64 matches
-
RIS și RP arată că avem de-a face cu o distribuție echilibrată între cele două categorii de relative: 18,93%, respectiv 26,02%. Valoarea mai mare înregistrată în RP e determinată de prezența numelor proprii exclusiv în categoria relativelor apozitive. În ceea ce privește distribuția pe registre a relativelor cu conectorul ce asociat unui antecedent animat, observăm că o frecvență mai mare se înregistrează în varianta scrisă a limbii, în texte jurnalistice sau academice. Rtv are un public ce iese din agenda pe
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit al apelor, ci este doar un suflet care își caută odihna" (2009: 379). Numai recurența ei spectrală în preajma mlaștinilor fabulos de luxuriante, întinse pe domeniul familiei Kemény, ar explica, astfel, sintagma apozitivă. Debutul nuvelei se realizează în cheie minoră, chiar ludic-ironică: naratorul este surprins în compania unui jurist, Silvestru Hotăran, care trebuie să-l conducă la castelul Kemény, pentru a-i permite evaluarea și, eventual, cumpărarea unor cărți vechi și rare din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din nou apă și foc împerecheate. Un alt tip de metaforă e acela care juxtapune unui substantiv un adjectiv: "bulgări fluizi" (în Călin), la care sesizăm același combustibil dual, "bulgării" exemplificând imobilitatea și "fluizi" curgerea, mobilitatea. Un altul este metafora apozitivă: "luna, o cloșcă rotundă și grasă" (Mitologicale). Apoziția poate fi formată din două substative, al doilea fiind în cazul genitiv: "Lună tu, stăpân-a mării" (Scrisoarea I). Fauna. Fauna, crede G. Călinescu, este săracă, însă nu are dreptate decât parțial
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
149-150). Uneori opțiunea normei este justificată prin genul feminin al substantivului oră și deci prin obligația de a acorda numeralul cu acesta. De fapt, nu e vorba de un acord imediat, cu cuvîntul alăturat (oră e singular, iar sintagma e apozitivă) ci cu un centru dispărut ("douăsprezece ore"). Menținerea formei douăsprezece, cu un component feminin în poziție inițială, se datorează, foarte probabil, analogiei cu comportamentul numeralului doi/două: aici nimeni nu greșește, nimeni nu spune "ora doi". Explicația logică și riguroasă
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trimite ascultătorului în legătură cu modul în care îl percepe, îl acceptă, îl susține, oferindu-i sprijin informațional, relațional și emoțional"; comportamentul reflexiv încurajând continuarea conversației, inducând o schimbare în ea sau încheind-o; comportamentul explicativ marcat textual prin: "structurile explicative, glosările apozitive, metaforele cu funcții concretizatoare, enunțurile asertive, conectorii (în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, întâi, apoi...), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare, până aici am văzut cum, o altă întrebare care se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc.; * raporturile sintactice relații stabilite între unitățile enunțului; vezi, prin raportare la trimiterile prezentate supra la literatura de specialitate: raportul de coordonare, raportul de subordonare, raportul de interdependenă/ inerență, raportul de incidență, raportul de dublare, raportul mixt, raportul intermediar-explicativ, raportul apozitiv etc.; * funcțiile sintactice roluri asociate, la nivelul propoziției și la nivelul frazei, unităților sintactice; vezi, de exemplu, funcția sintactică de subiect în cadrul propoziției (funcție realizată printr-o "parte de propoziție", printr-o componentă a propoziției): Cei veseli detensionează atmosfera., respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tigrul) (f) "Biata femeie făcu niște ochi mari cât toate zilele și se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cer zburând! / Atunci ș-a ei rochiță, nălțându-se în vânt, / Topitu-s-au în ploaie de raze pre pământ, / Și pân-în faptul zilei crescut-au flori din ele, / Odoare-a primăverii: Rochiți-de-rândunele!..." (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) Identificați propoziile subordonate apozitive din textele de mai jos: (a) "Dar să-ți dau un lucru, dacă ești voinic și vrei să mi-l faci, grăi Sfânta Vineri cam pe când începură a fi somnoroși. Este la Zâna Zorilor o fântână. Cine bea din apa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2002, pp. 902-983; 1023-1039; Iordan & Robu, 1978, pp. 564-572 etc. 128 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 1018-1023; Gramatica II, 2005 etc. 129 Nu am avut în vedere aici fraze cu raport mixt, cu raport explicativ, cu raport apozitiv etc., reperabile în unele lucrări de specialitate (de exemplu, Dimitriu, 2002). 130 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1066-1089; Tamba Dănilă, 2004, p. 35 ș.u. (lucrare în care este invocat și substitutul de text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
referă la evitarea ambiguității, impunând formularea unor enunțuri precise, directe și la obiect. Numeroase replici ale celor doi pseudointerlocutori sunt vagi și prin menționarea unor cuvinte cu un bagaj referențial vast, precum "persoana", "afacerea", care nu sunt însoțite de explicații apozitive. Metalimbajul se impune cu necesitate în vecinătatea unor astfel de cuvinte, atunci când participanții la dialog nu împărtășesc o cunoștință comună cu referire la conținutul lor semantic. Sugestia noncomunicării e dată și de structura labirintică a textului. În acest sens, observăm
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se poate. sau propoziții în cadrul enunțului - frază: Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Se încălzește la față, iar spatele-i îngheață. Vai de cel ce nu știe nici când să grăiască, nici când să tacă. I. 3 Relația apozitivă „Relația apozitivă este alcătuită din doi termeni: termenul explicat și termenul explicativ; între cei doi termeni există un raport de echivalență, al doilea termen explică și este egal cu cel dintâi. Echivalența rezultă și din faptul că termenii își pot
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau propoziții în cadrul enunțului - frază: Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Se încălzește la față, iar spatele-i îngheață. Vai de cel ce nu știe nici când să grăiască, nici când să tacă. I. 3 Relația apozitivă „Relația apozitivă este alcătuită din doi termeni: termenul explicat și termenul explicativ; între cei doi termeni există un raport de echivalență, al doilea termen explică și este egal cu cel dintâi. Echivalența rezultă și din faptul că termenii își pot inversa pozițiile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Niță etc. . Am realizat o prezentare a relațiilor sintactice în primul capitol, intitulat „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”, unde am scos în evidență denumirile raporturilor sintactice date de către diverși autori, respectiv, relație de coordonare, subordonare, incidență, apozitivă. Capitolul al doilea continuă cu sublinierea celor mai relevante aspecte legate de raportul de dublă subordonare simultană, capitol intitulat „Raportul de dublă subordonare simultană”. În capitolul al treilea sperăm că am reușit a selecta și sublinia cele mai interesante teorii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]