3,429 matches
-
507/2003. ( C. V.) Consacrare În 8 decembrie, la Catedrala arhiepiscopală Sf. Iosif din București va avea loc consacrarea noului episcop romano-catolic de București, Msgr. Cornel Damian. Sfințirea noului episcop va fi oficiată de Î.P.S. Jean-Claude Perisset, arhiepiscop și nunțiu apostolic la București, Î.P.S. Ioan Robu, arhiepscop de București, și P.S. Petru Gherghel, episcop de Iași. La acest eveniment, Episcopia romano-catolică de Timișoara va fi reprezentată de P.S. Martin Roos, episcopul diecezan, și Msgr. Böcskei László, vicar general. ( L. S.
Agenda2003-49-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281808_a_283137]
-
copiii din cadrul Grupului Flores de la Palatul Copiilor, conduși de prof. Nicolae Pușcașu. Aceștia s-au declarat încântați să fie alături de noi în aceste momente sfinte și ne-au urat „Sărbători fericite“ și un sincer „La Mulți Ani! Copiii din cadrul Corului Apostolic al Mitropoliei Banatului, condus de prof. Ramona Mateescu, au avut o inițiativă lăudabilă: toți banii, precum și cadourile, primite de pe la colindat le vor dona copiilor orfani. Corul Memorial, care funcționează pe lângă Memorialul Revoluției din Timișoara, ne-a adus și în redacția
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
VIII nr. 19 susținuți de doamna prof. Virginia Merca ne-au încântat auzul, în mod special remarcându-se micuța Alina Tarnița. „La mulți ani! ” ne-au urat și eleve ale Școlii cu clasele I-VIII nr. 25, membre ale corului „Apostolic” dirijat de doamna profesoară de religie Ramona Mateescu și care la începutul acestei luni a obținut două premii la concursul de gen găzduit de Școala Populară de Artă din Timișoara. De o lecție de viață, curaj și optimism am avut
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
în acest an de ritmul și cursul calendarului - cel iulian și cel gregorian - astfel încât, în perioada 8-11 aprilie 2004, creștinii de pe întregul glob pământesc sărbătoresc moartea și învierea Domnului nostru Isus Cristos. Simbol al unității Bisericii, încă din timpul părinților apostolici, a fost considerată „tunica fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus până jos“ (Ioan 19, 23), despre care mai știm că a fost trasă la sorți de către soldații care nu voiau să o rupă (Ioan 19, 24). Față de această
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Cortul Roșu al timpului inocenței, fără cruzime Ce-l poate face pe un francez tânăr, talentat, cu o carieră de succes, să lase tot în urmă și să se mute într-o rulotă, de dragul copiilor străzii români? Să-și dedice, apostolic, cei mai buni ani unei opere caritabile? Am căutat povestea din spatele poveștii și am descoperit-o, cu totul extraordinară, într-o casă... ca un cort roșu pentru toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
se intenționează diversificarea gamei de produse și extinderea cooperării și în domeniul turismului. L. Scripcă Vizită pastorală în Banat l Reprezentantul Vaticanului în România La invitația P.S. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, Î.P.S. dr. Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic - reprezentant al Vaticanului în România și Republica Moldova, va efectua o vizită pastorală în Episcopia romano-catolică de Timișoara, în perioada 26-29 iunie. Sâmbătă, de la ora 10, în Catedrala romano-catolică din Piața Unirii, nunțiul papal, alături de episcopul diecezan, va celebra o liturghie
Agenda2004-26-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282578_a_283907]
-
papal și episcopul diecezan vor celebra o liturghie pontificală. Marți, Î.P.S. J. -C. Périsset va vizita comunitatea catolică cehă din Eibenthal (județul Mehedinți) și Mănăstirea Maria Ciclova, unde va oficia o devoțiune de mulțumire. Pe tot parcursul deplasării, nunțiul apostolic va fi însoțit de episcopul diecezan Martin Roos, de Msgr. Böcskei László, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, precum și de arhidiaconul și decanii Banatului Montan. Liliana Scripcă Delegație în Franța l Protocol de înfrățire O delegație a orașului Făget
Agenda2004-26-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282578_a_283907]
-
