din vecinătate. "Dealul Poștei" - drumul pe care în trecut se aducea poșta în sat din Vălcineț. "Suvaca" - (pădure) posibil de la SUVÁC, suvace, #s. n.# Sulă lungă
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Unele denumiri toponimice întâlnite în munții Bucegi ridică interesante probleme de filologie. Numele de Bucegi are o formă arhaica de Buceci. Formă Buceci este identică cu a antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac ""un complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune ca mănăstirea a fost ridicată ""la
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
kilometri de frontiera cu regiunea Cernăuți, trece prin localitățile Grimăncăuți, Briceni, Tabani, Caracușenii Vechi, Corjeuți și la vest de satul Lopatnic se varsă în Prut. Denumirea rîului, în opinia savantului Ion Dron, are la bază un nume vechi de proveniență antroponimică româneasca - Lopată. Un Mihul Lopată - "tatăl lui Ilie si bunicul lui Crăciun" este pomenit într-un hrisov domnesc din anul 1546. De-a lungul veacurilor denumirea rîului a suferit unele modificări: din Lopată a trecut în Lopătești, iar mai apoi
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
aceste episode de istorie eclesiastică, cercetătorii au reușit să facă noi deschideri către adevăr. Astfel, invocându-se o greșală de transcriere a apelativului Kyr (domn), obișnuit în relațiile cu ierarhii Bisericii Ortodoxe care a devenit neînțelesul “Layr” și faptul că antroponimicului slavon “Iowan” îi corespunde românescul “Ioan”- s-a stabilit o identitate mai credibilă contestatului episcop. “De aceea scrie M.Păcurariu, autorul acestei demonstrații- îl socotim pe Ioan cu reserve ca primul episcop de Vad cunoscut cu numele”. Același episcop “care
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
intervenție mai târzie a lui Filip al II-lea al Macedoniei, la reorganizarea cetății, după modelul fostei colonii ateniene Amfipolis). Cu siguranță, aportul atenienilor la constituirea noii colonii nu s-a redus doar la contribuția fostului ei strateg exilat. Studiul antroponimicelor menționate în inscripții dovedește că, alături de locuitorii proveniți din insula Thasos și din coloniile mai vechi ale acesteia de pe coasta Traciei, mulți dintre coloniștii stabiliți la Crenides proveneau din Atena și din regiunile controlate de ea. Întemeierea noii colonii a
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]