147 matches
-
și apoi îngrijitor la vaci (ciurdar). Varvară era de mai mulți ani președinte al CAP-ului; în ultima perioadă, cooperativa a obținut însă rezultate slabe, nemaifiind realizat planul de producție. Astfel, sătenii au ajuns să cumpere roșii și castraveți de la aprozar. Din acest motiv, Varvară voia că viitorul agronom Ionuț să facă practică studențeasca în sat pentru a-și da seama care sunt problemele din activitatea cooperativei. Ea speră că tânărul să adune tineretul din comuna și să contribuie la creșterea
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
și ca poet, voi toți luați aminte, / oricum, eu sunt mai mare decât voi / că v-am închis la mine în cuvinte. // În viața tuturor la fel tresar, / de ieși în fața lumii cu trufie, / șef de birou, sau șef de aprozar, / de rangul tău, deloc nu-mi pasă mie." Este conștient de adevărul că fără poeți omenirea „s-ar înanimaliza”, ar recădea în regnul necuvântătoarelor; poezia înseamnă ieșire din regn, calea spre Dumnezeire, spre mirabilele puteri ale Logosului creator de universuri
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
mâncare lua loc odată pe săptămână când fermierii își aduceau produsele în piața satului lor, numită și târgul satului, unde mâncarea era pe de-o parte cumpărată de ceilalți locuitori ai satului, pe de-o parte vândută magazinelor alimentare sau aprozarelor pentru a le face disponibie în tot restul săptămânii. În secolul XX au apărut supermarketurile, de unde oamenii își puteau cumpăra alimente de calitate în cantități mai mari (prin folosirea căruciorului de cumpărături) la prețuri mai mici datorită economiei la scală
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
el parte!" Nu mai spune!" "Pe cuvânt de onoare!" "O să-mi spui acum că și Pantelimonescu e director pe undeva, sau poate chiar profesor universitar, zisei gîndindu-mă că și eu fusesem promovat șef-contabil, iar Vintilă era el însuși șeful unui Aprozar. Și-o fi luat, te pomenești, chiar doctoratul în psihologia șobolanilor. Am avut un prieten care și-a luat doctoratul în psihologia peștilor. De ce nu și în a șobolanilor, care sânt mult mai interesanți decât peștii?" Mă uitai la el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
râzând. Apoi a bolborosit, nu foarte discret: —Ei, nici ăsta nu e nume de copil. Apoi mi-a înapoiat fetița, cu același gest cu care fermierii descarcă din camion un sac de cartofi de paisprezece kile și-l livrează la aprozar. Adică folosind un gest la fel de neîndemânatic, de lipsit de grijă, care nu ia în considerare starea de bine sau confortul cartofilor. După care, spre oroarea mea, a zis: — Hei, James e aici? Unde e James? Era clar că Helen habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să urmăresc sacii de cartofi când se descarcă după tejghea. Eram croit din alt aluat decât țăranii de la piață (unghiile lor negre și boante mă înspăimântau) și nu împărțeam nici vocabularul, nici aceleași gusturi vestimentare cu vânzătorul din colț de la „Aprozar“, al cărui halat imens și soios, din care săreau șoareci, mi-a bântuit toată copilăria și-o parte din adolescență, până când posesorul lui (și-al unei ciroze galopante) s-a hotărât într-o bună zi să dispară simultan din cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
campionii, am revăzut-o pe Dana, ieșind la Mall dintr-un Oltcit. Scena avea ceva grotesc, nefeminin, ca și înfățișarea ei neutră și inutilă, și, în clipa aia, m-am gândit la sânul lui Jeni, cu tot cu mamelon, uitat prin cine știe ce „Aprozar“ de provincie: mic, pământiu, trist ca o castană turtită. L-ar fi putut așeza pe tejghea, printre cartofi, n-ar fi spus nimic nimănui, nici măcar mie. Oamenii ăștia care însemnaseră ceva pentru mine nu dispăreau, dar eu nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cumsecade. Ziua, observai mereu perdelele mișcându-se, ca-n nuvelele Hortensiei. Dacă întrebai de locatari, te întâmpinau nume predestinate de gospodine și-apărătoare ale drepturilor animale: doamna Didi, tanti Nuți, mama Nina. Ți le imaginai pe toate în cofetărie, la „Aprozar“ sau în bucătăria de la „Capitol“, forfotind prin tăvi date cu unt. Când mai treceam cu Maria de sărbători pe-acolo, ne așteptau cu mucenici, cozonac și băscuțe cu brânză caldă. La subsol, dormeau câinii. Scara de bloc se trezise populată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dețineau sau controlau proprietăți imense, inclusiv enorma clădire cu patruzeci de apartamente în care locuiau. Sala de biliard din magazinul de la parter