704 matches
-
și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată în haina culturii și științei din vremea respectivă 77. Părinții Bisericii - apologeți ai credinței creștine și fervenți combativi ai imoralităților și învățăturilor greșite 73 Louis Meyer, Saint Jean Chrysostome, Maître de perfection chrétienne, G. Beauchesne, Paris, 1933, p. 185. 74 B. Critterio, La polemica antichristiana nei primi sei secoli delle Chiessa, în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu textul evanghelic, ba chiar se opuneau acestuia. Acest spirit critic
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau virtutea și-
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193 94 Sf. Ignatie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193 94 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către filadelfieni, cap. V, 1, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 215. 95 Sf. Vasile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lirismul sirienilor, cum ar fi, de exemplu, Sfântul Efrem 106. Stilul apologiilor diferă și el după ethosul și cultura fiecărui autor. Dacă simplitatea și originalitatea stilului Părinților apostolici se explicau prin cercul aproape ermetic în care se elaborau operele lor, apologeții au fost, aproape toți instruiți în școlile păgâne ale secolului lor, pe care, mai târziu, după convertire, au pus-o în slujba noii lor credințe 107. Efortul teologic al Părinților Bisericii este dominat de grija de a teologhisi în conformitate cu nevoile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Matei, P.G. LVII, col. 253. 119 Idem, Despre pocăință, omilia 9, 1, P.G. XLIX, col. 343. 120 Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, cap. XXXII, traducere, introducere, note și indici de Pr.Prof.Dr. T. Bodogae, Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Pr.Prof.Dr. D. Fecioru, în Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 501. 121 Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, cap. I, în PSB., vol. 3, p. 434. 122 Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 26.6, traducere, introducere, note și indici de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
digne de foi, traduit de l’allemand par Robert Givord, Parole et Silence, 1999, pp. 95-96. 133 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XLII, I, p. 92. 134 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. CXVI, în Apologeți de limbă greacă..., p. 302. 135 Prof. Nicolae Chițescu, Introducere, la Tertulian, Despre pocăință, în Col. PSB., vol. 3, p. 202. 136 Actele martirice, 26, studiu introductiv, traducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Editura IBMBOR, București, 1997
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
timp în urmă că, în ce-i privește pe cubiști, nu știe nimic despre ei și nici nu se interesează de activitatea lor. Ei bine, ocurențele i-au modificat opiniile, de data aceasta el declarând că ar fi unul dintre apologeții futurismului, spunândui corespondentului de la „Ziarul de Moscova”: „Eu deja am trecut școala pesimismului, văd în viitor triumful începutului vieții și, în acest sens, sunt un futurist”. Numai că Marinetti se arătă oarecum nedumerit de situație, ziarul „Russkoe slovo” („Cuvântul rus
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
adusă regelui, dar uită că, atunci când era președinte, și-a asmuțit dulăii, care l-au urcat pe rege cu forța în avion, ca pe un delincvent. Casa Regală a refuzat să comenteze incidentul actual. În schimb, o serie de intelectuali, apologeții negativismului, au sărit la beregata președintelui Traian Băsescu, în dorința de a ieși din anonimat. Mulți nu sunt admiratori ai regelui și nu au avut legături cu monarhia, provenind din structurile și mentalitățile comuniste. Ei au ce au cu Traian
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
pe „ultimul” Barthes (sau, cel puțin, pe acel Barthes din „Plăcerea textului”) l-ar putea lega câteva aspecte fundamentale. Ca de exemplu: a. Hedonismul, lipsit de orice complexe, al lecturii. „Hoinărind slobod printre vise”4 Steinhardt este, și el, un apologet (trubaduresc) al ideii de plăcere a textului. Tema, obsedantă, îl preocupă atât pe evreul burghez al anilor ‘30 și ‘40, cât și pe scriitorul creștin ieșit din închisoare. b. Stilistica paradoxurilor ca marcă distinctivă a scriiturii. c. Obsesia pentru falie
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
președintele profesorului Tismăneanu și de profesorul Tismăneanu însuși”, scrie Cristian Tudor Popescu în editorialul "Prezint scuze d-lui Vladimir Tismăneanu" din . Reacția lui CTP apare după ce Tismăneanu scrisese pe blog următoarele: „iar Cristian Tudor Popescu, cunoscutul filosemit și antifacist, cândva apologetul negaționstului Roger Garaudy (e nevoie să revenim la subiect, domnule CTP?) mă acuza că am capotat la testul evreității, nu doar la acela al vocației mele intelectuale. A uitat de fostul sau coleg de la "Adevărul”, Sergiu Andon, autorul unui abject
Cristian Tudor Popescu către Tismăneanu: Hai sictir, Volodea! () [Corola-journal/Journalistic/25972_a_27297]
-
