KorAP: Find »[drukola/base=apraxie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

142 matches

Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257

pe coapsă. Tulburările asociate pe care le determină hemiplegia și care conduc la pierderea motilități sunt: reducerea vederii pe partea de corp afectată (hemianopsia laterală); înțelegerea și exprimarea cuvintelor este afectată (afazia); nu pot fi executate mișcările indicate de terapeut (apraxia); nu poate recunoaște obiectele uzuale (agnozia). Albert (1969) clasifică această afecțiune în funcție de evoluția ei: hemiplegia profundă, de gravitate intermediară și hemiplegia frustă. Tratamentul este orientat pe două direcții: 1) după instalarea hemiplegiei flasce, când bolnavul nu participă activ, se impune

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
noastre se prelungesc în mișcări, mai mult sau mai puțin realizate practic. Dirijarea motricității prin idei, care implică microcontracții și microrelaxări coordonate ce însoțesc involuntar percepția și mai ales reprezentarea mintală a actelor motoare, dar și a limbajului. Spre exemplu, apraxia ideomotoare reprezintă incapacitatea de a transforma ideea într-o acțiune. IDEOPRAXIE (< fr. idéopraxie; engl. ideopraxia) - Ansamblu complex de gesturi voluntare realizate în absența unui model de prezentat și orientate către un scop explicit, care capătă o semnificație evidentă pentru subiect

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
care nu sunt determinate de paralizii sau de deficiențe senzoriale și cu păstrarea cunoașterii actului care trebuie îndeplinit, dar cu pierderea capacității de înțelegere a modului de întrebuințare a obiectelor și a executării mișcărilor într-o succesiune corectă, se numesc apraxii. PREHENSIUNE (< fr. préhension; engl. prehension) - Mișcări ale segmentelor mâinii la care participă în mod obligatoriu și policele, cu scopul de a imobiliza sau mobiliza un obiect. În gestul de prehensiune - după Larousse (2006) - distingem în general două faze: una de

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
dintre membre sau pe față) și se însoțește de crize jacksoniene, crize adversive, ataxie, modificări de reflexe, tulburări de vorbire, precum și tulburări psihice. Sindromul lobului parietal - se manifestă prin tulburări de sensibilitate ce au caracter cortical, tulburări de motilitate (ataxie, apraxie, hemipareză, când leziunea interesează și lobul frontal), tulburări trofice, tulburări de schemă corporală. Sindromul Marfan - sindrom ereditar, manifestat prin lungimea anormală a extremităților (cu precădere a degetelor), subluxație a cristalinului, anomalii cardiovasculare și alte tulburări. Sindromul picioarelor neliniștite - caracterizat prin

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465

asociază cu o stare de conștiență normală și nu se datorează unor cauze reversibile de declin intelectual (de exemplu, depresia, delirul). Deficitele cognitive ce apar în demență includ:afectarea memoriei - însoțită de una sau mai multe dintre următoarele modificări: afazie, apraxie, agnozie sau tulburarea funcției executive;instalarea gradată (progresivă) și continuă a declinului cognitiv în absența afectării nivelului de conștiență;afectarea funcționalității sociale sau ocupaționale;imposibilitatea de a explica afectarea cognitivă pe baza unor tulburări psihiatrice primare, medicației sau unor boli

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
noi și de a și reaminti informații anterior învățate; primele care se pierd sunt evenimentele recente; afazie = tulburări de limbaj (nu își mai găsesc cuvintele, uită chiar și cuvinte simple; pot să înlocuiască cuvinte, astfel încât propozițiile devin practic de neînțeles); apraxie = incapacitatea de a efectua diferite activități motorii, deși funcția motorie este intactă (bolnavul nu mai știe cum să se îmbrace adecvat, cum să își pregătească masa, cum să descuie ușa cu cheia etc.); agnozie = imposibilitatea de a recunoaște și identifica

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
Corola-publishinghouse/Science/473_a_777

greu B, T. Restul consoanelor nu pot fi emise, nici izolat, nici în combinații. La începerea terapiei logopedice singurele cuvinte pronunțate erau „mama” și „pa” / „papa”. Mai pronunța „ta” pentru „tata” și „a” pentru „apa”. La nivel oral se constată Apraxia buco linguo-facială este însoțită de sialoree. Mario se face înțeles apelând la un „vocabular” mimico-gesticular, dar care este inteligibil, în cea mai mare parte, doar pentru membrii familiei. Dintre gesturile folosite enumerăm clipitul ochilor pentru faruri / aprinderea luminii, gestul de

CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
Corola-publishinghouse/Science/310_a_620

zâmbitoare, buza de sus subțire, ochi adânci. Mai mult de jumătate au o slabă pigmentare a ochilor, părului și pielii. Rata de prevalență a sindromului e estimată la 1 din 25000 indivizi, majoritatea sunt descriși a fi sever retardați mental. Apraxia. Deși sunt multe motive pentru care unii copii nu dezvoltă un limbaj adecvat vârstei, vom descrie în continuare o serie de caracteristici ale copiilor suferind de apraxie (nu este obligatoriu ca fiecare copil să prezinte toate caracteristicile). Dintre cele mai

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
la 1 din 25000 indivizi, majoritatea sunt descriși a fi sever retardați mental. Apraxia. Deși sunt multe motive pentru care unii copii nu dezvoltă un limbaj adecvat vârstei, vom descrie în continuare o serie de caracteristici ale copiilor suferind de apraxie (nu este obligatoriu ca fiecare copil să prezinte toate caracteristicile). Dintre cele mai semnalate caracteristici remarcăm: abilitățile receptive depășesc pe cele expresive (copilul înțelege la un nivel superior capacitățile sale de exprimare); vocalizare (gângurit) limitată, în timpul perioadei de sugar părinții

