102 matches
-
vizuale, sunt legate prin raporturi de dominanță care dau specificitate locului. Observarea și analiza peisajului este un ”produs” eminamente cu determinare psihică, efect al percepției și reprezentării cantitative a acestuia. Întotdeauna percepția asupra peisajului trebuie să țină cont de efectele aperceptive induse de interpretarea vizuală: topografia reliefului, lumina, apa sau zăpada sau cele specifice analizatorului/observatorului, cum ar fi efectul stereoscopic (Brossard, 1985 apud Paraschiv, 2011). În accepțiune strict geografică peisajul este perceput prin dimensiunea spațială demonstrată cartografic prin intermediul unor tipologii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
până la uitarea de sine, cu eroism vajnic, ne-a dat totul până ne am făcut fiecare situație. Tatăl nostru, ca pictor, aprecia cu toată convingerea spiritul artistic al mamei noastre, discernământul critic privind valoarea lucrărilor. Manifestau profundă înțelegere și același fond aperceptiv, în stabilirea titlurilor lucrărilor, alegerea motivelor. Apărea evidentă comuniunea spiritual-artistică, plastică. Pentru un moment, așa cum am fost animați de sentimentul conservatorist, ne vine foarte greu să ne despărțim de lucrările rămase. Orice cerere de achiziționare, n-am avut tăria sufletească
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă, ca o condiție prealabilă a cunoașterii (senzoriale și raționale), implică existența unui "eu" activ, cu substanțialitate subiectivă, care se sintetizează aperceptiv ca "experiență internă" spre a transcende peste generații. Eul este cel care le gândește, care le judecă pe toate, pentru care au fost formulate totodată unele limite între care poate fi în același timp judecător și judecat, între care poate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă totuși o însemnătate limitată. Recunoaște existența aici doar a două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt a încercat să explice voința, ca expresie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la sine (în propriul univers interior și în permanent contact cu propria esență). Locuirea propriei interiorități ține, astfel, de o civilizație a consecvenței tenace care debutează cu primele încercări reflexive și se desăvârșește în sistemul elaborat al unui solid demers aperceptiv. El constă într-o revenire cu caracter ultim la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria interioritate. El înfăptuiește o necesară eliberare a spațiului esențial în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
optim de evoluție care trebuie atins și, în același timp, locul cel mai nimerit al unei participații colective conforme cu expresia finalizată a acestei realizări interioare. În consecință, activitatea în tărâmul eticii presupune temeinică pricepere noetică și o corespondentă disponibilitate aperceptivă, reunibile în actul unei înalte contemplații (acesteia din urmă rămânând să-i fie conferit statutul unei supreme demnități: "activitatea a ceea ce este mai elevat este ea însăși superioară și deci cea mai aptă să aducă fericirea"57). Capitolul 5 Reflexivitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
operei poetice - ar restrânge tot mai mult "centrul fierbinte accesibil numai intuiției". Pentru D. Alonso - subliniază S. Mărculescu - "intuiția se dovedește a fi pur și simplu o formă de cunoaștere globală, empatetică, nemijlocită, care presupune însă neapărat un vast fond aperceptiv și de sensibilitate", adică semnul infailibil al unei vocații, poetice sau critice. "Opera literară e privită ca punct central într-un flux care pornește din "intuiția expresivă" a creatorului și se actualizează prin "intuiția impresivă" a cititorului. Opera presupune aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sorescian: formarea personalității, cunoașterea dramatică a lumii și a dominării sale prin chiar această cunoaștere, acțiunea și responsabilitatea socială. Perspectiva comentariului este cea epică; se povestește ce se întîmplă în straturile profunde ale textelor și se formulează, pe un fond aperceptiv bogat în lecturi din studii critice moderne, concluzii interesante pentru adolescența turbulentă, maturizarea gravă și vîrsta lucidă. Argumentele sînt luate de peste tot: din roman, teatru istoric sau poezie, mai puțin din eseistică. Sînt efectuate, cu acest prilej, interpretări fine și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
