720 matches
-
4.1.2.1. Următoarele caractere sunt permise în mesajele text: Litere: ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ Cifre: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 Alte semne: - (cratima) ? (semnul întrebării) : (două puncte) ( (paranteză deschisă) ) (paranteză închisă) . (punct sau punct zecimal) , (virgulă) ' (apostrof) = (cratimă dublă sau semnul egal) / (linie oblică, per) + (semnul plus) Alte caractere față de cele listate mai sus nu trebuie să fie utilizate în mesaje decât dacă sunt absolut necesare pentru înțelegerea textului. Atunci când sunt utilizate, ele trebuie să fie scrise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274659_a_275988]
-
2. Sunt permise următoarele caractere în compunerea mesajelor: Litere: ABCDEFGHIJKLMNOPRSTUVWXYZ (numai litere mari) Cifre: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 Alte semne: - cratima ? semnul întrebării �� : două puncte ( paranteză deschisă ) paranteză închisă . punct sau punct zecimal , virgulă ' apostrof = cratimă dublă sau semnul egal / linie oblică/per + semnul plus caracterul spațiu Alte caractere față de cele listate mai sus nu trebuie utilizate în cadrul mesajelor. 8.1.1.3. Cifrele române nu trebuie utilizate. Dacă inițiatorul unui mesaj dorește informarea destinatarului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274659_a_275988]
-
Carannante, Orthotes, Napoli 2016. Este autoarea mai multor volume de poezie și eseu traduse în numeroase limbi străine. Poeziile sale au fost publicate în reviste și antologii din Anglia, Canada, Spania, Serbia, S.U.A., Franța. Marta Petreu este, totodată, fondatoarea revistei “Apostrof”, una dintre cele mai valoroase reviste literare din România, prin intermediul căreia a lansat câteva campanii publicistice de impact. Roberto Merloeste conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]
-
ale unei compuneri: sive a categoriilor morfo- introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu sintactice, a mijloacelor (rezumat, caracterizare de personaj). de îmbogățire a vocabula- Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, rului și a categoriilor diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. semantice studiate, a Contexte de realizare: ortografiei și punctuației a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni. c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
Personajul literar. Rezumatul unui text științific. Fonetică și ortografie Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful. Lexic Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse. Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice. Sensul denotativ și sensul conotativ ale cuvintelor. Gramatică 1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
timp, loc) 10. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă) 11. a exprima cantitatea ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. ...�� b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date. c) Scrierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ cu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
timp, loc); 11. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă); 12. a exprima cantitatea. ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația (actualizare); notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială; ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de plural (cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
critice; 9. a prezenta un proiect. 2.2. Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate ... b) Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) - aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii - eliziunea și apostroful (reluare) - dicționarul și accentul cuvintelor II. Lexic - Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse - Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice - Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor III. Gramatică - Articolul: hotărât, nehotărât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă) Limba română - Stilurile funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
de scop, condițională, concesivă, consecutivă). IV. Ortografie. Ortoepie. Punctuație ● Semnele de punctuație (punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul și virgula, două puncte, semnele citării, linia de dialog și de pauză, parantezele, punctele de suspensie, cratima) Semnele de ortografie (cratima, apostroful) ● Norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație) ● Rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Accentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
justificări; 11. a formula judecăți critice. 2.2. COMUNICARE SCRISĂ Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongi, triftongi, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Analiza. Comentariul ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compuneri după un plan dat ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; eliziunea și apostroful (reluare); dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. II. Lexic (actualizare) Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice Sensul denotativ și sensul conotativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
epoci; 14. a formula judecăți critice. 2.2. COMUNICARE SCRISĂ Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj) Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongi, triftongi, apostroful, trunchierea Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul. Analiza. Comentariul. Eseul ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compuneri după un plan dat. Eseul liber ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie (actualizare) ● aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
timp, loc) 10. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă) 11. a exprima cantitatea ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor cuvinte și expresii date. c) Scrierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ cu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
timp, loc); 11. a exprima sentimente (satisfacție, bucurie, neliniște, teamă); 12. a exprima cantitatea. ● Comunicare scrisă Organizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Planul inițial al compunerii. Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația (actualizare); notițele, temele, extemporalul, lucrarea semestrială; ... b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual. Compunerea după plan dat. ... Compunerea după un plan propriu de idei. Compunerea pe baza unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII I. Fonetică și ortografie - alfabetul limbii italiene - aspecte fonetice tipice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Lexic Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de plural (cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
cât și pe cele facultative. A. Limbă și comunicare: ● Fonetica - Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat); - Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului); - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori expresive ale nivelului fonetic. �� Lexicul - Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt și variantă; variante libere; - Mijloacele interne de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ucrainene literare. Ortoepia și rolul ei în cultura limbii; Principalele caracteristici ale pronunției ucrainene corecte. Rostirea vocalelor și a combinațiilor acestora; Alternanțele de tip eufonic. Pronunțarea cuvintelor împrumutate. e) Grafica și ortografia: ... ● Elementele graficii. Semnele speciale, folosite în alfabetul ucrainean (apostroful, accentul); ● Corelația dintre ortoepie și grafica. Literele și sunetele limbii ucrainene. Principiul fonetic și morfologic. Ortografia ucraineană contemporană. f) Morfologia: ... ● Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană: ● Substantivul. Definiție. Categoriile lexico-gramaticale și funcția sintactică. Categoria genului. Clasificarea substantivelor după genuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
urmat imediat de un cuvant cu inițială vocalica. Acest fenomen privește cuvinte gramaticale, dintre care cele mai multe se termină în e, dar printre ele sunt și cuvinte care se termină în a sau în i. În scris elidarea este marcată prin apostrof. Poate afecta următoarele cuvinte: Două cuvinte se elidează numai în câte un cuvant compus din care fac parte: "presqu’ile" „peninsula” (literal „aproape insula”) și "quelqu’un" ’cineva’. În unele cuvinte compuse se menține elidarea într-un cuvânt component, de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste literare din țară: „Orizont", „România Literară” „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Variațiuni” (București, în limba slovacă) „Vatra”, „Apostrof” (Cluj), „Arca” (Arad), „Oglinzi paralele (Nădlac), „Familia” (Oradea). A fost redactor asociat la revista „Arca” și redactor extern la revista bilingvă româno-slovacă „Oglinzi paralele”. A fost distins de mai multe ori cu premii ale filialelor Uniunii Scriitorilor. Premiul Asociației Scriitorilor
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]