era practic proprietatea lor, și se numea Salonul de Biliard Einhorn. Mai erau acolo alte șase magazine - fierărie, aprozar, un magazin de conserve, un restaurant, o frizerie și un atelier de pompe funebre ce-i aparținea lui Kinsman, al cărui fiu o ștersese împreună cu vărul meu, Howard Coblin, să se înroleze la Marină și să lupte împotriva lui Sandino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cărnii - de la dorință până la boală - mă urmăreau peste tot. Și toată imaginația, pasiunea, chiar crima pe care o puteai concepe erau învelite într-o aparentă simplitate sau păreau stătute, cu o grosolănie elementară de casnică ce pipăie verzele dintr-un aprozar polonez, sau de tip care a ridicat un pahar de bere către fața lui albă, teșită, sau de negustor care atârnă chiloți de damă și elastice în vitrina magazinului lui. Am rămas în slujba asta până la sfârșitul iernii, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un miracol, reușeai să obții comanda, îți trimiteau, cu mai multe săptămâni întârziere, „la pachet” ce voiau ei, rebuturi de care nu mai avea nimeni nevoie și pe care nu le comandaseși, dar pe care trebuia să le plătești. La aprozar găseai, pe lângă zarzavaturi sfrijite, pline cu pământ de flori, produse la care nici nu visai. Bere, de exemplu. La mercerie găseai ulei. La tutungerie găseai cărți și Cico. La electrice găseai alte alea. Dislocarea din „locurile tradiționale” îmbrăca aspecte absurde
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Chiar primul copil născut în Cité Radieuse a fost botezat de Le Corbusier. Ideea primară era ca această unitate rezidențială să aibă un complex de magazine, un oficiu poștal etc. În timp, rezidenții au fondat o brutărie, o carmangerie, un aprozar, un magazin alimentar, o sală de sport. Existau de asemenea spații comune pentru spălat rufele și pentru multe alte activități. În complex a fost creat de la început un hotel care funcționează și acum, existând de asemenea spații pentru birouri. În
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cuvinte trunchiate, deși inițiate, de multe ori, la nivel argotic sau popular urban, concurează serios sau chiar au înlocuit termenii de la care s-au format: engl. bus, modem, pub, engl., fr., rom. fax, fr. cinéma, métro, pneu, germ. Gestapo, rom. aprozar, bac, circă, naș, rus. samizdat etc. Cuvintele trunchiate sunt, în general, substantive sau adjective care se comportă, din punct de vedere gramatical, ca orice cuvânt flexibil (rom. aprozarelor, bacului, profii; fr. les diapos etc.). Întrucât reproduc secvențe de cuvinte ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Ko[ffein] "fără cofeină"; Schupo "agent de poliție" < Schu[tz]po[lizist] "polițist de protecție"; Stasi < Sta[ats]si[cherheit] "securitatea statului"; Vopo < Vo[lk]po[lizist] "polițist al poporului"; jap. kokuren "Națiunile Unite" < koku[sai] ren[gō] "idem"; rom. aprozar < apro[vizionare cu] zar[zavaturi]; Aviasan < Avia[ția] san[itară]; Plafar < pla[nte] far[maceutice]; stas < sta[andard de] s[tat]; rus. kolhoz < kol[lektivnoe] hoz[jajstvo] "gospodărie colectivă"; Komsomol < Kom[munističeskij] So[juz] Mol[odjožy] "Uniunea Comunistă a Tinerilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pot să influențez rezultatul unei licitații publice?”, FP-3 a răspuns: „Nu puteți să propuneți direct comisiei sau unuia din comisie. Probabil, dacă ați merge pe linie politică, s-ar putea mișca ceva”. FP-4 a argumentat: „De exemplu, dacă ai un aprozar, s-ar putea să nu deranjezi pe nimeni. Dar de la un anumit nivel, dacă nu ai intrat în politică sau dacă nu sprijini pe cineva în politică și în campanii și în altele, nu ai șanse să ți se aprobe
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mult două luna următoare (vineri acum, apare despre cartea lui Corneliu DimaDrăgan). Azi a apărut Ateneu nr. 1. Ce să spun!... Dacă ar rămîne măcar așa, fără imixtiuni, fără sfaturi de la cei care pot critica bine doar un vînzător de la aprozar... Deci Interviul a avut ecou mare. Prin reacțiile directe, s-a văzut în ce sferă spirituală se învîrt. Nu mă mai miră și agitațiile consumatorului de ciuperci... Multe lucruri trebuie să le discutăm pe îndelete, poate cînd vei veni la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dar cere și multă atenție. Merele și perele sunt gingașe. Trebuie să le culegem cu mâna și așezate cu grijă în lădițe sau coșuri pentru a le avea frumoase și proaspete la masă sau pentru a le putea duce la aprozar. Iar pe cele lovite sau puțin stricate în alte coșuri pentru a fi folosite la prepararea marmeladei. Iar pentru a avea mai mult timp struguri proaspeți trebuie să tăiem bucăți de viță lungi de 25cm cu ciorchini pe ele și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
