34,383 matches
-
identificat și publicat alături de gramatica numită Institutiones linquae valachicae (Regulile limbii române), cu titlul, Lexicon Compendiarium Latino-Valachicum (Dicționarul celor mai folosite cuvinte românești) de către universitarul albaiulian Alin Mihai Gherman care semnează și un informat studiu introductiv, corectând sau nuanțând câteva aprecieri de istorie literară cu privire la opera lui Grigore Maior. Cea mai importantă consecință a apariției acestor două lucrări ni se pare reconsiderarea epocii Școlii Ardelene. Începutul ei era socotit până acum, aproximativ anul 1780 - anul apariției gramaticii lui Samuil Micu și
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
7 (număr apărut cu oarecare întîrziere, ceea ce spune destule despre dificultățile publicațiilor culturale) este reprodusă o convorbire de la Radio Cluj dintre d-nii Ovidiu Pecican, Gh. Grigurcu și Laszlo Alexandru, cu multe puncte de vedere demne de atenție, dar și cu aprecieri discutabile. Dl Grigurcu e de părere (și are dreptate) să observe absența din critica foarte tînără a percepției "teme majore", cum ar fi "raportul dintre revizuire și continuitate, între etic și estetic, între comunism și anticomunism, între politică și cultură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Biografia lui Nicolae Ceaușescu semnată Thomas Kunze confirmă o dată mai mult regula postdecembristă după care analizele și interpretările consistente date istoriei noastre recente vin din altă parte. Pe coperta a patra a cărții este reprodusă următoarea apreciere a unei publicații müncheneze: "Cea mai bună lucrare pe această temă care există până în prezent în limba germană." Și în limba română, am putea preciza noi, autohtonii. Defectele opului sunt estompate definitiv de simpla și singulara lui existență. Ar fi
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
deci, că el are o bună cunoaștere a regimului comunist (în varianta sa est-germană) - cât și una destul de bună a țării noastre. Acest din urmă fapt nu reiese, cu toate acestea, suficient de clar din cuprinsul cărții sale despre Ceaușescu. Aprecierile sale referitoare la etosul românesc sunt menite parcă să provoace iritare printre istoricii și cititorii locului. Că autorul nu e, cel mai adesea, foarte îngăduitor în ceea ce ne privește, e chestiune care ține de opțiuni și de empatii pur personale
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
negativ, în calificări sumare, telegrafice, expediate. Avem, oricum, de-a face cu o vocație expozitivă, autentică și substanțială, dar mult prea puțin analitică (exigență dezirabilă - desigur, nu și obligatorie pentru o biografie). Ne putem da seama că aceste lacune ori aprecierile negative evocate anterior provin nu dintr-o abordare tendențioasă, ci în cea mai mare parte din lipsa unor nuanțe ori comentarii. Biografia lui Thomas Kunze e o carte care nu va trece neobservată. Ea merită o dezbatere amplă, pentru că pune
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
cu Eusebiu Camilar și despre Arghezi m-a surprins replica tăioasă: "Arghezi s-a prostituat pînă și cu caporalii Uniunii Scriitorilor! Mă mir de ce îi trebuie atîția bani"". Dar nu putem a nu ne da acordul la, bunăoară, următoarea lapidară apreciere a "curbei evolutive" a unui Eugen Barbu: "Eugen Barbu a cărui Groapă a fost discutată, pagină cu pagină în acel cerc (condus de Mihail Chirnoagă - n.n.), a ajuns autor lansat și, din anticomunist feroce, cum se considera și, mai ales
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
clar de bunăstare și confort, diversitatea subiectelor și a manierelor de abordare, precum și cea a evenimentelor corelate (expoziția de fotografii și muzica / dansurile din Balcani, prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție, criteriile de apreciere a filmelor de către juriile festivalului - dar și cele ale organizatorilor, atunci când alcătuiesc aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice cu cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
trecerea în revistă a celor mai importante teorii moderne asupra traducerii (Roman Jakobson, George Steiner, Willard van Orman Quine, Walter Benjamin, Hans-Georg Gadamer etc.) autorul pledează pentru "comparația cu originalul, întrucât criteriul "fidelității" (incluzând semnificația și expresia) oferă șansa unei aprecieri echilibrate." Se mai pot remarca prima parte a studiului Conversația poetică simbolistă și temele erosului, semnat de Călin Teutișan și articolul O punere în scenă a plăcerii lecturii - Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
