111 matches
-
Witzel în finalul acestui timp abdominal. Expunerea și izolarea esofagului cervical se face printr-o incizie de 6-8 cm de-a lungul marginii anterioare a mușchiului sternocleidomastoidian stâng centrată la nivelul cartilagiului cricoid. După incizia pielosului și secțiunea tendonului omohioidului, aponevroza este secționată și se palpează esofagul pe sonda nazogastrică. Teaca carotidei este retractată lateral și prin disecția blândă se ajunge pe fascia prevertebrală. Artera tiroidiană interioară este legată lateral; mai profund și medial de aceasta este vizibil nervul laringeu recurent
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
anastomozei, fixăm marginile esofagului la marea tuberozitate pe o lungime de cca. 3 4 cm cu fire extramucoase. Polul superior gastric se fixează la fascia prevertebrală. Nu practicăm sutura mecanică de teama leziunilor ischemice. Închiderea plăgii fără drenaj prin sutura aponevrozei sternocleidomastoidiene și pielosului cu fire resorbabile. Fire de ață rare la piele. Se fixează tubul naso gastric. La nevoie se controlează radiologic toracele. ESOFAGECTOMIA STANDARD ( Ivor - Lewisă Primii timpi ai operației (abdominaliă sunt identici ca la esofagectomia transhiatală. După mobilizarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de: ganglioni, slănina moale, aponevroze, tendoane, cartilaje, si de cordoanele vasculare - nervoase mari. Carnea va fi tăiată în bucăți de circa 40 g. Pentru gelificarea conținutului recipientelor se admite un adaos de maximum 3% gelatina alimentară sau maximum 5% sorici sau tendoane peste masă minimă
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
scurt al policelui. La extensia articulației interfalangiene contribuie, pe lângă extensorul lung, și sistemul intrinsec al policelui format din adductor, abductorul scurt și flexorul scurt ai policelui, prin intermediul expansiunilor pe care le trimit pe fața posterioară spre a participa la formarea aponevrozei extensoare. 14.4.2. DIAGNOSTIC Prin poziția lor superficială pe fața dorsală a mâinii și degetelor, tendoanele extensoare sunt deosebit de vulnerabile, motiv pentru care, în cazul oricărei plăgi cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în incizie în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza retrotendinos, de aici riscul colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
prelungită În timp ce creează disconfort fizic și reducerea capacității de muncă. Caracterul lor recidivam poate fi ameliorat printr-o prevenție corespunzătoare. Noțiunea de reumatism abarticular este rezervată În prezent proceselor inflamatorii sau degenerative ce cuprind capsula, ligamentele, bursele, tecile sinoviale, tendoanele, aponevrozele și entezele. Aceste structuri anatomice sunt mult solicitate În statica și dinamica articulară, ceea ce favorizează apariția unor procese de uzură. Factorii mecanici repetitivi din activitatea cotidiană, profesională sau sportivă, traumatismele majore și minore și depozitele de cristale sunt principalele cauze
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și ușor mai sus de cel al arterei, dar nu intră în lojă. Prin intermediul osului hioid, membranei tirohioidiane și al cartilajului tiroid, loja preepiglotică vine anterior în raport cu planurile musculoaponevrotice anterioare ale gâtului și cu planul subcutanat. Între membrana tirohioidiană și aponevroza cervicală profundă există bursa seroasă a lui Boyer, un plan celular de glisaj inconstant, în interiorul căreia merge artera laringee superioară și ramul superior al nervului laringeu superior. Posterior, prin intermediul epiglotei, loja preepiglotică răspunde vestibulului laringian, în special părții anterioare a
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
și din ramura ascendentă a ischionului. Prezintă o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană - situată în partea anterioară a acestei marginii. Fața pubiană se articulează cu cea de partea opusă și formează simfiza pubiană. Pe marginea inferioară se mai inseră: aponevroza perineală mijlocie, corpii cavernoși, mușchiului marele adductor și dreptului intern. Unghiul antero-superior este constituit din spina iliacă antero-superioară. Unghiul antero-inferior este format de unghiul pubisului. Unghiul postero-superior este constituit din spina iliacă postero-superioară. Unghiul postero-inferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
spre cele două extremități. În sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. În jos se termină pe maleola medială a osului. - medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; - externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: - o față superioară ce face corp comun cu osul; - o față
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
OBLIC INTERN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. * fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, * fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, * fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta Oblic extern - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. Acțiunea este de: 1. rotația toracelui de aceeași parte, 2. flexia toracelui față de bazin sau invers