traiului (alimentele, se știe, constituie urgența numărul 1); insatisfacții permanente de ordin material (unele articole au ajuns să fie onorate cu hilara sumă de 18 lei!) pe o carte ceva mai subțire iei mai puțin decât câștigă un șef de aprozar într-o lună. Astea toate, și altele care nu încap aici, m-au determinat să iau drumul Occidentului în acord cu una dintre propriile mele sentințe aforistice în care susțineam că Patria nu e doar pământul de sub picioare, ci și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prea sînt, chiar dacă voi lua salariul pe 2 septembrie! Probleme. Citesc și uit de toate! Cartea lui Eco m-a încîntat. Un imn înălțat Bibliotecii. "Balanța" lui Băieșu (pe care i-am cerut-o domnului Bălăiță!) ceva între primărie și aprozar. Transcriu din "Metafizica" lui Nae Ionescu. Admirabilă libertatea expunerii. Dacă ești plecat, ți-o aduc după 15 septembrie, cînd voi reveni la Iași. Aș vrea ca Dana să meargă la mare! Ar fi un semn că înțelege problemele mele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un bun adolescent hipermetrop și bovaric ce eram, m-am crezut în plin Eliade. Infernul se transformase în mister și devenise dintr odată interesant. și viața mea, împreună cu el. Păsările Găinile stăteau cuminți, băgate una-ntr-alta, în lăzile de aprozar transformate, prin adăuga rea unei plase de sîrmă, în cotețe. Erau albe, nu cotcodăceau, nu dădeau din aripi, și aproape tuturor le atîrna creasta pe unul din ochi. Asta le făcea să se uite la tine pieziș, de parcă te-ar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unul din ochi. Asta le făcea să se uite la tine pieziș, de parcă te-ar fi suspectat de cine știe ce. În apropierea lăzilor mirosea și găinile erau foarte murdare pe la fund. Cînd venea mașina de la avicola, se forma imediat coadă în spatele aprozarului, acolo unde se descarcă. Oamenii stăteau înghesuiți, băgați și ei unu-ntr-altul, pentru că nu era prea mult spațiu. Cînd le venea rîndul, își lua fiecare găina de aripi sau de picioare și mergea acasă. Luate de aripi, găinile nu mai aveau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu „diletantismul” meu (sfidîndu-i pe „specialiștii” dogmatici, mărginiți), „mă împrăștii” sau trec ușor peste lucruri ce-ar trebui aprofundate, răspund uneori la vorbe înainte de a le fi ascultat. *O vitrină de cofetărie, una a unui magazin de vinuri, una de aprozar nu-mi fac poftă, nici chiar în aceste timpuri de „criză mondială” (ea e vinovată, vezi bine, de halul în care am decăzut!). În schimb, pofta mi se trezește de fiecare dată cînd trec pe lîngă o brutărie sau o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dureroasă: profesori care regretă că au ajuns profesori! Muncitorul simplu - spun ei - e mai bine plătit și mai fără de griji. Cît despre profesoare, multe dintre ele cred că situația lor e inferioară celei a vînzătoarelor din magazinele alimentare ori din aprozare. Mai ales cînd sînt suplinitoare. „Am o jumătate de normă - mi-a spus una -, mă simt o jumătate de om”. *Înfuriat de sancțiunile primite ieri, Nanianu mi-a spus, încă de dimineață (altminteri, desigur, n-ar fi făcut-o), că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
executat” tema și a plecat. * Tot mai des, între clișeele publicistice, „perechea prezidențială”. *Cozi la ouă, cozi la varză (cu certuri și bătăi). Cartofii se vînd pe cartelă, iar cartela e intitulată „Fișă de programare”. Primarul a dat celor de la aprozare următoarea dispoziție: „Tot ce nu trece prin inelul meu trebuie pus în vînzare!” La o viitoare ședință am să-i privesc mai atent mîinile. *„înseamnă că și dumneata furi”, a înfruntat o cu obrăznicie o brigadieră de la Letea Veche pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la rezidențiat, se specializează în neurochirurgieî e nevoieî Așa, unde am rămas? A, da! Funcționează cîteva luni într un orășel de provincie, apoi în fața lui stă Capitala!” și planificarea binelui continuă. Viitoarea nevastă e colega de grădiniță, fiica șefului de la aprozare. „Ea tot în Bulgaria are să înceapă?” „La urma urmelor - mi se răspunde -, fata nici nu are nevoie de studii. Taică-su le-a pregătit totul. Au cît să le ajungă pentru încă cincizeci de ani”. „Exagerați”. „Deloc”. „V ați gîndit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]