868 matches
-
metonimie pentru minte, pentru gândire - loc unde pulsează, precum un element vital, „umbra”, regiunea întunecată, ascunsă, obscură, înzestrată, și aceasta, cu atribute umane, contradictorii (perfecțiunea ironică, pe de o parte, iar pe de alta, tabieturi, sugerând tihna, domesticitatea, dar și „apucături metafizice la amiază”). Nu este greu, pornind de la acest poem, pe care îl considerăm emblematic, să trasăm câteva dintre caracteristicile poeziei lui Eugen Suciu din întregul volum, și, mai cu seamă, din cea dea doua secțiune, mai substanțială, a acestuia
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
scena laică a fost de bun-augur, dovadă tirajele pe care volume ca biografia lui Iisus sau Les Catholiques français sous L’occupation le-au avut dea lungul anilor. Pe scurt, francezul născut la Dunkerque în 1930 e un cruciat cu apucături mătăsoase: inflexibil în esență, își căptușește ideile cu pînze de retorică grațioasă. Volumul Diavolul e mostră de incursiune spințară în miezul unei teme vechi de cînd lumea: Mefisto în istoria religiilor. Duquesne are verva caustică a unui exeget pentru care
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
le poți studia fără riscul de a te lăsa molipsit de spiritul lor, iar psihanaliza face parte din această categorie. După doi ani, și eu și Leonid Dragomir, autorul dialogurilor din acest volum, eram adepții unei secte de prozeliți cu apucături de delfin: ne cufundam în apele unui daimon (inconștientul) ale cărui viclenii menite a ne păcăli vigilența le dejucam prin formule magice cu putere de exorcizare: sublimarea, refularea, defularea, mijloacele de apărare, întoarcerea refulatului, complexul lui Oedip și complexul castrării
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
de firesc suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea azi. Între timp, filosofia sa emancipat de teologie și, în consecință, și-a tăiat craca metafizică de sub picioare, preschimbînduse într-o disciplină stearpă menită conțopiștilor cu apucături de logicieni. Din nou se confirmă ponciful că modul de a formula o chestiune e ghidată de concluzia la care vrei să ajungi, și cum concluzia e dată de perspectiva asupra lumii, prăpastia dintre noi și Damianus se ivește din
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
Jderi, ei contraziceau fără temei tocmai importantă regulă tipologica a lui Scott, pe care chiar și Sadoveanu (...) o respectă. Anume aceea că eroul principal al unui român istoric se cuvine să fie un , în cazul cu pricina Ionuț". Sau o apucătura a caricării "în stil modern" a operelor clasice, admise în principiu, dar de facto supuse unei insidioase prelucrări, în vederea respectării ideologiei. În elogiatul și premiatul pe vremuri film al d-sale, Tănase Scatiu, regizorul Dan Pita îl "stampilează", în consecință
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
a reprezentat sistematic un clișeu fixat de secole prin documentarul istoric și mentalul colectiv. Pentru "localnicii" lui Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale sau Ion Marin Sadoveanu, orașul de pe Dâmbovița reprezintă prin definiție mediul nesănătos în care dospește gena balcanică și proliferează apucăturile orientale. Exterioritatea caracterizează și percepția feluriților Rastignaci ai romanelor interbelice: Felix Sima, Titu Herdelea, Ion Ozun, Aneta Pascu și alții. Pentru ei, Bucureștiul este reduta care trebuie cucerită, orașul fatal - adulat sau demonizat după caz - flacăra la care își ard
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
studiind după celebrul tratat al lui Mina Minovici, unde toate modalitățile de vătămare și ucidere a semenului se ilustrau cu amănunțite fotografii și schițe, am înțeles ce ființă fragilă este omul, cât de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu apăreau în culori, nu făceau concurență savantului tratat. Erau, pe semne, de un scăzut profesionalism, contribuiau prea puțin la lărgirea cunoașterii, menajând ipocrit sensibilitatea lectorului. Da, primitivă epocă în care isprăvile lui Terente țineau
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