trimis pe Unicul Fiu al Său, nu numai să ne elibereze din robia diavolului, de povara păcatelor și de tirania morții, ci chiar să ne dea viața Sa dumnezeiască. Pentru aceasta ne este inima plină de bucurie. *** Iubiți credincioși, Scrisoarea apostolică Mane nobiscum, Domine a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea adresată episcopilor, clerului și credincioșilor pentru Anul Euharistiei octombrie 2004 - octombrie 2005, ne propune angajarea în a mărturisi cu mai multă forță Euharistia - prezența lui Dumnezeu în lume
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
Manifestări catolice l Participare din țară și străinătate Nunțiul apostolic din România și Republica Moldova, Excelența Sa dr. Jean-Claude Périsset, și o seamă de personalități române și străine vor fi prezenți la Timișoara în zilele de 6 și 7 septembrie, pentru a participa la aniversarea a 10 ani de activitate a Confederației
Agenda2004-36-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282842_a_284171]
-
ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte“ (Romani 13, 13-14). Aceste îndemnuri apostolice sunt, de fapt, îndemnuri la post. De aceea, vorbind despre cele trei „fapte ale dreptății“: milostenia, rugăciunea și postul, Mântuitorul formulează mai întâi acest principiu general: „Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor, ca să fiți
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
prelați. Așa, spre exemplu, Nunțiul papal din România, Msgr. Jean-Claude Périsset, a fost prezent la Timișoara și la Radna cu ocazia consacrării episcopului Martin Roos, apoi în anul 2000, cu ocazia Sfintelor Paști a vizitat dieceza și câteva parohii. Nunțiul apostolic în România este așteptat la Timișoara și în acest an, în 10 mai. Cardinalul Walter Kasper, președintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unității între creștini, s-a arătat interesat de situația și inițiativele ecumenice din România, exprimându-și dorința de a
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an. Începutul acestei sărbători datează cel puțin din secolul al III-lea, ea fiind atestata pentru prima dată la Alexandria, de Clement Alexandrinul. "Constituțiile Apostolice" o menționează printre primele sărbători creștine. O altă scriere, "Testamentum Domini" (sec. IV) o amintește că singura sărbătoare existența, alături de Nașterea și de Învierea Domnului. Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împărații Honorius și Arcadius
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-abăteau apoi/ Mugind a palizi văduvoi" (De n-ar
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
întrunesc cu prisosință aceste calități. Totuși ei formează o categorie superioară celeia a Părinților bisericești, de aceea nu li se dă titlul acesta. Dar și ucenicii imediați ai Apostolilor au un titlu de superioritate între Părinții bisericești, anume de: Părinți Apostolici. Dintre ceilalți Sfinți Părinți, Biserica îi cinstește cu titlul special de superioritate pe trei: pe Sfântul Vasile cel Mare, († 379), pe Sfântul Grigorie de Nazianz († 390) și pe Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), numindu-i mari învățători ai Bisericii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
credință. De acum înainte Sfinții Părinți vor ocupa un loc hotărâtor alături de Sfânta Scriptură și vor fi folosiți în argumentarea teologică, căci învățătura lor reflectă fidel doctrina Bisericii. Și în discuțiile ecumenice s-a afirmat că: Biserica este în adevăr apostolică, dar este și patristică. Aceste două caractere nu pot fi separate niciodată. Numai pentru că este patristică, Biserica continuă să fie și apostolică (...). Părinții sunt și martorii adevărului credinței, << testes veritatis>>33. Recursul la Părinți în Biserica veche s-a manifestat
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
învățătura lor reflectă fidel doctrina Bisericii. Și în discuțiile ecumenice s-a afirmat că: Biserica este în adevăr apostolică, dar este și patristică. Aceste două caractere nu pot fi separate niciodată. Numai pentru că este patristică, Biserica continuă să fie și apostolică (...). Părinții sunt și martorii adevărului credinței, << testes veritatis>>33. Recursul la Părinți în Biserica veche s-a manifestat însă și într-altfel. Dat fiind apelul permanent la Părinți, a fost necesar să se alcătuiască cataloage cu numele și scrierile lor
