81 matches
-
filologic al stolnicului Constantin Cantacuzino. Mult prețuită de români, Mărturisirea ortodoxă a lui M. a cunoscut numeroase ediții ce reiau traduceri făcute de Radu Greceanu, Filaret Scriban, Barbu Constantinescu, Ghenadie Enăceanu sau Al. Elian. SCRIERI: Pravoslavnica Mărturisire a săborniceștii și apostoleștii Besericii Răsăritului, tr. Radu Greceanu, Buzău, 1691; Mărturisirea ortodoxă a apostoliceștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, tr. Filaret Scriban, Mănăstirea Neamț, 1844; Mărturisirea ortodoxă, îngr. și introd. Niculae M. Popescu și Gh. I. Moisescu, pref. Tit Simedrea, București, 1942; Mărturisirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar nu de cea astronomică) înseamnă "îndrăgirea lumii simțurilor în disprețul lumii neschimbătoare a gândului dumnezeiesc", această sărbătorire ducând la "săvârșirea a două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și împlinirii jertfei" care se oficiază în orice zi și cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... - și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul Bisericii Ortodoxe Române este Sfântul Sinod. Erezia care figura în proiectul de regulament al Patriarhiei este condamnată în pravoslavie drept cezaro-papism18. Relațiile Bisericii cu statul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din Antiohia... 1) Că Paștile trebuie a se face totdeauna după echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Această Sfântă și apostoleasca Biserică a fost ridicată din temelie în anul 1862 și s-a pictat în anul 1973 de către pictorul Traian M. Petrescu din București, cu cheltuiala credincioșilor, sub păstorirea preotului paroh Constantin Irimia, spre slavă lui Dumnezeu. Această Biserică a fost
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2086]
-
a povestit mama că Gavriluță avea o stână de oi primită ca dar de nuntă ! „Oare ce o fi făcut cu ea la Cluj? Ha, ha ha ! Am să-l întreb cât de curând”. Eram studentă deja când au venit Apostoleștii la Frasin. Erau doi oameni simpatici, comunicativi și veneau des pe la noi. Eu veneam acasă în vacanțe și așa ne am împrietenit. Dar, după un timp, au plecat din Frasin, apoi și din țară, din câte am auzit la Strassbourg
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
unor relații adecvate, de optimă eficiență, între educator și elevi. Tot atunci, dar și mai târziu, pe întregul parcurs al activității didactice, i s-a cristalizat convingerea că persoanele de ambele sexe hiperexcitabile, nestăpânite și agresive, fără har și fără apostolească chemare nu au ce căuta în activitatea didactico-educativă. Dumitru Dascălu nu își mai amintește când și cum i s-a înfiripat, conturat și cristalizat dorința de a deveni elev la școala normală. Probabil că îndemnul dascălilor care i-au străjuit
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și glasul patrieitc "Profeții pustiei și glasul patriei" În replică la această stare de spirit, unii creștini au încetat să mai înțeleagă ultimul articol din Crezul niceno-constantinopolitan. La ce oare ne referim când spunem „și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică...” Putem oare alinia Crezul în Treime unui crez într-o Biserică „luptătoare” și atât de puțin infailibilă la început de mileniu III? Este vorba de una? E oare sfântă? S-a păstrat chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi citim poate pe profeții Vechiului și Noului Testament, dar abia îndrăznim să ghicim despre ce anume ar putea fi vorba. Grăiesc oare aceste portavoci ale Cuvântului dumnezeiesc despre un trecut care nu ne mai privește? S-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca trecere pascală prin Jertfa morții Mântuitorului. Cei credincioși sunt îndrumați să se roage, pentru caHristos să se milostivească de cei chemați: învățându-i cuvântul adevărului; descoperindu-le Evanghelia dreptății și unindu-i, astfel,cu Biserica Sa sfântă, sobornicească și apostolească. În acest sens,însă, ca o întoarcere a cugetului, (metanoia), cei chemați sunt în-demnați să-și plece Domnului capetele lor, și în cele din urmă să iasă,deoarece fără credința ca deschidere a adâncului inimii prin un-gerea pragului de sus
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
59), cacel ami mare vrăjmaș al omului, căci numai „Fiul rămîne pe veci încasă” (Ioan 8, 35). Dar Duhul este în primul rând putere a plinătății ca și în Hristos, de a da mărturie ca o „mânare” (Romani 8, 14) apostolească. Drept urmare a plinătății pe care o dă în Hristos „vițelulîngrășat tăiat de Tatăl” (Luca 15, 23), Duhul Sfânt se va numi: „Vistierul bunătăților”, adică ieșirea celor ce au intrat prin „Ușă” la acea„pășune” duhovnicească anunțată de Hristos (Ioan 10
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înălțatului Domn Io Costandin Băsărab Voievod, Prea luminatului, prea înălțatului și prea slăvitului, den mila lui Dumnezău Domn și oblăduitori toatei Țărâi Rumânești Ioan Constandin B. Basarab Voievod și Cătră cititoriul pravoslavnic, în Petru Movilă, Pravoslavnica mărturisire a săborniceștii și apostoleștii beserecii Răsăritului, Buzău, 1691, reed. în BRV, I, 322-324; Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slăvitului și blagocestivului Io Constantin B. Basarabă Voievoda, în [Mineie], Buzău, 1698-1699, reed. în BRV, I, 366. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