utiliza ș( exacerba funcția morală a literaturii, sublinia fondul străbun, promova autohtonismul. Este o adevărată operă de revigorare socială sprijinită pe literatură pentru că "...greșala (n literatură sau (n politică stinge națiuni (ntregi". Prin Curierul, Heliade a construit treptat un fond aperceptiv (n r(ndul populației. Elis Reignault (1855: 401) nota: "Scrierile poetului jurnalist făcură să străbată (n toate clasele g(ndirea politică; studenții școlilor, negustorii orașelor, cultivatorii c(mpiilor se deșteptară la accentele unei voci neobosite" (apud. Sorohan, 1982: 157). (n
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și subiectul demersului instructiv-educativ implică: din pespectiva cadrului didactic subiectivitatea construirii/transmiterii mesajului (cele două etape vizate supra: proiecție, respectiv realizare propriu-zisă a actului comunicativ de tip didactic); din perspectiva subiectului/subiecților educației subiectivitatea receptării mesajului (nivel de așteptare; nivel aperceptiv/pre-comunicativ: cunoștințe asimilate anterior, aptitudini, deprinderi etc.; stare de spirit contextuală deschidere către informație, interes, perspectivă critică de un anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
IV-a se realizează în strânsă și indisolubilă legătură cu toate priceperile și deprinderile muzicale dobândite în clasele precedente, în cadrul variatelor activități practice muzicale - inclusiv cele de scris - citit muzical, realizat prin procedee convenționale de prenotație - menite să pregătească fondul aperceptiv al copiilor din punct de vedere ritmic, melodic, armonic, dinamic, agogic etc., care să asigure înțelegerea și însușirea conștientă, pe căi cât mai accesibile a semnelor de notație muzicală. În acest sens precizăm faptul că în clasa a III-a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
o faptă frumoasă. În domeniul didacticii, pedagogul bucureștean rămâne poziționat în didactica herbartiană, în special a discipolului acestuia Rein, de care se apropiase în perioada studiilor de la Jena. Ca atare, pedagogul român simplifică și fixează etapele/secvențele lecției astfel: pregătirea aperceptivă, cu anunțarea temei supusă predării; tratarea, respectiv expunerea datelor fundamentale ale temei noi; generalizarea; aplicarea noilor cunoștințe. Un astfel de model de proiect didactic a rămas valabil în întreaga didactică interbelică. În deceniul IV al veacului trecut, cel ce se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de o atare factură, lirica lui I. cere, pentru înțelegerea ei, o anume inițiere spirituală și o stare receptoare propice conectării lectorului la „calea vie” propusă de autor. Este o poezie care angajează integral sau, în cazul absenței acestui fond aperceptiv și deci a adecvării, nu comunică nimic, rezultatul acestei neaderențe și necomunicări fiind, ca judecată de valoare, imputația de „logoree”. Din aceeași viziune, substanță și poetică sunt închegate subiectele și protagoniștii pieselor de teatru publicate de I. Vlad Țepeș este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
totul provizorie a acestei metode ar suna astfel: metoda didacticii în cadrul căreia învățarea are ca sursă esențială și ca instrument de formare a elevului cartea școlară sau alte surse similare. Finalitatea ei este dublă: dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înțelegerii textului în general, precum și căpătarea deprinderii de a utiliza cartea, și are variante diferite, după cum elevul se află mai la începutul experienței de învățare sau într-o fază mai avansată. Pentru început, se utilizează metoda lecturii explicative. Definirea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
adevărat că aceste cunoștințe trebuie "prelucrate", pentru a fi accesibile nivelului de performanță și vârstei elevilor, iar acestă "prelucrare" reclamă competențe pedagogice, pe care expertul nu le posedă. ▪ Concepția lui Geissler vizează crearea motivației, a unei dispoziții (să-i spunem aperceptive) pentru obiectul de studiu respectiv; iar acest lucru nu este ușor nici pentru o persoană cu studii de științele educației. Pentru un expert este aproape imposibil (spunem "aproape imposibil" pentru că nu-i luăm în considerare pe acei experți care au
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
constă În situația conflictuală care apare Între necesitatea rezolvării unei probleme (a găsirii răspunsului la o Întrebare) și experiența elevului, nesatisfăcătoare sub acest aspect și care nu-i permite, de aceea, să găsească soluția. Situația problematică creează, astfel, un fond aperceptiv favorabil receptării acelor cunoștințe (priceperi, deprinderi) care Îl vor ajuta pe elev să depășească dificultățile care ar surveni și, prin aceasta, constituind o premisă deosebit de eficientă a stocării informației (prin integrarea ei În modul de a gândi al elevului). (E.