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ne scape adevăratul scop al operei și al acțiunii lor. Același lucru se poate spune și despre judecata aplicată contribuției lor la istoria mondială 35. Părinții Bisericii nu se mai simt martori direcți ai revelației lui Hristos, ca generațiile epocii apostolice și imediat postapostolice. Mai mult, ei pornesc în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Părinții Bisericii nu se mai simt martori direcți ai revelației lui Hristos, ca generațiile epocii apostolice și imediat postapostolice. Mai mult, ei pornesc în toate operele lor de la mărturia fermă și desăvârșită a apostolilor. Nu scriu Evanghelii, Apocalipse și Epistole apostolice, ci compun comentarii și disertații, tratate polemice și apologetice cu caracter edificator, sistematic, uneori și istoric (...) Vor să își pună întregul talent personal și toate însușirile în slujba Bisericii 36. Mai mult decât atât, Părinții sunt autorii regulei de credință
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
luptători ai pietății care au ales viața liniștită și lipsită de plăceri (lumești) ca un ajutor pentru păzirea dogmelor evanghelice 38, a căror luptă pentru apărarea dreptei credințe întrece toată puterea de mirare 39, au propovăduit adevărul evanghelic după credința apostolică, precum înșiși mărturisesc. Pentru exemplificare, redăm cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare: (...) (învățăturile - n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în acord cu Sfânta Scriptură
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
evanghelice 38, a căror luptă pentru apărarea dreptei credințe întrece toată puterea de mirare 39, au propovăduit adevărul evanghelic după credința apostolică, precum înșiși mărturisesc. Pentru exemplificare, redăm cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare: (...) (învățăturile - n.n.) le-am scris după credința apostolică predată nouă de Părinți, neadăugând nimic din afară, ci ceea ce am învățat, am pus în scris în acord cu Sfânta Scriptură (...) spre întărirea adevărului din Sfintele Scripturi 40. Sfinții și nemuritorii Părinți erau convinși că învățăturile lor erau scrise sau
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de Părinții Apostolici, iar apologeții, realizând și ei marele pericol al acestor erezii, au scris tratate întregi împotriva acestora, luați în grup sau priviți individual 87. Unii dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193 94 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către filadelfieni, cap. V, 1, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 215. 95 Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 206, în Col. PSB., vol. 12..., p. 423. 96 Sf. Ambrozie, Scrisori, scrisoarea a LXIII
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193 94 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către filadelfieni, cap. V, 1, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 215. 95 Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 206, în Col. PSB., vol. 12..., p. 423. 96 Sf. Ambrozie, Scrisori, scrisoarea a LXIII-a, traducere și note de Prof. David Popescu, în Col. PSB., vol. 53, Editura IBMBOR, București
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să-i întreacă pe majoritatea latinilor. Să nu mai vorbim de emoția și lirismul sirienilor, cum ar fi, de exemplu, Sfântul Efrem 106. Stilul apologiilor diferă și el după ethosul și cultura fiecărui autor. Dacă simplitatea și originalitatea stilului Părinților apostolici se explicau prin cercul aproape ermetic în care se elaborau operele lor, apologeții au fost, aproape toți instruiți în școlile păgâne ale secolului lor, pe care, mai târziu, după convertire, au pus-o în slujba noii lor credințe 107. Efortul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
De Guibert, Dictionnaire de Spiritualité, (Ascetique et Mistique, Doctrine et Histoire), Beauchesne, Paris, 1960, pp. 955-956. 113 Ibidem, pp. 955-956. 114 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către filadelfieni, cap. X, traducere, note și indici de Preot Dumitru Fecioru, în Scrierile Părinților apostolici, Editura IBMBOR, București, 1995, p. 218. 115 Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXVIII, 1, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 68. 26 roșească de lipsa faptelor 116, ei realizând astfel o simfonie între vorbele și faptele lor, se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]