1577 Coresi, Psaltire slavo-română. Ed.: Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976, 35-662. CPr.1566 Coresi, Apostol. Ed. I. Bianu, Texte de limbă din secolul XVI, IV, Lucrul apostolesc tipărit de diaconul Coresi la 1563, București: Cultura Națională, 1930. CPrav.1560-2 Coresi, Pravila. Ed. Gh. Chivu, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 218-231. CPV.~1705 Theodor Corbea, Psaltirea în versuri. Ed. A.-M. Gherman
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ediții: Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, București, 1886; Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi, Întrebare creștinească, București, 1925, Pravila Sfinților Apostoli, București, 1925, Lucrul apostolesc. Apostolul, București, 1930. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 37-39; Publicațiuni de Ioan Bianu, București, 1901; G. Bogdan-Duică, Ion Bianu, „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, CL, 1904, 7-9; Arghezi, Scrieri, XXIII, 269-272, XXVI, 215-218; Nicolae Drăganu, I. Bianu, „Texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
și necazuri ale foștilor mei ostași. Ca fiu de țăran, m-am simțit cu trup și suflet alături de marea masă a Țării care și-a făcut și de această dată datoria de onoare, cu toată vitregia vremurilor, notează autorul. Odiseea apostolească începe în Priponeștiul natal, satul ce trecuse greu prin încercările războiului și ale foametei. Și în lumea liniștită a satului, influența nefastă a Răsăritului se strecoară insidios, ca un duh al instigării unora împotriva altora, al neîncrederii. Și în școală
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
tângui dezamăgit Calaican. Vladimir numai nu turbă, ascultându-i nedreapta imputare. Abținându-se, totuși, socoti că e mai bine să-l ia cu vorba dulce: Păi să n-o luăm mecanic, totuși, Năică! Măi, Năică, măi, mai trebuie să alternăm apostoleasca, făcând autostopul: altfel ne nenorocim picioarele și, în loc de pelerinaj, ne trezim la vreun spital, prin Turcia, ori prin Liban. Întrebarea e: mergem pe uscat, pe la turci, pe la libanezi și facem autostopul cu vreo mașină? Ori o croim, direct, în zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar nu de cea astronomică) înseamnă "îndrăgirea lumii simțurilor în disprețul lumii neschimbătoare a gândului dumnezeiesc", această sărbătorire ducând la "săvârșirea a două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și împlinirii jertfei" care se oficiază în orice zi și cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul Bisericii Ortodoxe Române este Sfântul Sinod. Erezia care figura în proiectul de regulament al Patriarhiei este condamnată în pravoslavie drept cezaro-papism18. Relațiile Bisericii cu statul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La souveraineté spirituelle du Christ et de l'Église et
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din Antiohia... 1) Că Paștile trebuie a se face totdeauna după echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
una inepuizabilă, constantă, trainică dăruirea. A te dărui este dovada supremă de iubire față de ceilalți. Prin ceea ce a făcut, Ion Creangă a dovedit o aplecare deosebită pentru om și modelarea sufletească a acestuia, activitatea sa pedagogică fiind mărturia unei munci apostolești, a unei profesiuni exercitate cu pasiune și dedicare. Se pare că Ion Creangă și-a simțit mereu vocația didactică, având în vedere faptul că devine institutor din proprie voință, chiar dacă avea deja o meserie, aceea de preot, așa cum notează și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
creadă mai mult, pentru ca propovăduirea creștină să poată face față propagandei atâtor religii și curente, și pentru ca rugăciunea arhierească să se împlinească este nevoie ca Biserica să-și refacă unitatea și temeiul credinței în „Una, Sfântă, Sobornicească (sau Catolică) și Apostolească Biserică”. în această privință, Mișcarea Ecumenică, Consiliul Mondial al Bisericilor și alte organizații intercreștine depun eforturi serioase pentru unitatea creștină. Acestea dovedesc că Biserica creștină suferă adânc de răul dezbinărilor și se caută cu mult interes refacerea unității Bisericii lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
morții, a Căruia împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. întru-una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților, și viața veacului, ce va să fie. Amin. Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ, Hristoase Dumnezeule, îndelung răbdătorule, mult milostive și mult
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al IV-lea în două sfere de influență - Apus și Răsărit - după mutarea capitalei la Constantinopol, Sfinții Părinți au depus o stăruință susținută în păstrarea duhului ecumenicității Bisericii, luptând pentru unitatea credinței într-o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească. Operele teologice ale Sfinților Părinți din secolele IV și V sunt mărturie în această privință. Acestea aveau drept scop răspândirea credinței creștine și apărarea învățăturii ortodoxe în domeniul trinitar, hristologic, soteriologic și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]