a gândirii; celălalt, prin falsă etimologie, din di-alogos - amuțirea reciprocă a gândirii celor doi care își reprezintă opiniile. Voi păstra "dialog" (spune eseistul) pentru cel dintâi, dând celui de-al doilea numele de teatru." Eseurile lui Călin-Andrei Mihăilescu pendulează între aprecierea mucalit-aforistică (vezi Top 10 Reasons for Being Romanian: "1. Your tongue is the most Latin of Slavic languages, the one Adam spoke") și argumentul dezvoltat pe larg, cum este, de exemplu, cel referitor la structura mitică, utopica, pe care se
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
de la premisa că romanele sînt totuși lucruri accesibile despre care se poate vorbi astfel încît să înțeleagă toată lumea... Cum ați reușit, aveți vreo rețetă a ceea ce trebuie să conțină o conferință ca să aibă succes ? Vă mulțumesc foarte mult pentru această apreciere binevoitoare. Cred că ar trebui mai curînd să vă întreb eu cum se face că publicul Colegiului Noua Europă este atît de primitor și de deschis? De puține ori am avut ocazia să mă simt atît de plăcut înconjurat de
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
actori poposeau sau se opreau pentru totdeauna la Oradea. Sînt patru sute și ceva de pagini, strînse cu migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi singur obișnuitul și extraordinarul, te lasă să faci de bunăvoie aprecieri, favorabile sau critice, să vezi teatrul ca un posibil centru al universului orașului său. În ultimii ani, ca și prin alte părți, aici s-au arătat ceață și neguri, s-au abătut neînțelegerile și au dispărut armonia și atmosfera creației
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
scutită, între noi fie vorba, de unele puseuri naționaliste. Cu atît mai ciudată reticența lui Călinescu față de omul politic, cu cît autorul Istoriei este cel care l-a introdus pe Slavici în canonul literar românesc ( și nu Iorga, ale cărui aprecieri estetice nu mai contau în interbelic). Călinescu e destul de tranșant în privința omului și a vederilor sale politice: Slavici n-ar fi fost în stare să strîngă cine știe ce cultură, deși studiase la Viena cu profesori eminenți, i-ar fi urît în
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
lojă franțuzească putea să aibă influență asupra presei, asupra negociatorilor francezi, cum s-a și întâmplat. În orice caz, când au venit marile dictaturi de dreapta în Italia, în Germania, i-au "fugărit" pe masoni. - În memoriile dumneavoastră faceți o apreciere interesantă și anume aceea că, după război, n-ar fi vorba de o trădare a Occidentului față de noi și nici de o înțelegere prealabilă la Yalta, deoarece nu s-a găsit nici un document doveditor. - Asta este părerea mea; atâta vreme cât nu
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
bucurie, cu umilință ("Sunt un critic literar ce încearcă să se reeduce, la 71 de ani, cu ajutorul maestrului Saramago."), și cu o deschidere deopotrivă a minții și a inimii: Acesta este întâiul obiectiv al cărții de față: să activez geniul aprecierii în cititorii mei." Da, există, mai presus de orice, un "geniu al aprecierii", iar studiul operelor geniale este, în opinia lui Bloom, modalitatea cea mai adecvată de a-l cultiva. De fapt, dacă literatura se dovedește de vreun folos pentru
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
71 de ani, cu ajutorul maestrului Saramago."), și cu o deschidere deopotrivă a minții și a inimii: Acesta este întâiul obiectiv al cărții de față: să activez geniul aprecierii în cititorii mei." Da, există, mai presus de orice, un "geniu al aprecierii", iar studiul operelor geniale este, în opinia lui Bloom, modalitatea cea mai adecvată de a-l cultiva. De fapt, dacă literatura se dovedește de vreun folos pentru viață, acest lucru se întâmplă numai datorită acelor opere produse de mințile geniale
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
schimbare a naturii umane) este unul dintre lucrurile cele mai fascinante la literatura beletristică: e ca și cum condiția umană se depășește pe ea însăși într-o încercare dramatică de a-i semăna lui Dumnezeu. În aceste condiții, treaba criticului literar (adică: "aprecierea originalității și respingerea a ceea ce doar se întâmplă să fie la modă) este fără îndoială una extrem de dificilă și de solicitantă. De fapt, e atât de dificilă încât, pare Bloom să sugereze, un critic literar autentic trebuie sa aibă astăzi
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
probabil, că în anumite cazuri substantivele latinești de declinarea întâi se sfârșesc în -ae (la genitiv, dativ singular și la nominativ plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv de declinarea a treia, laus (genitiv laudis) și acesta nu are nici o formă scrisă cu -ae. Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nici toate
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
