788 matches
-
tiazidice (hidroclorotiazida) care acționează pe tubul contort distal inhibând co-transportul Na+Cl-. Ele sunt mai puțin eficace decât diureticele de ansă, dar au o durată de acțiune mai lungă. 3. Diureticele „economisatoare de potasiu”: amiloridul, inhibitor al canalului de sodiu apical al celulei principale, și antialdosteronicele de tip spironolactonă pot fi utilizate în asociere cu diureticele precedente în caz de edeme rezistente. Este necesară supravegherea clinică cu urmărirea scăderii în greutate. în caz de edeme refractare trebuie avute în vedere următoarele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în tubul colector și produc excreția crescută de potasiu; • fluxul urinar la nivelul acestor segmente; • activitatea aldosteronului: la nivelul membranelor bazolaterale ale celulelor epiteliale distale, aldosteronul stimulează Na-K ATP-aza; ca urmare, crește influxul de K+ spre celule și consecutiv secreția apicală de K+ spre lumenul tubular. Aldosteronul este stimulat prin activarea SRA și prin hiperkaliemie; • prezența anionilor slab reabsorbabili - de exemplu, în timpul acidozei metabolice, excesul de HCO3-, care nu poate fi reabsorbit de tubul proximal, antrenează sodiul spre tubul colector ca
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în tubul distal și colector. în tubul proximal, ionii de H+ sunt secretați în lumen prin schimbul Na+/H+ și prin transportorul H+-ATPaza. Ionii de (H+) secretați se combină cu HCO3filtrat și formează H2CO3. Anhidraza carbonică de la nivelul membranei apicale din celulele tubului proximal catalizează transformarea H2CO3 în H2O și CO2. CO2 difuzează în celule. în celule, anhidraza carbonică catalizează reacțiile: CO2 + H2O → H2CO3 → H+ + HCO3Ionii de H+ sunt ulterior secretați în lumen prin schimb Na/H și H-ATP-aza, pentru ca
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
superiori: a) segmentul anterior (fig. 18); b) segmentul posterior drept (fig. 19 a, b); c) segmentul posterior stâng (fig. 20); d) pentru lobul mijlociu (fig. 21 a, b); e) drenajul lobului inferior (fig. 22 a, b, c, d); f) segmentul apical (Fowler) anterior, posterior, lateral, drenajul traheii (fig. 23 a, b). DURATĂ (< fr. durée) - Perioadă de timp în care are loc sau se desfășoară ceva; intervalul de timp cât durează ceva. Este apreciată prin distanța temporală dintre două acțiuni sau evenimente
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate în structurarea individuală a detaliilor morfologice corono-radiculare, de arcadă și de ocluzie încât se pot individualiza ca amprentele digitale. Se utilizează aceiași termeni de orientare spațială: - în sens vertical: ocluzal, incizal, cervical, apical; - în sens orizontal - transversal stânga-dreapta: vestibular, oral; - în sens sagital, mezial, distal. Dacă dorim să precizăm localizarea detaliului pe coroană, rădăcină sau porțiunea corono-radiculară a dintelui, putem utiliza fracțiunile matematice (doimea, treimea, șeptimea etc.) din volumul respectiv, de exemplu - fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară = 7 mm diametre: - coronar MD = 10,5 mm -cervical MD = 8 mm - coronar VL = 10 mm - cervical VL = 8 mm Erupe la 12 ani. Coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un indicator de eșec. Dacă vom plasa restaurările definitive câteva săptămâni mai târziu, iar pacientul va menține o igienă riguroasă în tot acest timp, inflamația gingivală poate să scadă sau chiar să dispară. Destul de frecvent va avea loc o migrare apicală a epiteliului de joncțiune cu expunerea consecutivă a marginilor restaurării. Acest eveniment poate avea loc în timpul etapei de protezare provizorie sau imediat după plasarea restaurărilor definitive. Abordarea optimă a acestei situații constă în determinarea localizării finale a marginilor restaurării, atunci când