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe ultimele VI cartilaje costale prin digitații care se interpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în ½ anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. La nivelul aponevrozei anterioare Oblicul intern intercostali inferiori, ilio-hipogastric, ilio-inghinali. Acțiunea: 1. important mușchi al presei abdominale, 2. rol expirator. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiunea lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor, iliopsoasul și micul psoas (ultimei doi sunt descriși la musculatura
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. * acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; * lateral: cu mușchiul rotund pronator; * împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; * acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. MUȘCHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - la nivelul feței profunde a dermului. Pe aponevroza palmară. Din nervul ulnar. Mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. La baza falangei proximale a degetelui mic. Din nervul ulnar
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
adductor al halucelui (în raport de axul piciorului); 2. a realiza apropierea degetelor, acțiune realizată împreună cu mușchii interosoși plantari. REGIUNEA PLANTARĂ LATERALĂ MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tuberozității calcaneului și pe aponevroza plantară; La nivelul primei falange a degetului mic. Din nervul plantar lateral. În principal statică realizând curbura bolții plantare pe marginea laterală; poate fi și un slab abductor și flexor al degetului mic. MUȘCHIUL FLEXOR SCURT AL DEGETULUI MIC Inserția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie a falangei a doua
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
natura și localizarea durerii. Durata de menținere a posturii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. B. Posturile corective Posturile corective sunt utilizate cu scopul de a redobândi mobilitatea pierdută, fiind indicate în redori ale părților moi periarticulare: mușchi, aponevroze, tendoane, indiferent dacă sunt sau nu însoțite de retracții. De regulă, posturile corective sunt dublate de mobilizări pasive, cu scopul de a crește amplitudinea mișcărilor, iar asocierea masajului cu o sursă de căldură (aer cald, infraroșii) sau o sursă rece
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de frunze la 200 ml apă clocotită. 8.5. REUMATISMUL ABARTICULAR Afecțiune determinată de procese patologice abarticulare, în cursul cărora sunt afectate țesuturile periarticulare: tendoane, ligamente, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze, mușchi, nervi. Astfel sunt: periartrita scapulo-femurală, boala Dupuytren (retracția aponevrozei palmare), periartrita coxofemurală, nevralgia cervicală și brahială, epicondilitele, mialgiile etc. Indicații: ceaiuri, cataplasme, băi. Hedera helix (iedera). Se bea două căni pe zi cu o lingură de frunze mărunțite în
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de frunze la 200 ml apă clocotită. 8.5. REUMATISMUL ABARTICULAR Afecțiune determinată de procese patologice abarticulare, în cursul cărora sunt afectate țesuturile periarticulare: tendoane, ligamente, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze, mușchi, nervi. Astfel sunt: periartrita scapulo-femurală, boala Dupuytren (retracția aponevrozei palmare), periartrita coxofemurală, nevralgia cervicală și brahială, epicondilitele, mialgiile etc. Indicații: ceaiuri, cataplasme, băi. Hedera helix (iedera). Se bea două căni pe zi cu o lingură de frunze mărunțite în apă rece, ce se fierb 15 minute. Sambucus nigra (socul
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
în 3 stadii: a. Stadiul ințial, de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă, invadând spațiile celulare; se produce separația mușchilor și aponevrozelor, extensia de-a lungul vaselor, care prin necroză septică pot fi erodate, generând hemoragii grave. Reparația este lentă (câteva săptămâni), tendința la granulare redusă, rămânând de obicei pierderi mari de substanță, retracții musculare și tendinoase, ce dau cicatrici vicioase, deformante
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
sens ascendent (spre inimă) le deschide, iar cel care are tendința de a curge descendent, îndepărtându-se de inimă le închide (Balzer, 2007, Mozes, Gloviczki, 2007, Greenberg et al., 2008, Arshard et al., 2009). Venele perforante sunt cele care perforând aponevroza fac legătura între sistemul venos superficial și profund (Mozes, Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009). Venele comunicante sunt acele vene care fac legătura între vene aparținând aceluiași sistem superficial sau profund (Mozes,Gloviczki, 2007, Arshard et al., 2009). 1.1
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]