amestecul în viața Cellei Delavrancea și în cariera lui Nae Ionescu, dar nimic despre "Bancherul" om de mare cultură, dramaturg și poet. Poate s-a grăbit Florin Faifer când a trecut peste nota ironică ce ar putea fi ascunsă în aprecierea ocazională a "divinului critic", pentru că de-ar fi fost altfel nu l-ar fi uitat cu desăvârșire în Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Cu câteva rânduri mai jos se recunoaște reminiscența considerației lui Călinescu despre "conștiința de sine
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
ajuns să depășească douăzeci, se configurează deja într-o reală geografie spirituală a literaturii române), poezia lui Marin Sorescu este perfect integrată în această arhitectură a civilizației lecturii. Poetul, dramaturgul, eseistul Marin Sorescu a avut parte de numeroase și diverse aprecieri. S-au scris articole cu zecile, studii, comunicări, mărturii, la fiecare nouă apariție, dar și pe delături și între apariții. Nu a cunoscut ocolire în apreciere. A aprecierii de circumstanță, adică. Scrisul lui nu îngăduie așezarea pe soclu. Contrastele, năzdrăvăniile
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
civilizației lecturii. Poetul, dramaturgul, eseistul Marin Sorescu a avut parte de numeroase și diverse aprecieri. S-au scris articole cu zecile, studii, comunicări, mărturii, la fiecare nouă apariție, dar și pe delături și între apariții. Nu a cunoscut ocolire în apreciere. A aprecierii de circumstanță, adică. Scrisul lui nu îngăduie așezarea pe soclu. Contrastele, năzdrăvăniile, irespectuosul și înțelepciunea, mintea în necontenită fierbere de gânduri, căutările provocate de fanteziile realității, verva uimirii, descoperirea sentimentului pierderii, a absenței, a suferinței, a tandreții, ajung
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
Poetul, dramaturgul, eseistul Marin Sorescu a avut parte de numeroase și diverse aprecieri. S-au scris articole cu zecile, studii, comunicări, mărturii, la fiecare nouă apariție, dar și pe delături și între apariții. Nu a cunoscut ocolire în apreciere. A aprecierii de circumstanță, adică. Scrisul lui nu îngăduie așezarea pe soclu. Contrastele, năzdrăvăniile, irespectuosul și înțelepciunea, mintea în necontenită fierbere de gânduri, căutările provocate de fanteziile realității, verva uimirii, descoperirea sentimentului pierderii, a absenței, a suferinței, a tandreții, ajung previzibile și
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
de apariție la Ed. Polirom), din care vă prezentăm azi un fragment în avanpremieră, a obținut Premiul Național al Criticii și Premiul Europa pentru literatură în 1994, iar în 2002 a fost ecranizat de regizorul Fernando Trueba, filmul bucurîndu-se de aprecierea publicului internațional (de altfel, romanul a fost tradus în franceză, germană, italiană, portugheză și greacă). Este o carte despre iluzii și decepții, despre frumusețe și moarte, despre dragoste și durere. O carte despre speranță, despre nostalgia viitorului, după cum se afirmă
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
de revisăt. l SEMN, revista literară tipărită la Bălți (nr. 3-4 din 2002), conține cîteva lucruri demne de relevat, între care un "compendiu" consacrat Poeziei basarabene de dl Nicolae Leahu (care este redactorul șef al publicației), cu informații utile și aprecieri foarte juste. Unul dintre poeții tineri comentați în textul dlui Leahu este Nicolae Esinencu. Numărul din Semn se deschide cu poezia acestuia intitulată Moldoveanul, un portret scris cu acuratețe, un soi de fabulă liric-sarcastică. O reproducem integral: "Cum vede pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
publică foarte tîrziu studiul său, în 1903, în Literatură și artă română. Nu e unul de constatare: e unul critic pur și simplu. Anghel Demetriescu înțelege mult mai mult din Eminescu decît predecesorii săi. Al. Dobrescu remarcă unele considerații și aprecieri care au trecut la toată critica ulterioară, inclusiv la G. Călinescu. Problema cu Anghel Demetriescu este că nu-i place Eminescu. Prieten cu Odobescu, el era atașat de o idee mai clasică de literatură. Romantismul eminescian îi deborda gustul. Cu
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-a compus lui Lovinescu patru portrete diferite, la un interval de cîțiva ani, toate, admirabile literar, dar contradictorii sub raportul aprecierilor. Pamfletele lui Arghezi sînt lizibile astăzi exclusiv ca expresia, genială artistic, a unor umori. Nimeni nu le mai așează în oglinda unei eventuale realități morale sau intelectuale. O întrebare ar fi și aceea dacă istoria literaturii române numără mai multe
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]