decît ceilalți tineri și ne-a fericit cu un roman în versuri, ilizibil; s-a apucat apoi să dea semnificații simbolice unor situații din viața muncitorilor, filosofînd penibil și scoțînd efecte artificoase din temele sale foarte la modă". Sau despre apucătura autoritaristă a lui Alexandru Piru: "Punctul său de pornire este cel al negării sau al contestărilor parțiale. E limpede că tînjește după calificativul de critic exigent și sever ce repune în discuție valorile mai recente pretinzînd că proporțiile lor sînt
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Spre lauda lor, trebuie să spun că, an după an, vameșii români au făcut progrese în privința limbajului și a politeții. De bine, de rău, au început s-o rupă pe nemțește și pe englezește. Polițaii cu bulan și securiștii cu apucături naziste, care vedeau în tine un vieme infractor sută la sută, au cam dispărut de la fruntarii. Problema cea mare - nu specifică, ci general românească, dar mult mai izbitoare aici, prin contrastul imediat - e aceea a curățeniei. Sau, mai bine zis
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
sensurile figurate "asupritor" sau "criminal", care apațin însă în mod evident unei retorici desuete; utilizarea lor actuală ar fi cel mult în cheie ironică. La strigoi, sensul figurat din DEX - "epitet dat unui om rău, ursuz sau unui bătrîn cu apucături demodate" nu acoperă toate nuanțele semantice actuale. În limbajul politic, cuvîntul este folosit mai ales cu aluzie la revenirea malefică a unui trecut nu îndeajuns de mort: Ceaușescu e "cel mai iubit dintre strigoi"; se vorbește de "vraja strigoiului din
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
străduța principală dominată, în colț, de fierăria La Spiridon; pe urmă mai venea bodega La Ionel șchiopul și, vizavi de ea, cafeneaua La nea Luca, alături aflându-se localul lui Drăgan-șchiopul. Acesta avea un nepot, Costel, junele-prim al târgului, cu apucături de actor, ceea ce îl făcuse pe iluzionistul unui circ în trecere să-l pună să defileze, într-o zi memorabilă, prin fața locului de întâlniri și de convorbiri cetățenești numit de toți (cu majusculă). Cum se ajungea aici? Pe calea ferată
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
normali este să înnobilăm gândurile ascunse ale celor ce ni se împotrivesc... La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă, observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție, nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
Constantin Țoiu Unii ajung să se cunoască reciproc prin intermediul câte unei femei întâmplător împărțită, fără să știe... Bune observatoare, remarcând cine știe ce meteahnă, apucătură bizară sau vreun amănunt biografic, femeile transmit numai decât informațiile următorului partener ocazional, dacă vine vorba. Și-așa, unii despre alții, habar n-având, bărbații ajung să afle multe unii asupra altora, mult mai ușor decât dacă ar fi dorit
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
E ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un jandarm cu apucături bahice și durități de comportament ce-au sfîrșit prin a-l rupe definitiv de ai săi. Mama, o femeie remarcabilă prin luciditate și prin aspirația spre o mărturie scriptică, de dragul copiilor, deși urmase doar cinci clase primare ("Caietul" său, deși
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
iar ea trăia din ce puteau să-I trimită părinții săi C.A.P.-iști, a fost foarte ușor ca sirianul să-și găsească loc în sufletul său disponibil de studentă săracă, dar „zburdalnică și darnică cu nurii săi”. Halil, cu apucăturile sale arabe, era atât de gelos încât fata nu putea să stea de vorbă cu niciun coleg că imediat începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin spionii săi bine plătiți. Chiar a amenințat-o cu moartea
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
caracteristic lumii moderne, rezultat al alienării provocate de tensiunea megapolisului tentacular. Ca pur specific național, constat că fiecare an mai adaugă la noi un procent la această cifră înspăimântătoare. Succesul partidelor demagog-naționaliste, al politicienilor xenofobi și chiar al intelectualilor cu apucături de Spitalul 9, al vrăjitorilor și ghicitorilor în cranii de... fazan, al escrocilor, al oricărui borfaș bun de gură și purtător de cravată multicoloră, asortată la culoarea jeep-ului ce zumzăie leneș în fața sediului, constituie radiografia dezolantă a paradisului numit
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
