KorAP: Find »[drukola/base=aponevroză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

113 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. * acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; * lateral: cu mușchiul rotund pronator; * împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; * acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. MUȘCHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - la nivelul feței profunde a dermului. Pe aponevroza palmară. Din nervul ulnar. Mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. La baza falangei proximale a degetelui mic. Din nervul ulnar

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC Inserția

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie a falangei a doua

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580

de drenaj constau în favorizarea scurgerii limfei spre abdomen și mușchi prin plasarea unor tuburi, fire, meșe, epiploon aplicate în zona cu limfedem. Rezultatele acestor intervenții sunt modeste. Chirurgia de exereză constă în îndepărtarea țesutului celular subcutanat, a tegumentelor, a aponevrozei urmată de grefarea pielii pe mușchi (procedeu Charles). Kondoleon, Sistrunk și Thompson au excizat fascia și o porțiune din țesutul celular subcutanat, iar un lambou dermic este fixat la fascia profundă pentru a favoriza anastomozele spontane limfatice. Kinmonth a demonstrat

Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în partea superioară a limbii prin pilierul palato-gloss. Prin contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în partea superioară a limbii prin pilierul palato-gloss. Prin contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage limba în sus și înapoi, în același timp, micșorând deschiderea dintre gură și faringe, în timpul deglutiției (acționează prin

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
contracția sa, coboară părțile laterale ale palatului moale și trage limba în sus și înapoi, în același timp, micșorând deschiderea dintre gură și faringe, în timpul deglutiției (acționează prin antagonism cu mușchiul levator-palatin). Mușchiul palato-faringian se inserează de pe fața orală a aponevrozei palatale și trece în pereții posteriori ai faringelui prin pilierul palatofaringian, de fiecare parte a istmului oro-faringian. Acționează ca și palato-glossul în deglutiție și probabil cooperează cu mușchiul levator și constrictor superior în timpul vorbirii. Oldfield (1941) sugerează că în contracție

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
vorbirii. Oldfield (1941) sugerează că în contracție mușchiul palato-faringian obstruează lateral nasofaringele contribuind la formarea istmului velo-faringian (125; p.197). Mușchiul levator palatin se inserează la baza craniului de pe osul temporal și intră în palatul moale pe suprafața superioară a aponevrozei și fibrele celor doi mușchi se amestecă și se încrucișează pe linia mediană. Punctele de inserție sunt vizibile; când subiectul este pus să spună „a” - apar două gropițe pe suprafața orală a palatului moale. Contracția lor ridică palatul în sus

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
palatul în sus până suprafața sa superioară ajunge în contact cu peretele posterior al faringelui acționând invers decât tensor-palatin și palato-glossul. Whillis (1930) a găsit prin disecție că fibrele superioare ale constrictorului superior trec în girul faringelui inserându-se pe aponevroza palatală, formând mușchiul sfincterului palato-faringian cu funcție extrem de importantă în vorbire (217; p.837). Aceasta produce o avansare pe linia mediană a faringelui cu ridicare în unele cazuri a pediculului „Passavant” la un nivel deasupra marginii moale a palatului moale

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

element anatomic distinctiv, marginea inferioară prezintă numai o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană (facies symphysialis) - situată în partea anterioară a marginii inferioare, suprafață prin care se articulează cu coxalul de parte opusă. în rest, pe marginea inferioară se inseră: aponevroza perineală mijlocie, corpii cavernoși, mușchiului marele adductor și dreptului intern. Unghiul antero-superior este constituit din spina iliacă antero-superioară. Unghiul antero-inferior este format de unghiul pubisului. Unghiul postero-superior este constituit din spina iliacă postero-superioară. Unghiul posteroinferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
spre cele două extremități. în sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. în jos se termină pe maleola medială a osului. -medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; -externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: -ofață superioară ce face corp comun cu osul; -ofață inferioară articulară

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
mușchi (3, 13, 20): - netezi, cum sunt cei care formează peretele organelor interne, - striați ce alcătuiesc aparatul locomotor, -miocardic - mușchi cu caractere intermediare între primele două categorii. STRUCTURILE MUSCULARE La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-o fascie comună numită aponevroză, care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
La exterior masele musculare sunt îmbrăcate într-o fascie comună numită aponevroză, care este, de fapt, o membrană conjunctivă formată din fibre dispuse pe două sau mai multe planuri cu scopul de a menține forma generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de a permite alunecarea mușchiului în timpul contracțiilor musculare. Fiecare corp muscular se găsește învelit cu un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cei doi mușchi aceștia vin în raport cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Acțiunea: - contracția bilaterală determină extensia capului; - contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. Inervația se produce prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. FASCII ȘI APONEVROZE Fascia nuchală (fascia nuchae) este fascia trapezului care este aderentă de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital deasupra liniei nuchale

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital deasupra liniei nuchale superioare; - inferior: se continuă cu fascia marelui dorsal al spatelui. Aponevroza intermediară a dințaților se localizată în spațiul dintre cei doi dințați posteriori. Se inseră medial pe procesele spinoase și lateral la nivelul coastelor. Este considerată ca fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este la nivelul: - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală este descrisă diferit pentru: - fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, - fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, - fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta pectineală. Acțiunea este de: - rotația toracelui de aceeași parte, - flexia toracelui față de bazin sau invers în funcție de locul unde ia punct fix, - mușchi

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale, - rol expirator. Inervația este posibilă prin intermediul nervilor: - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiuna lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor, iliopsoasul și micul psoas (ultimei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
voluminos mușchi al umărului prezentând o formă triunghiulară astfel încât să poată acoperi în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în întregime articulația scapulo-humerală. Originea este: - la nivelul 1/3 externe a marginii anterioare a claviculei prin fibre tendinoase și musculare; - pe marginea laterală a acromionului, prin mici aponevroze; - pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei omoplatului printr-o aponevroză triunghiulară. - După formare fasciculele musculare se direcționează spre humerus (Figura 94) după cum urmează: - fascicule musculare anterioare, claviculare, oblic dinaintea spre înapoi; - fascicule musculare mijlocii, acromiale, așezate vertical; - fascicule musculare posterioare, scapulare, cu direcție oblic dinapoi spre înainte. Inserția terminală este

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT (m. palmaris brevis) Originea este la nivelul feței profunde a dermului. Inserția terminală este pe aponevroza palmară. Acțiunea: este un mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. Inervația se realizează prin nervul ulnar. Figura 124. Musculatura regiunii palmare (modificat după Sinelnikov R.D -25) MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Origine: - pisiform, - tendonul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu vârful în jos și cu partea lată spre articulațiile metacarpo-falangiene. De pe fața profundă a acestei aponevroze pornesc septuri care separă tecile musculaturii flexorilor degetelor. Fibrele longitudinale se grupează în fascicule pretendinoase localizate anterior

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]