Confuzia de valori e suverană și în viticultură, și în literatură. (Dacă admitem că oenologia e un domeniu cu reală „morgă” a valorii). Nepriceperea simulată de Sadoveanu lasă locul unui dezinteres global. Poeții (Nichita Stănescu, Sorescu, Dimov, Doinaș) pot fi apologeți ocazionali ai vinurilor, dar meritul de oficianți ai acestui cult le revine prozatorilor (Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Fănuș Neagu și Ion Băieșu). Ultimii doi ilustrează situații-limită: cel dintâi, prin ritualismul care acoperă esopic o exasperare; cel de-al doilea
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
I - Teologie și estetică; vol. II - Ipostazele artei). Academia Română a considerat acest tratat o contribuție de o excepțională valoare la evoluția culturii române și europene, o demonstrație riguroasă a faptului că gândirea speculativă este activă în filosofia contemporană. Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidentă în tot ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales în sinteza Istoria literaturii dacoromane și în tratatul de estetică premiat recent de Academia Română. Reamintim aici faptul că numeroase capitole din „Prelegeri de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii românești și europene... Mihail Diaconescu - un apologet al Ortodoxiei și un promotor al spiritualității românești autenticeG-bookmarks Live În altă ordine de idei, păstrând același registru omagial, monografic și bio - bibliografic la adresa activității, operei și personalității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, vom semnala faptul că, una dintre
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând „noile contribuții bibliografice” ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Că n-am putere, slăbănog sunt, cu ce-o să mă ocup?”. Și dintr-odată a venit o voce în mintea mea și mi-a zis: „Tu ai să trăiești din cărți!”. M-am cutremurat!” Astăzi unul dintre cei mai pregnanți apologeți ortodocși de la noi, a avut un drum sinuos și plin de primejdii de la ateism la credință. Deși l-a negat cândva pe Dumnezeu, nu crede că a pierdut vreo clipă legătura cu El.
jurnalist, scriitor, fondator al revistei Credinţa ortodoxă [Corola-blog/BlogPost/98418_a_99710]
-
cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Acum, în aceste vremuri, în urmă cu nouă ani, am fost părtașii trecerii la cele veșnice a P.F. Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române - mare cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată apologet al dreptei credințe creștine, care și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a slujirii Bisericii lui Iisus Hristos, vreme de foarte mulți ani!... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
I - Teologie și estetică; vol. II - Ipostazele artei). Academia Română a considerat acest tratat o contribuție de o excepțională valoare la evoluția culturii române și europene, o demonstrație riguroasă a faptului că gândirea speculativă este activă în filosofia contemporană. Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidentă în tot ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales în sinteza Istoria literaturii dacoromane și în tratatul de estetică premiat recent de Academia Română. Reamintim aici faptul că numeroase capitole din „Prelegeri de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai importante realizate în istoria esteticii românești și europene... Mihail Diaconescu - un apologet al Ortodoxiei și un promotor al spiritualității românești autenticeG-bookmarks Live În altă ordine de idei, păstrând același registru omagial, monografic și bio - bibliografic la adresa activității, operei și personalității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, vom semnala faptul că, una dintre
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
conștiința nevoii de a construi sinteze”. În lumea literară și științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând „noile contribuții bibliografice” ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
I - Teologie și estetică; vol. II - Ipostazele artei). Academia Română a considerat acest tratat o contribuție de o excepțională valoare la evoluția culturii române și europene, o demonstrație riguroasă a faptului că gândirea speculativă este activă în filosofia contemporană. Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidentă în tot ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales în sinteza Istoria literaturii dacoromane și în tratatul de estetică premiat recent de Academia Română. Reamintim aici faptul că numeroase capitole din „Prelegeri de
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
despre vremurile trecute, fără a face distincție între „bine” și „rău”. Mă miră atitudinea aceasta, în special la cei trecuți de prima tinerețe, iar modul lor de analiză îl consider drept un fel de „prostituție politică” ce îi transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
univ. dr. MIHAIL DIACONESCU, a cărui prezentare a facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor orator, sacerdot al culturii române și apologet al ortodoxiei, cel mai important scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor, cum îl numea în 1989, Preot. Acad. Dumitru Stăniloaie sau un titan al culturii, cum spunea Acad. Prof. Univ. Dr. Irineu Popa - Arhiepiscop al Craiovei și
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]