31,753 matches
-
întîmpla ar fi să-i aud vocea cristalină, liniștitoare. Toate grijile, spaimele mele s-ar îndepărta ca printr-o vrajă. Violeta era atât de delicată, de lipsită de apărare încât aveam senzația că trebuie să o protejez permanent. Să o apăr de tot ce este rău. Pentru ea aș fi luptat cu oricine, oricând... și mi-aș fi riscat chiar viața proprie. Ce mult îmi plăcea să o țin în brațe... întrega noapte... parcă pentru a o apăra de vreun duh
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
permanent. Să o apăr de tot ce este rău. Pentru ea aș fi luptat cu oricine, oricând... și mi-aș fi riscat chiar viața proprie. Ce mult îmi plăcea să o țin în brațe... întrega noapte... parcă pentru a o apăra de vreun duh al întunericului, fermecat de ființa ei. Am iubit-o la nebunie pe Violeta,,, cum nu am mai iubit vreodată o femeie...și o mai iubesc, încă... deși poate nimeni nu ar înțelege asta. Ce voi face fără
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
Printre tufișuri se auzi un scâncet ciudat și Violeta se îndreptă instinctiv, în acea direcție. Descoperi surprinsă, printre crengile încolăcite și în frunzele cu margini înțepătoare, un drăgălaș pui de leu. ”Cea care m-a atacat, era deci leoaica. Ĩși apăra puiul”, gândi ea. Și luă micuțul leu în brațele sale. Din momentul acela, acesta deveni prietenul ei cel mai bun, mai apropiat, din continentul african. Nopțile africane îi păreau Violetei adevărate feerii ale naturii. Trăia totul ca într-o poveste
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
i se părea mai tremurată, adăugă încă două, trei tușe și în sfârșit îl privi cu mulțumire. Învățătoarea, cu toată exigența pe care o manifesta față de ea, mai ales de când făcuse imprudența de a-și arăta și de a-și apăra propriul punct de vedere, nu ar mai fi avut ce să-i reproșeze. Dar nici Arina nu mai încercase de atunci să o contrazică și lucrurile păreau să fi intrat într-o aparentă normalitate, chiar dacă, Arinei, nedreptatea făcută i se
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
care concepeau și aplicau tot felul de metode de maltratare fizică și morală, care mai de care mai abominabilă, convinși că ei sunt „stâlpii acestui regim”, nici mai mult nici mai puțin decât „eroii” care „ți-au sacrificat viața ca să apere liniștea și demnitatea de comunist”. Într-o a doua parte (Partea a II-a, Jurnalul movaliu), nepotul lui Babeel Bubuuia își rememorează relația cu securitatea și miliția, de a căror „atenție” n-a scăpat, chiar dacă nu s-a „bucurat” de
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
șefilor de partid sau de serviciu obedienți regimului. Amintirile acestui al doilea narator merg până în perioada copilăriei, când fusese „tovarăș de văcărie” cu unchiul Babeel, „statuia” rămasă pentru totdeauna în sufletul său de copil, unchi care nu numai că-l apără de răutatea unor adolescenți puși pe rele, dar îi și povestește „despre război, despre alte locuri, despre oameni și dobitoace”. Nici perioada studiilor universitare nu a fost lipsită de astfel de evenimente demne de reținut, mai ales că, în calitate de redactor
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
altora, care etnic e o cloacă internațională și economicește o colonie, care își trimite - prin decalaj, concesii, dobânzi - peste granițe prinosul brazdei și prisosul muncii, ar fi o nebunie să muncești mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: siguranța transporturilor, creditelor, plasamentelor, funcționarilor lor. Ca'n colonii. De aceia nu e tragere de inimă în țara românească. De ce să ari, să gândești, să alergi - în plus? Pentru cine? Pentru
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
care țâșnesc la suprafață în credința, tradiția și cultură și în final, în spiritualitatea unui neam, dau sens acestui popor în lume. Lovind în ele înseamnă că vrei să-l scoți din istorie. Haideți să ne luăm libertatea să le apărăm! Căci ce sunt, în ultimă instanță, credința, tradiția și cultura noastră, daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați la vreme de furtună!? Ele sunt acele rosturi adânc izbăvitoare care ne-au refuzat virtutea de a rezista
