579 matches
-
concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar creația, întâmplătoare încă, nu-și are temeiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de forma anterioară, o "fixație" profesională, un fel de stabilitate aptitudinală ferită, relativ, de variație. Există diferențiere între tipuri, dar nu în cadrul aceluiași tip, căci fiecare este fixat odată pentru totdeauna. Condiționatul, reprezentat de dispozițiile sufletești, este scos din mediul lui natural încă prin personalitatea mistică, fiind așezat în structura personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitate individuală și ca popor. Idealul are, desigur, o "natură" spirituală; dar el este prins, totuși, de sufletul unui popor, nefiind spirit pur. Personalitatea energetică are ceva din ideal (are ceva din natura spirituală), dar ea se constituie prin structurarea aptitudinală a unui conținut sufletesc. Ea este, întâi, ca posibilitate, de ordinul idealului și al normativului. În realitatea sa însă va pătrunde și condiționatul natural-sufletesc. Ruptă de natură, forma finală de personalizare a energiei (personalitatea energetică) nu reprezintă nimic; așa pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-o structură personalizată omogenă, a cărei unitate trece în fața multiplicității constituenților săi. Sunt evidente însă operațiile logice pe care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a raționalizat suficient, "tipul" și-a dovedit limitarea, tehnica actuală a muncii s-a clădit pe o diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi omul ca individ sau omul social. Oricât de "eficient" ar fi filtrate energiile cosmice prin sufletul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este vorba aici despre o reflecție asupra timpului, ci despre "instinctul" unicității fiecărui moment trăit de omul de vocație. Simpla conștiință a faptelor proprii se transformă în conștiinciozitate asupra rostului acestor fapte. Exercițiul dispozițiilor sufletești pentru simpla adaptare devine activitate aptitudinală care are drept scop invenția unui nou mod de muncă. Arta, știința, religia sunt spații culturale posibile prin creația vocațională; evoluția la care ele sunt supuse nu ar avea temei în absența acesteia. Dar tocmai pentru că ele evoluează, creațiile nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ambele filosofii ca substrat al personalizării. Într-un fel, omul atrage după sine natura din care el provine; o aduce în propria sa structură, schimbându-i rostul. Așadar, natura nu este exterioritate pură. C. Rădulescu-Motru pune pe seama ei întreaga bogăție aptitudinală a persoanei; Em. Mounier face din ea obiectul primului act al vieții personale: "asumarea realului (a mediului natural n. C.) este primul demers al oricărei vieți personale"295. Personalismul lui Em. Mounier și personalismul energetic construiesc modele teoretice asemănătoare și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
bun, dublat de o metodă bună va ajunge la rezultate și mai bune, iar un profesor slab, dacă folosește o metodă științific verificată este posibil săajungă și el la rezultate mai bune. O metodă poate să compenseze, În parte, carențele aptitudinale sau să pună În valoare cu și mai mare vigoare aptitudinile dovedite (Planchard, 1992, p. 18). Evident, nu se poate merge nici până acolo Încât să se poată spune că fiecare profesor trebuie și poate să găsească metoda sa proprie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aptitudini speciale; factori non-intelectuali și non-aptitudinali, care reprezintă în esență trăsături și calități ale personalității (mai ales factorii motivaționali, temperamentali și de caracter). Vasile Oprescu arată că la baza procesului creativ stau trei categorii de factori: factori psihici: cognitiv intelectuali (aptitudinali); non-cognitivi (motivație, afectivitate,atitudini). factori sociali (culturali, educativi, economici, etc) -factori biologici (diferență de sex, de vârstă, starea de sănătate, etc). Factorii intelectuali ai creativității Studiul factorilor intelectuali ai creativității a avut loc cu deosebire în două direcții, care pot
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
interior, este imanentă scopului și se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii creativității amintiți, luați separat, nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime. Dacă sunt asigurate condiții minime ale mediului social cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivelul minim cerut pentru un domeniu sau altul de activitate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime. Dacă sunt asigurate condiții minime ale mediului social cultural, iar factorii intelectuali și aptitudinali au și ei nivelul minim cerut pentru un domeniu sau altul de activitate, motivația și diferitele trăsături ale caracterului vor putea să asigure un nivel ridicat al performanțelor creatoare. 3.7. Blocajele creativității Blocajele creativității nu se referă numai la
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse momente de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activitator (exemplu: cazul anumitor predispoziții alergice ori al combinațiilor aptitudinale); • Potențialul genetic al fiecărui individ se selectează prin hazard și este, mai ales sub aspectul exprimării psihice, polivalent; • Ereditatea conferă unicitatea biologică, ca premisă a unicității psihice; • Din perspectivă filogenetică, ereditatea umană conferă cea mai mică „încărcătură” de comportamente instinctive
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
