904 matches
-
ale silinței la învățătură cum vedeau ei, din ultima bancă, pe colegii studiați. Analizând formele „grotești” ori cele de „scălâmbăială” copilărească ce li se fereau ochilor, mai închipuite sau mai adevărate: urechi clăpăuge, umeri cocârjiți și trași pretimpuriu sau prea aplecați, genunchi îndoiți nefiresc proptind colțuri de bancă, capete înmărmurite și aplecate cu sfioșenie, statul într-un picior. Căderea piezișă a privirii ori fixarea ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
întinse plicul pregătit de acasă și ieșiră din restaurant, unul după altul. Lovită de aerul rece al nopții, se întoarse căutându-l din priviri pe Râul. Prin pereții de sticlă ai restaurantului, o văzu pe proaspătă soție a lui Andrei aplecata din mijloc, cu funda uriașă tremurându-i pe posterior, deschizând plicul și numărând banii. De ce nu se deschidea pământul în fața ei să o înghită pe loc? Simți brațul lui Râul acoperindu-i umerii. - Te pot invită la un hamburgher? - Ți-
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438151330.html [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
mileniului întâi, astfel că l-am asimilat în subconștientul nostru colectiv, ne-a intrat în codul genetic. Așa s-a format poporul român ca un popor slab, defensiv, fără coloană vertebrală, care se pleacă în fața dușmanului (de aici proverbul „Capul aplecat sabia nu-l taie”) ca să scape cu viață. Care îi dăruiește dușmanului ce are mai bun ca să fie acceptat de Dușman (de aici proverbul „Pupă-l în bot și papă-i tot), gest repetat care ne-a învățat să fim
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
soțul meu? - Domnia sa nu mai este printre noi. - Cum? - rosti principesa și se prăbuși pe un jilț. Două servitoare aduseră apă și leacuri. După câteva minute doamna își mai reveni. - Și fiul meu cel mare? Căpitanul rămase tăcut cu capul aplecat. - Vorbiți odată! - se răsti ridicându-se disperată în picioare. Ochii celor doi căpitani se umplură de lacrimi. Principesa înțelese nenorocirea abătută asupra familiei sale și, cu un țipăt disperat de durere, leșină în brațele slujnicelor. Tragica vestea se răspândi în
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
în: Ediția nr. 1360 din 21 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului din, vol " Pașii sufletului meu", Editura Dandes Press, 2014 În grădina Raiului, îmi cresc tot mușcate Pe o frunză moartă, în colț, o iubire... De demult iertată prea mult aplecate Moare-ngenuncheată umil, în neștire. Împletește viața astăzi lin se scurge Crucea-și face crucea semnului decurge, Pe icoana mamă astăzi cine-o plânge... Cine s-o mângâie viețile-s nătânge. Adun firimituri resturi de ce sunt Neființa-mi dragă vie e
ASTĂZI NICI MĂCAR... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1411254251.html [Corola-blog/BlogPost/354412_a_355741]
-
să le pun pe pânză ...” - ANCA BULGARU ( artist plastic ) - Iași " pierduți între răspunsuri așteptăm liniștea/ la marginea hotarului cu două anotimpuri/ copleșiți de gânduri stranii ca ultim trofeu/ ucis cu setea încolțită între coapsele tale/ stăm rezemați de copaci dezarmant aplecați/ de complicitatea revoltată sub pleoapa timpului/ surprinși de întâmplări prin care vom ridica manolic/ iubiri efemere în piatra din care suntem făcuți” - ELENA TOMA, Pitesti "Poezia reprezintă pentru mine zbor spre alte dimensiuni...evadare dincolo de limite...Iubesc poezia pentru că ea
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorim_21_martie_ziua_mond_mihai_marin_1363865323.html [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
-i atingă obrazul cu buzele umede. Ea își simte inima ca un zbieret fluid preschimbat în piatră. - Ceai sau cafea? El îi mângâie părul rebel. Ea se face la față ca alabastrul. - Cereale? El călătorește cu brațul pe după umerii ei aplecați. Ea-și plimbă gândurile pe canale infestate de ceață. - Vrei să mergem la cumpărături? El o atinge-ncurajator pe spate. Ea, cu ochii ca luna plină, fixează peretele-ngreuiat cu tablouri din colecția Duduiei Iulica. - La o plimbare la șosea? El
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
Vei avea însă frânghii puse dinainte de cei care cunosc drumul subteran. Cel mai periculos loc este însă o vâltoare care trebuie străbătută la loc mai larg. Atenție însă. Apa curge cu rapiditate și se strecoară cu forță pe sub un prag aplecat și dispare apoi în jos prăvălindu-se cine știe unde. -Astea de unde le știi? întrebă Baraba bănuitor. Dacă mă uit bine nu ești omul care să se strecoare prin cine știe ce unghere ale pământului... -Veștile le am de la un om care a fost