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
greșeli gramaticale, încălcând fără milă până și cele mai elementare reguli de punctuație. Aș dori ca acest text scris de mine, să nu fie greșit interpretat; nu vreau să "ating" pe nimeni cu aceste gânduri ale mele însă, doresc să apăr acel "Dar" primit de la străbunii mei; doresc să apăr limba română de "dușmanii" care nu o iau în serios și o "schilodesc" fără milă. O simplă virgulă, dacă nu este folosită acolo unde trebuie, schimbă complet înțelesul propoziției respective; mi
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
elementare reguli de punctuație. Aș dori ca acest text scris de mine, să nu fie greșit interpretat; nu vreau să "ating" pe nimeni cu aceste gânduri ale mele însă, doresc să apăr acel "Dar" primit de la străbunii mei; doresc să apăr limba română de "dușmanii" care nu o iau în serios și o "schilodesc" fără milă. O simplă virgulă, dacă nu este folosită acolo unde trebuie, schimbă complet înțelesul propoziției respective; mi s-a întâmplat să citesc undeva acest simplu dialog
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/_darul_stramosesc_doina_theiss_1368648975.html [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
-ți leg nuferi la glezne), meditând la rostul omului „Zborul continuă,/ gândul duce dincolo de gând/ și ciclul se reia/ cu alții.” (Neodihnă) rămâne „cu un singur regret// acela că mor.” ( Singurul regret). Punând cuvântul pe piedestalul mult meritat, poetul îl apără cu toată ființa sa, ca pe un idol: „Voi fi nebănuit ca tunetul/ aruncat din senin peste case,/ ploaie voi fi și furtună/ cu cel ce rătăcește cuvântul/ în verdele ofilit al trădării.” (Un ou brâncușian). „În miezul meu cel
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
în poziție firească a scoaterii formulelor glorificatoare socialismului de tip moscovito-comunisto-securist. Este timpul înlăturării eminențelorlor cenușii din rândurile elitelor românești. Toate aceste speranțe se configurează cu fața la tinerimea română, garda de mâine a societății care poate aduce biruința, și o poate apăra spre consolidare. Cu ocazia deschiderii Școlii de vară Leaders România 2012, când împlinindu-se cinci ani de existență, se începea o nouă serie de conferințe, dezbateri, prelegeri și dialoguri pe teme de cârmuire politică, economică, diplomatică, Alteța Sa Regală Principele Radu
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
zid între bine și rău? Va fi oprită, însă, mai curând sau mai târziu, opera de încenușare a țării, începută de peste o jumătate de veac și desăvârșită sub regimul actual. Coroana României poate fi o fortăreță cu garnizoană, care să apere aceste speranțe și să le activeze. Coroana României poate fi așezată pe locul în care a fost monumentalizată de istorie, prin căderea incredibilului articol 152 din Constituție care secularizează republicanismul în România. Aceasta se poate realiza printr-o operație de
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
o antologie, m-a numit idiot, așa, pe net, fără nici o jenă. Poate că și sunt. Dar să nu-mi spună. Mi-am amintit de o scenă din Cidul, parcă, sau din Ruy Blas, nu contează. Un nobil bătrân se apără cu demnitate. Bolnavii și bătrânii nu plac, se vaită, cobesc, Doamne iartă-mă. Suntem totuși efemeri. Ce ne agităm? Unde-i Nirvana? Nume frumos, de femeie. Iubirea nu te salvează de moarte, nici scrisul, dar te îmblânzesc, precum credința. Omul
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
ca o jinduită și binemeritată recompensă. Telefonul! Nu, e soneria. Se înfășoară rapid cu un cearceaf și ia papucii roșii de plajă. Dacă cel de la ușă sună și dispare? Deschide ușa atât de rapid încât bietul poștaș când îl văzu apărând așa de brusc în fața lui, în alb de sus și până jos, crezu că are de-a face cu o stafie. - O... telegramă, bâigui el întinzându-i borderoul pentru semnătură. Pe oricine îl iei prin surprindere, reacționează spontan, natural. Deci