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
să producă sunete perfecte în ele însele, dar face erori la aceleași sunete atunci când le combină în unități complexe, cum ar fi cuvântul sau propoziția); ștergerea consoanei inițiale sau finale, omisiunea de silabe, substituția (erorile de vorbire ale copiilor cu apraxia vorbirii sunt deseori inconsistente și imprevizibile); înmulțirea erorilor pe măsura creșterii lungimii pronunției, inclusiv probleme privind cuvintele multisilabice; erori de vocalizare (unele sunete sunt asemănătoare, numai că unele se produc prin folosirea corzilor vocale, iar altele nu (consoane surde). De

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
cuvintele multisilabice; erori de vocalizare (unele sunete sunt asemănătoare, numai că unele se produc prin folosirea corzilor vocale, iar altele nu (consoane surde). De exemplu "P" și "B""P" este o consoana surdă, iar " B" este consoana sonoră. Copii cu apraxie confundă sau substituie aceste consoane; variate erori în adaptarea articularii; bâlbâiala, greșeli de comportament, face eforturi în încercarea de a pronunța. Astfel, prelungește sunetele, repetă, sau face pauze. Copilul utilizează sunete scurte sau reproduce cuvinte, folosindu-se în acest timp

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
ori consecutiv, sau un cuvânt, copilul poate reuși să pronunțe secvența corectă prima dată, însă apoi va ceda iar rata discursului va scădea; tulburări de prozodie (prozodia e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
tulburări de prozodie (prozodia e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului în obraji, lingerea buzelor, scoaterea limbii, etc.; apraxia vorbirii poate apărea în asociere sau nu cu alte defecte

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
e melodia discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului în obraji, lingerea buzelor, scoaterea limbii, etc.; apraxia vorbirii poate apărea în asociere sau nu cu alte defecte de vorbire. De obicei

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
discursului oral, și include rata, accentul, pauza și intonația). Copii cu apraxia discursului pot vorbi mai repede sau mai încet. Pot să greșească accentuarea silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului în obraji, lingerea buzelor, scoaterea limbii, etc.; apraxia vorbirii poate apărea în asociere sau nu cu alte defecte de vorbire. De obicei, forma "pură

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
silabelor. Vocea lor poate suna monoton; uneori, dar nu întotdeauna, apraxia orală poate acompania apraxia verbală. Apraxia orală este abilitatea redusă de a efectua la cerere gesturi nonverbale cum ar fi: suflarea aerului în obraji, lingerea buzelor, scoaterea limbii, etc.; apraxia vorbirii poate apărea în asociere sau nu cu alte defecte de vorbire. De obicei, forma "pură" este rar semnalată. În mod obișnuit, acești copii manifestă un cumul de probleme care contribuie împreuna la dificultățile de vorbire; alte semne neurologice "minore

Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață (2008) [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

este redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu nasal și deperdiție nasală în fonație. c. Examen

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
a. Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
decât la subiecții la care sfincterul este încă incomplet; se folosește însă stopul glotic în consoanele explosive ocluzive. În aceste cazuri nedirijarea învățării vorbirii în prima etapă a copilăriei, lipsa de inteligență, întârzierea mintală, dificultăți de imitare sau chiar o apraxie articulară măresc dificultățile de corectare a dislaliei. b. Funcția închiderii velare nedezvoltate. Principalele defecte în cest grup sunt: 1) pierderea de aer nasal; 2) timbru nasal; 3) grimasă nasală; 4) stop glotic; 5) omisiunea tuturor consoanelor fricative și explosive, neefectuându

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
de achiziție a acestuia. Este evident că realizarea mecanică a vorbirii se face cu dificultate datorită despicăturii palatine: copilul încearcă să execute mișcările, cerând comanda și coordonarea a numeroși mușchi, dar care nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase. Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
punct de vedere fonetic interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu este vizualizată și în care limba ca organ activ suferă de o anumită apraxie determinată prin lipsa antrenamentului muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
creștere o serie de anomalii ce interesează osteo-musculatura organelor vorbirii, deformarea maxilarelor, modificarea ocluziei, malpoziții dentare, întreruperea arcadei alveolo-dentare, anomalii ale funcțiilor musculaturii labio-jugale, velo-palatine și linguale, faringiene și laringiene, care se traduc la nivelul realizării limbajului sonor prin adevărate apraxii ce se suprapun tulburărilor rhinodislalice și îngreuiază procesul de reeducare. Pentru aceasta tratamentul funcțional prin miogimnastică vizează în special musculatura vălului palatin, adesea imobil și neflexibil prin cicatricile postoperatorii, a istmului faringian, a buzelor, a obrajilor și a limbii. Amintim

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
noastre cerând reeducare fonetică. La examenul vorbirii prezintă vocale deficitare i, e, u . Consoane corecte „m” . Înlocuiește consoanele p cu c, b cu c, d cu g, z, t, s, ș, j, cu suflul nasal asociat cu un suflu răgușit, apraxie linguală. L și n - nearticulate pe palat, r înlocuit cu un suflu nedefinit, cu limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
poate individualiza handicapul astfel: - gradul 0 corespunde unei imposibilități totale de utilizare a limbajului, atât sub aspect expresiv, cât și sub receptiv; î48, 344) - gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor ordine simple. II.2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]