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
pune cu Nimicul? Între Nimic și Dumnezeu Este doar o diferență de nuanță. Când voi ieși din viață, Ca dintr-o casă veche, Fără ferestre, ușile Date deoparte, Mobila hămăind Precum câinii obosiți, terorizați, Voi zări cerul limpede, Chipul iubitei aplecat Peste chipul meu, Voi respira ușor, Atât de ușor, Încât respirația Lunii Va semăna cu o salvă de tun. Vom pleca împreună, Fără haine, înveliți de un nor argintiu. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ai să lași în urmă / Boris Mehr
AI SĂ LAŞI ÎN URMĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_sa_lasi_in_urma.html [Corola-blog/BlogPost/351482_a_352811]
-
unui dependent? Mă întreb de ce am lăsat viața să treacă pe lângă mine și m-am ancorat într-o poveste fără final, suspendată între un ieri și un mâine, prezent cu repetiție, drum ce duce către nicăieri... Privesc cerul printre capetele aplecate ale teilor ce mă privesc dezaprobator legănându-și crengile în vântul toamnei. E cenușiu ca sufletul meu... Cum am ajuns aici? De ce nu m'am oprit mai de mult să caut o altă cărare? Cerul își picură tristețile în ochii
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1443078898.html [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
Ne strecurăm în jurul focurilor ca în vremurile ancestrale. Ne legănăm, în timp ce alții întind brațele așa, în glumă. Omul este contrariul unui spânzurat. Ne mișcăm întocmai ca într-un vis. Putem deosebi conturul, gâtul pieziș, coada cu care biciuim pământul, țeasta aplecată. Primul lucru care ni se oferă , când ne privim, este corpul, adică o părticică din Univers. Mâinile ca niște păianjeni pe clape, sunetele ies ca din ape, urcă pe boltă. Nu vă așteptați să-mi sfâșii carnea, să-mi arăt
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Iubim_lucrurile_mici_boris_mehr_1393822811.html [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
aflu pe interpret. În urechi îmi ajunge Elgar, încetinesc pasul să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită pe un mormânt fastuos. Umerii aplecați îmbrățișează violoncelul. Am rămas locului la trei metri distanță. Perfecțiunea interpretării mă înfioară, mă derută faptul că nu se folosește de nici o partitură. Nici interpreta nu mă vede pe mine
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
să fiu sigură că urechea nu mă înșală, unde-i interpretul? Interpreta, după toate deducțiile mele. O podoabă capilară încărunțită de vifornițele vieții cade în șuvițe răsfirate, dezordonate peste capul aplecat ca o jerbă ofilită pe un mormânt fastuos. Umerii aplecați îmbrățișează violoncelul. Am rămas locului la trei metri distanță. Perfecțiunea interpretării mă înfioară, mă derută faptul că nu se folosește de nici o partitură. Nici interpreta nu mă vede pe mine. E dusă cu piesa lui Elgar într-o lume a
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
de făcut. E clar? În plus, putem renunța la contractul ori înțelegerea noastră. Nimeni nu mă poate obliga să vă suport atitudinea. Am terminat! Vă rog, luați mâinile de pe biroul meu! l-a invitat doamna avocat pe omul ce rămăsese aplecat, rezemat pe mâinile ce-i tremurau a oboseală, surpriză ori supărare, privind-o tot mai buimac pe măsură ce-i vorbea. „Așa, așa! Nu poți să mă crezi, f...e-n gură, madam avocat! Te-ai făcut a dracului, rău, după cum observ
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_4_marian_malciu_1327258076.html [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
Ție se ruga: „Nu mă lăsa, Doamne, ai milă de mine!” * * * * * Nu mai văd, mâna singură mai scrie, Pacea dulce-a miluirii se coboară... Ah, iubită Mamă !...ei nu vor să știe, Ce-i dorul de țară, care ne omoară. Aplecată, ca un pom, sărmana făptură, Tot citea, nu blestema, din rărunchi ofta: - „Nu-i pedepsi, Doamne, dar să le iei ura, Nici parte să aibă de durerea mea !...” Ultima scrisoare, în sân, o strecoară Cu degete slabe... pe piept o
OMAGIU MĂICUȚEI ELISABETA ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1418545459.html [Corola-blog/BlogPost/376708_a_378037]
-