Constantin Țoiu Ideea că toate comunitățile legate printr-o experiență asemănătoare, fie ea eroică, tragică, mizerabilă, cum este la noi; sau de gînduri, sentimente, obiceiuri, datini, apucături; sunt sortite să fie înghițite de Mareea Existenței, indiferentă față de încropirile izolate, trecătoare, ineficient naturale, mă rog; experiența chibuțurilor,... a colectivelor (șters, notă din 1969), a grupurilor umane, partidelor, organizațiilor de tot felul; insule în mediul turbulent, inconsecvent și aparent
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
că literatul nu se complexează de propria cultură poetică și nici nu se rușinează s-o etaleze prin decalcuri (de orice tip) ce fac aluzie la obiceiele de versificație ale lui Barbu, Arghezi ori Stănescu. Doar că la Iulian aceste apucături și întorsături de sintaxă sunt de joacă, nu de principiu poetic; sunt rafinătățuri, nu responsabilități. Mai stă, firește, și ironia (autoironia) de pază, ca nu cumva caligrafia densităților, obținută prin elipse și alăturări brutale de notații, să dea în bombastice
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
un autodidact fără studii superioare (stagiul de actorie de doi ani de la Salzburg fiind un episod efemer), conștiința culturii însușite pe sponci întreținîndu- i o umilință din care vor răbufni frustrările de mai tîrziu. La urma urmei, tînărul furios cu apucături iconoclaste nu făcea decît să-și plătească polițele în fața unei epoci de la care nu se alesese decît cu stigmate: fără părinți, își va terfeli Austria natală cu o patimă de alogen, fără educație temeinică, își va acoperi cultura germană de
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
La noi nu e nici mai multă nici mai putina stricăciune decât în alte părți ale lumii, și nici chiar nu s’ar putea altfel. Calitățile și defectele omenești sunt pretutindeni aceleași; oamenii sunt peste tot oameni. Limba, costume, obiceiuri, apucături intelectuale și morale, religiuni - precum și toate celelalte rezultate ale locului unde au trăit, ale împrejurărilor prin care au trecut - îi pot arăta ca si cum s’ar deosebi mult cei dintr’un loc de cei dintr’altul; ei însă, în fundul lor, pretutindeni
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
piarză, așa de azi pe mâine, pana nici nu s’a ridicat încă bine ‘n picioare, un neam de zece milioane!... De ce?... Fiindcă un Fanica oarecare, sec, n’are destul respect pentru antemergătorii progresului nostru cultural?... fiindcă un muțunache maimuțește apucăturile și tonul de boulevardier parisien?... fiindcă inteligente tinere își risipesc zadarnic vremea în a critica, în loc să și-o întrebuințeze în a face mai bine decât au făcut aceia pe care îi critică?... Tânăr, bătrân, face omu, individual, ce-i place
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
Marin Sorescu: ”Poezia sa este o poezie de atitudine, în primul rând; atitudine fățișă; am putea spune pledoarie — și în focul demonstrației zărești și colții și lacrimile; când Adrian Păunescu își arată colții, e un autor de pradă: inerția, vechi apucături, îndărătnici și sfătuitori de ocazie sunt sfâșiați în largi hiperbole, făcuți cu miere și oțet și puși pe munți la uscat, în priveliștea lumii; dar imediat spectacolul liric e punctat de o ieșire lirică, la fel de grandioasă; multe versuri îți rămân
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
fac parte: Constantin Cotimanis, Victoria Cociaș, Sebastian Papaiani, Sandu Pop, Gabi Duțu, George Constantinescu, Liviu Cheloiu, Miruna Vâju, Criști Olaru / Sebastian Bălășoiu . „Ne-am propus un spectacol în care să îmbinam armonios textul clasic și spumos al lui Caragiale cu apucăturile noi de Carnaval din zilele noastre. Vrem să descoperiți în bal, talentul, energia și creativitatea actorilor tineri dublate de talentul, ingeniozitatea și experiența unor actori de marcă. Neica, Vă invităm la „D’ale Carnavalului”! Noi vă oferim o mască în
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
CARAGIALE nu e al meu și nici al vostru, ci al urmașilor, urmașilor noștri, acum și în veacul vecilor... AMIN!!!” Liviu Cheloiu „Ne-am propus un spectacol în care să îmbinam armonios textul clasic și spumos al lui Caragiale cu apucăturile noi de Carnaval din zilele noastre. Vrem să descoperiți în bal, talentul, energia și creativitatea actorilor tineri dublate de talentul, ingeniozitatea și experiența unor actori de marcă. Neica, Vă invităm la „D’ale Carnavalului”! Noi vă oferim o mască în
“D’ale Carnavalului” [Corola-blog/BlogPost/98222_a_99514]