270 matches
-
aproape sau de la distanță (căsătoria între homosexuali, pedofilia, feminismul, purtarea vălului, clonarea, pornografia etc.) se află în centrul sferei mediatice. Însă intrarea masivă a pornografiei în literatura deschisă dă un sens neașteptat noțiunii de "literatură pornografică". Odinioară, această categorie era apreciativă, în nici un caz descriptivă: când în ea erau incluse poemele lui Baudelaire sau romanele lui Zola, se dorea doar să se spună că respectivele texte prezentau sexualitatea într-o lumină degradantă, și nu că ar fi fost vorba despre texte
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Ralea citat de Gh. Neacșu scrie că „expresivitate înseamnă comunicare specială”, „în sensul că aptitudinea de a exprima, fiind o proprietate a individului, este în funcție de modul în care ceilalți primesc mesajul exprimat”. I.5 Puncte de vedere personale critice sau apreciative privind cunoașterea temei Interesul manifestat pentru pregătirea artistică a gimnastelor din gimnastica artistică feminină a debutat în anii 1991 - 1994, perioadă în care am activat ca balerin-coregraf la CSS Gimnastică Focșani. Menționez că în această perioadă am asigurat pregătirea coregrafică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
distingă binele de rău. De fapt, el este astfel inițiat în acțiuni elementare de autoevaluare. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. Practicată în mod curent de către cadrele didactice, fie sub numele de metodă alternativă de evaluare, fie simplu ca autoevaluare, metoda conduce
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere corectă la elevi. În încercarea de identificare a căilor de educare a capacităților de autoevaluare la elevi, am plecat de la ipoteza că abordarea intensivă
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
acordate. Ca urmare a experienței acumulate în viața școlară, a interiorizării și obiectivizării criteriilor de apreciere folosite de învățător, elevul începe să compare tot mai des răspunsul său cu un anumit model, conducându-se după un anumit sistem de criterii apreciative pe care și le-a însușit treptat și în funcție de aprecierea primită, de concordanța sau neconcordanța ei cu aceste criterii apreciative, reacționează pozitiv sau negativ. Dacă învățătorul, apreciază elevii după criterii esențiale, ușor de concretizat acum sub forma descriptorilor de performanță
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
începe să compare tot mai des răspunsul său cu un anumit model, conducându-se după un anumit sistem de criterii apreciative pe care și le-a însușit treptat și în funcție de aprecierea primită, de concordanța sau neconcordanța ei cu aceste criterii apreciative, reacționează pozitiv sau negativ. Dacă învățătorul, apreciază elevii după criterii esențiale, ușor de concretizat acum sub forma descriptorilor de performanță, atunci aprecierea lui devine un model al autoaprecierii corecte pentru elevi. Astfel, „sub influența aprecierii se formează la școlar o
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
că trebuie să primească, între felul cum acesta estimează calitatea răspunsului dat la lecție și aprecierea ce i se face de către educator. Pentru a determina efectele frustrante ale aprecierii școlare, trebuie studiat felul cum se reflectă în conștiința elevilor sistemul apreciativ al școlii, comportamentul unor profesori. Sursele de nemulțumire își au originea în comportamentul institutorului/profesorului, în imaginea deformată pe care elevul o are față de dascăl și cea a dascălului despre elev. Desigur, apariția unor neînțelegeri între institutor/profesor și elev
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
îndruma și motiva, de a lua decizii în funcție de situație. Marin C. Călin evidențiază competența normativă a profesorului compusă din: - competența imperativă (acțiunile indicate sau ordonate elevilor); - competența persuasivă (acțiunile recomandate, dezirabile); - competența executivă (acțiunile de realizare a actelor educative); - competența apreciativă (măsurarea corectă a performanțelor atinse în acțiunile educative cu elevi și de către elevi) [Călin M., 1995, p. 129]. Acest tip de competență pedagogică (normativă) este o manifestare a autodinamismului educatorilor - condiție de contracarare a atitudinilor ce se călăuzesc după "cerințe