cu pas domol, adâncit în gânduri și făcând, poate, vreun bilanț de viață ori vreun plan de viitor. Coborâsem dinspre Filaret și mă apropiam de podul de pe Dâmbovița, de lângă Operetă. Apropiindu-mă, mi s-a părut ca observ o siluetă aplecată periculos peste parapet. De moment, am încetinit mersul să pot privi atent la mișcările acesteia, să pot observa dacă este însoțită și dacă, prin apropiere, sunt si alte persoane ori vreun echipaj de Miliție este în trecere. Era pustiu și
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
18 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne umblă pașii prin zăpezi imaginare Bezmetici, rătăcind printre dorinți, Ne plânge lacrima într-un tablou cu sfinți Și rugă mai culegem din izvoare... Și glasul ni-l sugrumă, neputința Atunci când,fruntea ne rămâne aplecată. Mai, adu-mi, Doamne, ruga înc-o dată Și-mbogățește-mi cu zăpezi , ființa! Să pot privi prin cerul tău de ploi Și cum mă ning poveștile din nou În iernile ce mai colindă un ecou Al amintirilor și pașilor în
ZĂPEZILE DIN NOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Zapezile_din_noi.html [Corola-blog/BlogPost/358887_a_360216]
-
în: Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017 Toate Articolele Autorului În odaia inundată de mirosul de gutuie Dar frumos amestecat cu acela de tămâie.. Pe o laviță,tăcută croșeta bunica mea... Împletind gânduri și ață cu o antică andrea... Aplecată,gârbovită de atâtea griji și muncă Retrăiește anii vieții..peste firul ce-l aruncă Peste deget înc-o dată...fară însă a vedea Împletește la ciorap fir cu fir și viața sa... A crescut copii cu trudă(astăzi sunt părinții mei
BUNICA de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/oana_adriana_alexandrescu_1497120176.html [Corola-blog/BlogPost/377649_a_378978]
-
de câine Ce-n dureri el viața și-ar da-o-n zadar Cuiva ce ură poartă în suflet, Cuiva ce nu are nimic în piept Și lumea o vede un veritabil pamflet. În fața-i să stau umil sau mândru, Aplecat ori drept. Citește mai mult MOTTO :" Viața este ca un curcubeu. Ai nevoie atât de soare, cât și de ploaie, pentru a face să îi apară culorile." Plouă azi, a plouat și alaltăieri,Plouă mărunt, plouă tare mișelPrin sufletul meu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
și un schelălăit de câineCe-n dureri el viața și-ar da-o-n zadarCuiva ce ură poartă în suflet,Cuiva ce nu are nimic în pieptși lumea o vede un veritabil pamflet.În fața-i să stau umil sau mândru,Aplecat ori drept.... XXIII. POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ), de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016. MOTTO : „Obiectele din casa copilăriei se prefac, cu timpul, în icoane.” (Paul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/liviu_pirtac/canal [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
citesc, ci și să îndur și să iert atunci când viața mă încearcă în fel și chip. Tanti Lida a murit tot într-o seară de toamnă. Fiul ei a găsit-o pe scaun, cu mâinile în aluat și capul puțin aplecat.. Frământa cornulețe cu nucă... Referință Bibliografică: Cornulețele cu nucă / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CORNULEŢELE CU NUCĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cornuletele_cu_nuca_mirela_borchin_1382637180.html [Corola-blog/BlogPost/342020_a_343349]
-
îngrozitor să ai un trup în care nu mai încapi”. Uneori apare și unda de ironie: „Tanti Lida a murit tot într-o seară de toamnă. Fiul ei a găsit-o pe scaun, cu mâinile în aluat și capul puțin aplecat. Frământa cornulețe cu nucă...” ; sau: „- Doamna Borchin, am făcut necroloage pentru Scorobete, Șerban, Felicia Giurgiu, Profesorul Munteanu... Mai rămâne să fac și pentru mine și, când mă înmormântați, numai să puneți să meargă banda...” (Mentorul meu nu are statuie). Memorabil
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
injustețe, Iar în astă lume zbatere-n nimicire?! Ori de-o fi cerul zilei și-al nopții senin, Pe pământ umbrele-s la fel de-ntunecate, Durerile la fel de-amare, chiar de-i alt chin, Chipurile-s, la fel, cu priviri aplecate!... Efemerul e cuprins în nemurire, De el stă atârnat lanțul lumesc, Ce vieți înfrânge, într-a sa înrobire, Risipind bucăți de suflete-n spațiul ceresc... Nu știm a ghici nimic străin gândirii, Ce din neant ființa subit ne-o-nvăluie, Ne miră
ÎNTREBĂRI CU ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1477529181.html [Corola-blog/BlogPost/366428_a_367757]