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace rupte, -rădăcini prea scurte, -pereți radiculari prea subțiri, -mobilitate patologică a dintelui (ca element unitar), -fracturi radiculare. În primele două situații clinice, contraindicația este temporară. După tratarea corectă a canalului sau după efectuarea rezecției apicale (când aceasta se impune), se poate efectua coroana de substituție. În cazul existenței unui focar periapical la o rădăcină cu obturație corectă, până la apex, se poate executa și cimenta coroana de substituție, tratamentul chirurgical efectuându-se ulterior. Etape clinice și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fie prea subțiri), -accesibilitatea canalelor radiculare tratate sau tratabile, -corectitudinea obturației de canal, -absența proceselor inflamatorii periapicale, -lungimea rădăcinii și diametrul ei, -numărul și direcția rădăcinilor (canalelor): paralele, divergente, curbe (la ce nivel), -integritatea rădăcinii: fracturi radiculare, resorbție radiculară, rezecție apicală (nivelul), -calitatea implantării osoase: rezorbții alveolare orizontale sau verticale, -starea parodonțiului marginal, -dinții adiacenți (migrați spre rădăcina în cauză), -relațiile ocluzale. Unele dintre aspectele prezentate se constată clinic, altele numai radiologic, multe dintre ele prin coroborarea datelor clinice și radiologice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
15 mm (Severineanu). b)Se poate indica orientarea după lungimea coronară, adâncimea lojei radiculare să fie egală sau puțin mai lungă, vis-à-vis de lungimea fostei coroane clinice (ne orientăm după dintele omonim). Metoda nu se aplică la dinții cu rezecție apicală. c)Măsurarea canalului este notată în fișă, în timpul tratamentului endodontic sau al rezecției apicale. Au apărut și aparate cu ultrasunete (“apex-locator”) care anunță sonor (și vizual pe un cadran), momentul când acul explorator se află la apex. d)Realizarea lojei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
să fie egală sau puțin mai lungă, vis-à-vis de lungimea fostei coroane clinice (ne orientăm după dintele omonim). Metoda nu se aplică la dinții cu rezecție apicală. c)Măsurarea canalului este notată în fișă, în timpul tratamentului endodontic sau al rezecției apicale. Au apărut și aparate cu ultrasunete (“apex-locator”) care anunță sonor (și vizual pe un cadran), momentul când acul explorator se află la apex. d)Realizarea lojei intraoperator (se obturează numai apexul 3-4 mm). e) f)Date radiologice: lungimea imaginii radiologice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
execută, de obicei, înainte de prepararea suprafeței de fractură. Se recomandă repetarea radiografiei după dezobturarea parțială, pe o adâncime de 5-8 mm, în funcție de dinte. Vom avea astfel trei date cunoscute (fig. 1.68): R1 = lungimea lojei pe radiografie, R2 = lungimea obturației apicale pe radiografie, D1 = lungimea reală (clinică) a lojei. Avem de aflat o singură necunoscută, D2, care reprezintă lungimea reală a porțiunii rămasă obturată spre apical. Se aplică formula lui Dieck din Hamburg-1911 (autorul incidenței retroalveolare), utilizată pe radiografii executate cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
astfel trei date cunoscute (fig. 1.68): R1 = lungimea lojei pe radiografie, R2 = lungimea obturației apicale pe radiografie, D1 = lungimea reală (clinică) a lojei. Avem de aflat o singură necunoscută, D2, care reprezintă lungimea reală a porțiunii rămasă obturată spre apical. Se aplică formula lui Dieck din Hamburg-1911 (autorul incidenței retroalveolare), utilizată pe radiografii executate cu acul în canal, în tratamentele endodontice: Aflăm lungimea porțiunii apicale încă obturată, deci putem afla dacă și pe câți mm, mai putem executa dezobturarea. De
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de aflat o singură necunoscută, D2, care reprezintă lungimea reală a porțiunii rămasă obturată spre apical. Se aplică formula lui Dieck din Hamburg-1911 (autorul incidenței retroalveolare), utilizată pe radiografii executate cu acul în canal, în tratamentele endodontice: Aflăm lungimea porțiunii apicale încă obturată, deci putem afla dacă și pe câți mm, mai putem executa dezobturarea. De fapt, măsurând clinic cu o sondă gradată (parodonto-metrică) sau cu un ac de canal cu cursor, lungimea porțiunii dezobturate (D1) în mm, putem aprecia, după