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
despre fenomenul sau procesul studiat. Prezentarea problemelor poate fi făcută În modalități variate, pornind de la diferite mijloace specifice: documente istorice, documente social-politice, beletristică și pe calea expunerii, comparației, modelării, descoperirii, conversației. Aplicarea problematizării presupune următoarele condiții: aă existența unui fond aperceptiv suficient din partea elevului; bă alegerea celui mai potrivit moment de plasare a "problemei " În lecție; că dozarea corectă a dificultăților; dă existența unui interes real pentru rezolvarea problemei. Problematizarea presupune o antrenare totală a personalității elevilor, a componentelor intelectuale, afective
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Spengler pe care le deformează involuntar în propriile-i oglinzi de circ, purtate demonstrativ prin labirintul "orașului cosmopolit" cu oameni dezrădăcinați pe care metropola "îi atrage și îi suge". Aflat la un pas de expresionism, Cezar Petrescu nu posedă aparatul aperceptiv necesar potențării expresivității și ratează ieșirea din îngustul cerc obsesional al diferitelor medii, tratate mai degrabă în manieră sociologică. Dar tocmai aici se înregistrează un punct forte al demersului său scriitoricesc, constînd în ușurința, în lejeritatea (fie ea, din păcate
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
prezența cărora festivalul a dospit aidoma unui aluat puhav, apetisant: Stephan Litwin, David Moss, trio "Contraste", ansamblul de percuție "Game", cvartetul de coarde și ansamblul "Profil". Un aluat din care s-a înfruptat copios un public în general tânăr, pregătit aperceptiv prin anume tratamente terapeutice: clipuri de muzică savantă realizate de Oana Drăgulinescu și TV Romania Cultural, conferințe și work-shop-uri susținute de Stephan Litwin, comentarii pertinente ce au însoțit restituirea sonoră a opusurilor. în acest fel un atare eveniment muzical își
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
Academia Română - în urma raportului semnat de însuși George Enescu - Cartea de cântece pentru copii, clasa a IV - a. Baza educației muzicale urma să se realizeze în școlile de grad secundar, în toate clasele care alcătuiau gimnaziul și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități abstracte, tehnice și teoretice care au adus disciplina în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ion Bogdan Lefter Unul dintre cei mai rafinați „aperceptivi” ai prozei și ai literaturii române și totodată un mare stilist, cu o excepțională vocație de observator al lumii din jur și cu o expresivitate de limbaj pe măsură, Gheorghe Crăciun etalează în paginile sale un impresionant talent nativ. De-
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
o viziune din afară asupra unei părți din România și de a ne ajuta s-o privim și noi și din perspectiva unor neromâni bine informați (prin osârdia unui român care, deplin integrat în mediul lor cultural, le cunoaște fondul aperceptiv și știe ce-i interesează și cum să-i sensibilizeze pentru a-i ajuta să sesizeze esența a tot ce li se dă ocazia să afle și să vadă). Este așadar un fel de carte străină despre România, dar o
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
a ocolit Harvard-ul impetuosului Babbitt, preferînd în schimb Princeton-ul. Ca profesor la rîndul său, Warren va fi fost, cu siguranță, opusul lui Babbitt: tolerant cu studenții dar și mult mai puțin dispus să-i provoace, să forțeze limitele orizontului lor aperceptiv, să răstoarne prejudecăți cu riscul de a stîrni confuzie. Din felul în care își evocă experiența de dascăl, Warren pare să fi fost mai curînd condescendent, mult prea conștient că dintr-un grup de zece studenți, nouă vor dispărea în
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
discuție privitoare la valoarea cărților intrate în concurs, așa cum o vedeau aceștia, firește, cele mai mari șanse de reușită, dar și, la modul general, despre criteriile de judecată ale publicului englez și ale specialiștilor, despre norme de gust și orizonturi aperceptive. O mică șuetă pasionantă, fără jargon, fără morgă, cu unele contraziceri, destul de intense, cu enorm aplomb și cu evidentă plăcere de partea vorbitorilor. Categoric, cei trei sînt, înainte de orice, cititori. Pentru nimeni nu a fost un secret că preferata serii
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
publicul spectator. Fără public orice întâmplare artistică devine un fel de surogat, artefact, erzaț; altfel spus plat și steril. Publicul poate fi convocat (manipulat?) de mass-media și auto-convocat de propriul său snobism. Mass-media mai îndeplinește și rolul de a pregăti aperceptiv impactul cu evenimentul; uneori prin anume șocuri (terapeutice, desigur, chiar dacă electrocutante). Snobismul, la rândul său, este stimulat copios de prezența oficialităților locale, ca de altfel și a unor nume sonore din tabăra protagoniștilor (musai o prezență asiduă, dintr-un anumit
Consternare si ?ngrijorare by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]