chestionar se bazează pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de sine și capacitatea de a gândi și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de una juridică. Astfel, congresul american a votat o lege privind educația copiilor „supradotați și talentați” folosind următoarea definiție: „Copilul dotat sau talentat este un tânăr care, la nivelul grădiniței, a cursurilor primare sau secundare a dovedit un potențial aptitudinal de a atinge un nivel înalt de competență în domeniile intelectual, artistic, academic specific, în artele vizuale, teatru, muzică, dans, aptitudini de conducere având nevoie, în consecință, de activități ce nu sunt în mod normal posibile în școală”. Fără a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
olfactiv etc.). Din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicativă. d. a comunica, ca formă de interacțiune, presupune câștigarea și activarea competenței comunicative, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori foarte bine pregătiți în domeniul specialității lor le au sistematic în munca cu generații și generații de elevi. A fi profesor înseamnă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atitudini Ă față de disciplina pe care o promovează și elev Ă pentru a putea induce acestuia baza atitudinală necesară construcției personale. Este evident că pe lângă competența științifică și didactică în domeniul specialității sale, competența psihologică devine obligatorie. Aceasta explică selecția aptitudinală (ceea ce poate să facă) Ă pe care o practică sistemul occidental în cazul celor ce optează pentru cariera didactică Ă corelată selecției bazată pe cunoștințe (ceea ce știe). Conform modelului incitativ-personal, rolul profesorului nu mai este centrat pe prelucrarea și transmiterea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ambiguitatea selecției naturale cu potențial perturbator în mod special pentru Marea Britanie. Aceste două preocupări de cercetare au condus la cea mai evidentă contribuție a lui Galton la studiul creativității: selecția și prezentarea familiilor cu performanțe excepționale drept modele de ereditate aptitudinală. De aici, au rezultat selecția subiecților caracterizați prin creativitate manifestă dintre indivizi cu performanțe extraordinare (deși unii cercetători contrazic această opinie) și aplicarea practică a metodelor statistice, unele elaborate de Galton. Și aici întrevedem o altă contribuție durabilă atibuită lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative și nonacademice. Oricât de veridică ar fi această afirmație, evoluția cercetărilor lui Terman a fost întotdeauna impulsionată de tendința de a contribui la formarea „unei societăți americane întemeiate pe principiul valorilor” (Minton, 1988, p. 139), unde identificarea diferențelor individuale aptitudinale și crearea condițiilor educaționale adecvate copiilor dotați cu capacități înnăscute superioare (IQ) deveneau imperative. Semnificativă este desincronizarea proiectelor de cercetare dezvoltate de Terman cu transformările intelectuale - antimaterialismul, antielitismul, antipozitivismul și antiraționalismul - care aveau loc în Europa și care, într-o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le fie prielnică învățătura din școli, unde, în mod tipic, se pune accentul pe memorie și pe capacitatea de analiză. În cadrul unui experiment, ei au descoperit că elevii de liceu care erau instruiți într-un mod mai adecvat tiparelor lor aptitudinale (de exemplu, analitic sau sintetic) obțineau rezultate mai bune decât cei instruiți într-un mod mai puțin adecvat tiparelor aptitudinale. Trebuie să vorbim aici despre rolul cunoașterii în teoria investiției, deoarece cunoașterea însăși stă la baza unui aspect important al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În cadrul unui experiment, ei au descoperit că elevii de liceu care erau instruiți într-un mod mai adecvat tiparelor lor aptitudinale (de exemplu, analitic sau sintetic) obțineau rezultate mai bune decât cei instruiți într-un mod mai puțin adecvat tiparelor aptitudinale. Trebuie să vorbim aici despre rolul cunoașterii în teoria investiției, deoarece cunoașterea însăși stă la baza unui aspect important al inteligenței, numit uneori „inteligența cristalizată” (de exemplu, Cattell, 1971; Horn și Cattell, 1966). Conform teoriei investiției, cunoașterea este o sabie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de vedere care punea în centrul atenției tendințele de realizare a sintezelor. Printre factorii de influență, pe lângă curentele psihologice de care am vorbit, un rol deosebit au jucat științele naturii. În domeniul stabilirii potrivirii între om și profesiune, în cadrul examinărilor aptitudinale, diferențierea capacităților intelectuale și tendințele spre recunoașterea acestora au căpătat o importanță deosebită. Dintre reprezentanții psihologiei empirice, din ce în ce mai independentă, din școala lui W. Wundt (1832-1920) și din concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concluziile antropologice ale lui F. Galton au apărut teste de aptitudini (C. Rieger, 1989; J. McKeen Cattell, 1886; B. Bourdon, 1895), care împreună cu testele de inteligență (A. Binet, 1890), concepute inițial pentru alte scopuri, au stat la baza fundamentării examinărilor aptitudinale pentru a stabili gradul de potrivire pentru anumite profesii sau locuri de muncă. Un elev al lui Wundt a fost belgianul A. Thiery (1895), care s-a distins în cercetarea iluziilor optice și A. Michotte (1912), care s-a ocupat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]