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în loja radiculară). Forme: -cilindrice, -conice (con alungit), -cilindro-conice. Cele cilindrice sunt mai retentive, dar reprezintă un pericol pentru pereții lojei radiculare spre apex. Conicizarea scade retenția (maxim admis 4o). Sunt preferate cele cilindro-tronconice: cilindrice spre gingival și tronconice spre apical. Există și pivoturi prefabricate angulate (fig. 9.71), care se utilizează pe molari cu rădăcini divergente. Starea suprafeței: -cele netede au retenție redusă și nu se mai folosesc, -cele înfiletate (screw-post) au retenția foarte bună, dar înfiletarea reprezintă un risc
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
model) s-a formulat următorul diagnostic: -Diagnosticul de stare: bună (favorabilă tratamentului) -Diagnostic odontal: 1) Leziuni carioase localizate la nivelul 23, 33, 43, 44 de etiologie plurifactorială, cu tulburări funcționale fizionomice, fonetice, masticatorii, de deglutiție, evoluție lentă, complicații locale (parodontite apicale, necroză, gangrenă), prognostic favorabil prin tratament, netratate. 2) Abrazie localizată la nivelul 31, 32, 41, 42 de gradul I, etiologie plurifactorială, cu tulburări funcționale fizionomice și masticatorii, evoluție lentă, complicații locale, generale, prognostic favorabil prin tratament, netratată. -Diagnosticul parodontal: parodontită
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
după regulile obișnuite ale protezelor metalo-ceramice, iar în continuare se toarnă din gips de clasa IV-a modelul de lucru cu bonturi mobilizabile. Bontul mobilizabil al dintelui cu preparație se pregătește în vederea depunerii suspensiei de alumină astfel: se deretentivizează bontul apical de limita preparației cu freze de gips. Se fixează bontul mobilizabil în suport și se izolează în totalitate. În continuare se aplică spacer-ul la 1 mm de limita cervicală a preparației cu ajutorul unei spatule electrice. Nu se aplică spacer la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
suspensia de alumină pentru depunerea de ceramică prin electroforeză: în 25 secunde se obține o grosime de 0,5 ± 0,1 mm, ce corespunde grosimii normale a unei cape. După realizarea capei, aceasta se prelucrează cu ajutorul unei gume, secționându-se apical de limita trasată, se usucă cu aer cald și se îndepărtează cu atenție de pe model. Se sinterizează capa timp de 60 min. la 11.400°C pentru alumină, și la 11.700°C pentru zirconia. După sinterizarea capei se amestecă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu ajutorul unor perne. Pentru reeducarea diafragmei se adoptă postura de decubit dorsal cu un săculeț cu nisip pe abdomen (fig. VI.18) sau decubit ventral cu o pernă sub torace (fig. VI.19). Poziții de drenaj ale lobilor superiori: - segmentul apical: bolnavul stă în poziția așezat sau semiașezat, trunchiul este înclinat spre dreapta pentru segmentul apical stâng și spre stânga pentru cel drept; - segmentul anterior: bolnavul stă în decubit dorsal, cu hemitoracele ridicat și întors spre stânga (dreapta) (fig. VI.20
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu nisip pe abdomen (fig. VI.18) sau decubit ventral cu o pernă sub torace (fig. VI.19). Poziții de drenaj ale lobilor superiori: - segmentul apical: bolnavul stă în poziția așezat sau semiașezat, trunchiul este înclinat spre dreapta pentru segmentul apical stâng și spre stânga pentru cel drept; - segmentul anterior: bolnavul stă în decubit dorsal, cu hemitoracele ridicat și întors spre stânga (dreapta) (fig. VI.20); Fig. VI.18 Fig. VI.19 Fig. VI.20 - segmentul posterior drept: bolnavul stă în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
lobului mijlociu și lingulei: - decubit lateral stânga (dreapta), trunchiul cu rotație posterioară de 45°, sprijinit pe o pernă, în poziție declivă, cu capul sub orizontală la un unghi de 10-15°. Fig. VI.23 Pozițiile de drenaj ale lobilor inferiori: - segmentul apical (Fowler): decubit ventral, umărul stâng (drept) ridicat la 20° în poziție declivă, cu capul sub orizontală la 10-15°; Fig. VI.24 - segmentul anterior: decubit dorsal cu genunchii îndoiți, o pernă sub genunchi, în declin, capul sub orizontală la un unghi
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]