723 matches
-
treaba lui, am fost lăsat în apele mele, și oamenii și-au făcut cariera lor mai departe, se lăudau între ei... Și-acuma sunt metode de acest gen, însă între timp a mai apărut o generație nouă. Este Echinox, este Apostrof, acolo sunt oameni care au o altă percepție a mea. și nu numai a mea, ci a orientării generale în literatură, iar vechile școli locale, nu mai dau nume, au început să pălească. (continuare în numărul următor)
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu prilejul centenarului nașterii lui I.L.Caragiale. Documentul (publicat în vol. Procesul ,tovarășului Camil" , teatru documentar în stare naturală, prefață de Mircea Zaciu, text îngrijit și înscenat de Ion Vartic, Cluj, Ed. Apostrof, 1998) dovedește că un scriitor putea fi expropriat de opera sa, că talentul său avea regimul unei fabrici ,naționalizate" asupra funcționării căreia își îngăduiau să se pronunțe colective de activiști și ,oameni ai muncii" din domeniul literaturii. Participanții la ședință
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
de reclame, indiscreții și agresivitate, fără vreo consolare în toată sărăcia colorată și mizeria imposibil de înlăturat, fără să nu te înrăiești definitiv, fără să nu te sălbăticești și să te pierzi într-atâta singurătate și autoanulare voioasă. l Revista APOSTROF, numărul din martie 2005, are ca temă în dezbatere Decalogul. Invitați 125 de scriitori să comenteze una sau mai multe din Cele zece porunci, în orice formă ar dori-o, inclusiv în formă epică sau de poem - au răspuns 27
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
comenteze una sau mai multe din Cele zece porunci, în orice formă ar dori-o, inclusiv în formă epică sau de poem - au răspuns 27. Admirabila poetă Marta Petreu, redactor-șef, întotdeauna inspirată și superior orgolioasă în a face din Apostrof o revistă de prestigiu, o revistă de cultură și civilizație, bine scrisă cu constanță, le mulțumește colaboratorilor acestui număr extraordinar "pentru curajul de a intra într-o substanță nu o dată dureroasă - substanța și problematica etică. Recunoștința noastră este - spune Marta
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
o dată dureroasă - substanța și problematica etică. Recunoștința noastră este - spune Marta Petreu - cu atât mai vie cu cât în cultura română dimensiunea morală este încă firavă, fiind nu o dată înlocuită cu moralizarea". Acest nr. 178, de la apariția din 1990 a Apostrofului, trebuie căutat și citit de la un capăt la altul, ca odinioară cel care a adăpostit o altă anchetă cu temă memorabilă, din care s-a alcătuit o minunată cartea, în lumea taților, atunci răspunzând 25 de scriitori. Acum, în deschidere
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
cultură impresionantă în domeniu și cu har și grijă în exprimarea cu sinceritate a sentimentelor față de Cuvântul lui Dumnezeu. Repet, până la strângerea într-o carte a acestor texte, cititorul are de câștigat pentru folosul sufletului și minții sale, căutând revista Apostrof din martie 2005. Este imposibil de rezumat atâta frumusețe, și este insuficientă o lectură fără reluare și fără repetată meditație și adâncire în textele contemporanilor noștri care parcă își spovedesc în scris, fiecare după puterea curajului său de a fi
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
să fii iertat, de orice fel de greșeală, cu condiția să-ți pară rău și în mod absolut să dorești să n-o mai repeți." N-am trecut în revistă decât o mică parte a numelor care participă la ancheta Apostrofului și resimt ca pe o vinovăție faptul de a se fi consumat spațiul acestei pagini, lăsând însă în toată lumina pe care o merită spovedaniile semnate de Ovidiu Pecican, Ruxandra Cesereanu, Gh. Schwartz, Claudia Groza, Dumitru Cerna, Ștefan Borbély, contribuția
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
informativă despre originea textelor adunate între copertele ei. Las că, uneori, nici anul apariției nu e trecut. Lui Ștefan Borbély i-au apărut anul trecut trei cărți: Matei Călinescu. Monografie (Aula), Proza fantastică a lui Mircea Eliade - complexul gnostic (Biblioteca Apostrof) și prezenta, o selecție de cronici literare despre care nu știu dacă sunt inedite, iar dacă nu, în ce periodic/e au apărut inițial. Cert este că, după cele două studii de anul trecut, aplicate și elaborate în egală măsură
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună dar dominantă, pentru creație, pentru lucru În general, este lampa, cum o vedem În Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, În serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face o descriere, enumără ce este „În casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt Înșiruite strict În aceeași serie gramaticală. Și ce
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, În toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de Înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele 'n de ele, unde avem de-a face cu un calup de cuvinte, cu o rostire egală. În imaginea luminării, Însă, acest apostrof trebuie considerat strâns. Eminescu are multe locuri unde cere lectură imitativă, adică așa cum se desfășoară acțiunea, și vom reveni asupra lor. Când ai, Însă, scrierea legată: sara suflu'n luminare, și vezi formele aliterante sa-/su-; au-u-u-a sugestia suflatului Încet
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele'ntr'o parte când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
când le dai și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele'ntr-o parte. Să se observe: În Noaptea (1871) are cratimă În Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru Într'o / Într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele 'ntr'o parte, și vițele 'ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
ntr'o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă Într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate Într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea Împreună iar În intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: Într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, Întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii Înăuntru. Iar acest sens numai apostroful Îl stabilește. 2. LUMINA DE LA RĂSĂRIT. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot În opera poetului, Înconjurând, Însă, un chip feminin intr-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari În flori de umbră mă cuprind . Ea mă ajută să Înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus În scrierea veche nu numai la Eminescu, dar În mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite'n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze pentru sens. Într.adevăr, una e una și alta e alta: cum avem noi, corect gramatical, Înseamnă zugrăvite la umbră, zugrăvite și puse, aflate, undeva În umbră
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]