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
îndelungată experiență istorică. Între vorbe și gânduri el introduce un decalaj deliberat, care-i dă posibilitatea să-și păstreze o mare stăpânire de sine și un punct de vedere contemplativ, un fel de filozofie moromețeană. Disimularea îi îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
O falsitate în care plutesc grupe de literați și de politicieni și care astăzi fac carieră, fac bani, fac influență. Ruptura politică din 89 n-are nicio legătură cu literatura. O să mi se spună mie și lui Eugen Simion: „Vă apărați generația...” Dar noi am aruncat pe masa literaturii niște cărți care au rămas până azi și niște personalități, care nu vedeți că nu pot fi egalate”, a încheiat el. Eugen Simion, la rândul lui, a vorbit despre personalitatea lui Marin
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
viței de vie care creștea pe balcon. La masa festivă dată în onoarea profesorului au luat parte și cei doi copii ai acestuia, cu familiile, respectiv soțiile și copilașii, câte doi de fiecare. Băieții domnului profesor fuseseră, la vremea lor, apărați cu prețul vieții mamei lor de apucăturile năprasnicului lor tată, acest criminal ce dorea cu orice preț să-i învețe extragerea radicalului de ordinul doi, sau și mai rău, logaritmii în bază naturală. Așa se face că, ambii au ajuns
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
este adeseori pusă în primejdie, chiar de cei care i-au conceput. E urât să lupți și să iei viața cuiva. Dar, cu atât mai cumplit este, să iei viața propriului tău copil care nu poate cu nimic să se apere. E de-a dreptul monstruos. Puține animale își devoră puii și acelea, doar atunci când le simt slabe, neputând să facă față deșertului sau junglei pe care o au de străbătut și nici să-și procure hrana necesară. Dar și acestea
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
de-a dreptul monstruos. Puține animale își devoră puii și acelea, doar atunci când le simt slabe, neputând să facă față deșertului sau junglei pe care o au de străbătut și nici să-și procure hrana necesară. Dar și acestea își apără puișorii de atacatori și doar în ultimă instanță îi sacrifică. Însă mai curând se autosacrifică, lăsând loc puilor să trăiască. E o lecție a vieții pe care o învățăm de la animale. Cum de s-a pervertit viața și spiritul omului
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
în secret sau să ne fie frică? De îndeplinirea legilor statului ucrainean, cetățeni loiali și plătitori de impozite ai căruia suntem? Urmează să fim mai îndrăzneți, să ne iubim mai mult, precum frații ruși și ucraineni, să știm să ne apărăm drepturile și să ne păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
pornit la vale, tăvălugul schimbării; A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării. Ați tot tras din carnea poporului român, oropsit De-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
TĂVĂLUGS-a pornit la vale, tăvălugul schimbării;A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării.Ați tot tras din carnea poporului român, oropsitDe-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viațaDistrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța!S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân,Sătul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român.Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Nici acum nu știu de unde, Curcubeul peste noi, Simt și astăzi cum ți-ascunde Chipul limpezit de ploi Și prin ierburile ude Alergam copii desculți, Numai tunetul se-aude Cum coboară peste Munți... Cade grindina ca piatra Detunată dintre stânci, Apără-ne, Doamne, vatra, Unde-s ploile de-atunci? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ploile de altădată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile
PLOILE DE ALTĂDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1467042774.html [Corola-blog/BlogPost/377950_a_379279]