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Chicago, Harry Markowitz ș.a.). De ce nu au fost ascultați? Fiindcă cei care aveau mijloacele de a împiedica deriva aveau de câștigat de pe urma ei, spune J. Attali... Mai mult, ca să evite răspândirea acestor (rare) discursuri neliniștitoare, au sprijinit teoria și metoda "apreciativă": un scop este ușor accesibil dacă aspirăm la el cu sinceritate, forță și concentrare; "mai binele" poate veni dacă credem în el. Într-o țară unde totul a fost posibil două secole, puterea cuvintelor asupra realului a devenit ideologie, spune
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dorește cel bogat. Se face de mult distincția între dorință și putință, dar sunt dificil de ținut în frâu dorințele care nu mai țin seama de "pattern"-uri, de "modele" sociale, de aspirații "sociale". Glumesc cinic cei care lansează sloganuri "apreciative" de genul "dacă vrei, poți!", după ce în comunism, decenii la rând, oamenii au învățat că aspirațiile familiei, ale grupului, ale categoriei sociale de apartenență, ale societății în care trăiesc trebuie să fie "raționale"180, limitate de constrângeri consimțite. Maslow 181
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare este costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului axiomelor sociale este complexitatea socială, care exprimă convingerea implicită asupra existenței
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferite de "culoare" a pielii, status cultural revendicat, identitate culturală prezumată), ca membri ai out-grupului, nu sînt tratați similar cu autohtonii. Natura normelor culturale proprii, precum și relevanța pentru in-grup a calității de străin (care poate fi visceral peiorativă sau bovaric apreciativă) ordonează comportamentul care se activează față de "celălalt". într-un studiu de amploare asupra comportamentului prosocial, R. Levine, A. Norenzayam și K. Philbrick (2001) au încercat să surprindă în ce măsură străinii primesc mai mult ajutor în anumite orașe, în dauna altora. Derulat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
abilitățile, talentele și emoțiile acesteia într-un mod care să o mulțumească cât mai mult. Maslow sugerează că oamenii care se autoîmplinesc au percepții clare asupra realității, se acceptă pe ei înșiși și pe ceilalți și sunt independenți, creativi și apreciativi cu lumea din jurul lor. Acest aspect nu este deloc de neglijat pentru diferite organizații sociale și, în special, pentru cele care acționează în domeniul asistenței sociale. Condițiile organizaționale care ar putea asigura autoîmplinirea includ posturi de intrare în organizație care
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe sine pentru a determina potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ajunge să se efectueze repede și cu un randament care asigură eficiența, cititul prezintă unele capcane, care fac să nu i se acorde inițial atenția cuvenită pentru obținerea acelorași bune rezultate ca și la scris. Consider că o bună pregătire apreciativă pentru învățare se realizează și prin realizarea lecturii altor texte, decât cele din abecedar, din alte cărți. Sub forma unor discuții care se pot face pe fondul desfășurării altor activități ( de exemplu gospodărești) să i se ceară copilului să formuleze
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
fiind diferențele care pot să existe în alegerea obiectivelor urmărite, în caracteristicile personale și în condițiile de muncă” (p.460). Dacă vom aborda problematica evaluării la scară macroși microsistemică, atunci vom sesiza următoarele niveluri de concepere și desfășurare a acțiunii apreciative: - evaluarea activității de învățare în termeni de achiziție. Este sensul curent și cel mai uzitat al evaluării; - evaluarea modului de utilizare a structurilor de achiziție pentru a dobândi competențe și calificări posibile; - evaluarea modului de utilizare a competențelor în structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a elevilor, pe când evaluarea formativă are funcția prioritară de clasificare, dar nu definitivă, prin lăsarea unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; primul tip de evaluare generează atitudini de neliniște și stres în rândul elevilor, iar al doilea tip determină relații de cooperare între profesori și elevi, cultivând simultan capacitatea de evaluare și autoevaluare la nivelul elevilor; sub aspectul folosirii timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
atrași profesori de la alte școli, care vor realiza corectarea. Apoi, o altă strategie benefică poate fi extinderea lucrărilor cu caracter secret, care asigură anonimatul celor apreciați. Mai invocăm efortul volitiv permanent venit din partea profesorului de a pune între paranteze antecedentele apreciative la adresa unui elev, de autoimpunere a unei valorizări cât mai obiective. În evaluarea conduitei se pot identifica două variante ale efectului „halo”. Cea dintâi este constituită de efectul „blând” (forgiveness behaviour), caracterizat prin tendința de a aprecia cu indulgență persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în terminologia lui Hans Robert Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică nemijlocită, de tipul solidarizării cu eroul aflat în suferință), fie prin "identificarea cathartică" stricto sensu (ce presupune "desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția apreciativă asupra universului reprezentat")83. Receptarea "estetică" a melodramei se vede astfel determinată de existența unui public implicat și dezimplicat totodată, actor și spectator în același timp. Altminteri, prin "identificare simpatetică" (ca treaptă necesară a identificării cathartice) melodrama trăiește bine mersi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul nehotărât este încărcat, prin accentuare, cu valori stilistice deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
4 este singura categorie gramaticală autentică din flexiunea adjectivului, cu conținut propriu și mijloace specifice de exprimare. Conținutul categoriei are natură dublă, semantică și deictică, ceea ce duce la dezvoltarea a două variante categoriale: A. intensitatea obiectivă (comparativă) B. intensitatea subiectivă (apreciativă) A. Conținutul categorial al intensității obiective rezultă din interpretarea lingvistică a raportului dintre două sau mai multe obiecte din punctul de vedere al manifestării unei însușiri comune sau din interpretarea unui obiect din perspectiva aceleiași însușiri, situată între coordonate temporale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și singur. Iată-l Cum din haos face mumă iară el devine Tatăl.” (M. Eminescu) sau cu amândouă complementele obiectuale, direct și indirect: „Harap Alb... na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pot primi complement indirect și unele interjecții afective sau apreciative; dacă funcționează ca predicate: „Noaptea îngerii goi Zgribulind se culcă în fân. Vai mie, vai ție, Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga) „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale) Interjecția volitivă hai, haide, asimilată, în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic a informațiilor despre realitatea extralingvistică aflată la originea reacțiilor afective ale subiectului vorbitor. În planul expresiei, identitatea specifică a enunțurilor exclamative este fixată de mai mulți factori: • caracterul specific lexico-gramatical al termenilor prin care se realizează: interjecții afective sau apreciative: „- Frică?... bravo!” (I.L. Caragiale), „- De, nene! zic eu.” (I.L. Caragiale) • tipul de dezvoltare sintactică; când se realizează prin interjecții, aparțin enunțurilor sintetice: „Bravo!” (I.L. Caragiale), „A!” (I.L. Caragiale), „Uf! mi-a zis norocita matroană, românii...” (I.L. Caragiale). Între enunțurile analitice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e tot un preț mare. Cele două poziții, a "colecționarului" și a "moștenitorului", sunt din această perspectivă similare. Valoarea comercială și valoarea mistică nu reprezintă decât două modalități de a percepe bogăția. Însă indiferent de atitudinea care permite această investiție apreciativă, suportul ei rămâne în esență o simplă materie a săracului. Ceva din obiect păstrează amintirea condiției sale umile. Pentru personajul interpretat de Audrey Hepburn, singurul garant al valorii mărcilor poște este bătrânul filatelist; nicio calitate estetică a pieselor de colecție
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perspectiva inventarului patrimonial a implicat o deplasare a categoriilor frumosului, tot așa cum a făcut și "revoluția" anticarilor, dar într-o direcție diferită. Nathalie Heinich, care a studiat structura emoțiilor patrimoniale, a arătat că practicile inventarului au introdus în seria calificărilor apreciative noțiunea unui "frumos științific". Pe lângă regimul de admirație pe care îl implicau deja figurile monumentale și care se baza pe raritatea și unicitatea obiectelor sau a fragmentelor, știința inventarului a impus o categorie nouă de aprecieri, bazate pe autenticitate și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]