1,630 matches
-
27 DECEMBRIE HAL ASHBY În 1989 a murit regizorul de film american Hal Ashby. Născut în 1936, a început să lucreze la Hollywood ca scenarist, iar apoi s-a specializat în montaj (în 1967 a primit Premiul Oscar pentru „În arșița nopții“), pentru a se impune ca regizor - prin filme ca „Harold and Maude“ (1971), „The Last Detail“ (1973), „Shampoo“ (1975), „Bound for Glory“ (1976), „Coming Home“ (1978) și „Being There“ (1979), colaborând cu succes cu actori ca Jon Voight, Jack
Agenda2004-52-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283212_a_284541]
-
țării noastre cu particularități climatice bine diferențiate. Astfel, Banatul și unele părți ale Olteniei cunosc binefacerile unor adieri mediteraneene, iernile fiind blânde, iar regimul pluviometric mai bogat, îndeosebi în anotimpul toamnei. În Dobrogea se resimt nuanțe ale climei pontice, cu arșițe vara și ploi rare, dar torențiale. Maramureșul și nordul Moldovei au parte de efectele unor „prelungiri” scandinavo-baltice, respectiv de un climat mai umed, cu ierni geroase; vestul țării se află sub influența climatului oceanic, cu temperaturi moderate. În iulie, cea
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
N. Racoviță (1718) nici un fel de roadă nu s-au făcut în Moldova și Țara Muntenească, nefiind ploi toată vara și mai mulți din sărăcime mâncau rădăcini de papură și umblau cerșind”. În vara aceluiași an, relevă „Analele Brașovului”, din cauza arșiței, „pomii au înflorit a doua oară, dar fructe nu au dat, s-au aprins pădurile de pe muntele Zărnești, de i-au rămas numele «La arsură», iar de Crăciun a fost o vreme de vară”. Adesea, nici iernile nu erau mai
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
arta plastică timișoreană. Nu doar pentru că valorosul creator a lăsat să treacă un an și jumătate de la trecutul său vernisaj sau pentru că bogația neobișnuită a expoziției e la limita fabulosului, iar Lima e un liman de răcoare în deșertul de arșiță, ci, mai ales, pentru că „roșul de Medinski“, pe care „Femeile“ pictate de artist îl poartă cu trufie, cu nerușinare sau cu inocență, răvășește lumina... ochilor privitorului. „O parabolă despre femeie și păcat“, a deslușit Marcel Tolcea. O parabolă densă în
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
se întreabă: "Oare eu sunt ochiul/ sau el mă privește când pășesc pe câmpul de sare?" - Mozaic. Peisajul e straniu, străbătut de plăsmuiri mut/ malefice de felul celor ale lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia sângerie a serii/ trupuri de cretă se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum îl știm: ăĂ trecut cu pași grăbiți/ ce loveau
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
Mihai Stoian Un cap fără memorie este un loc fără garnizoana." Napoleon I Fugit irreparabile tempus. 1941. București. Tîrziu în vară. Arșiță. Orașul miroase a catran încins. Într-o încăpere de la etaj, a hotelului "Athénée Palace", miroase totuși a tutun bun. Un barbat înalt, voinic, brunet, pufăie din pipa, gînditor. Poate nu-i decît foarte ostenit. La un moment dat își trece
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
topit;/ cunoscători, degetele să ni se atingă fericite numai pe/ marile boabe iregulare și genuine, tăiate abrupt,/ rilkeean și celanean și irevocabil,/ întîmplări ale vieților noastre, ce și-au amestecat fluidele/ și-apoi au încremenit marile ore de taină și arșiță verii" (ibidem). Eufonia numelor italienești și elene e o muzică în sine, precum un ghid cîntător, precum un atlas simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
dar întrebarea a rămas mereu suspendată și ideea destinației mi s-a părut nepermis de vulgară. Bănuiam o rațiune înaltă în acest efort și proiectam, la capătul lui, o construcție neobișnuită, la limita mitologiei. într-una din zile, într-o arșiță de august, l-am urmărit cîteva sute de metri, pînă aproape de restaurantul Calul Bălan. Mergea încet, legănat, baloturile de ziare i se bălăngăneau de o parte și de alta a gîtului și, pentru prima oară, poate din cauza distanței mici, i-
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
Serebreakov - este o gogoriță, un balon de săpun care se sparge la prima atingere. "Furtuna, vine furtuna!" anunță Vanea bătînd într-o tingire de alamă. Furtuna a venit odată cu sosirea lui Serebreakov și a tinerei sale soții, Elena Andreevna. E arșiță afară și în suflete, pe podeț, pe ponton și în chioșc. Clocotește revolta ratării. Trăsnete și fulgere apar deasupra foișorului și în inimile Soniei, lui Vanea, lui Astrov. Apele destinului se buciumă, vor să iasă din matcă. În sfîrșit, plouă
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
ermetică, în jurul unui simbol: secera și ciocanul. Citit fără referent, textul nu-l face de rușine pe Arghezi, iar dacă reușim să-l citim în cheie ironică, efectul e delirant. Iată ultimele două propoziții: "Îi sărut secera Măriei, pierdută prin arșiță și lanuri. Îi sărut lăcătușului pieptul ars de vîltoare și opărit de sudori." (26) Oricum, adie un vînt de primăvară în acest al șaselea volum. Atmosfera literară iese încet din noaptea groaznicului deceniu și se pregătește pentru dezghețul care urma
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
însuși. * Ceea ce uiți, ceea ce pierzi te definește tot atît de profund ca și întîmplarea propriu-zisă. Dacă nu chiar mai mult. * Se-ntîmplă să gîndești fiindcă nu poți (nu ai cu cine) vorbi. Oralitatea potolește reflecția solitară, așa cum umbra - înțelepciunea optică - potolește arșița soarelui. * Realul pur este coincident cu prezentul pur. Ficțiunea aparține trecutului sau viitorului. Trecutul și viitorul: timpurile ficțiunii. * Atîtea cunoștințe de vîrsta mea sau chiar mai tinere, unele apropiate și dragi, au pășit deja dincolo. Ce-au lăsat în urmă
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
concrete corporalități. Ragaiac rămâne un vicios în modul de a gândi, un incurabil al iubirii carnale. Prin urmare, însăși "mântuirea" se îndepărtează ca scop ultim, întrucât frenezia imaginației se consolează cu Niculina, "șarpele acesta ale cărui mlădieri mi-ar potoli arșița atâtor imagini tăioase ca razele din amiezile aprige de vară" (p. 187). Niculina aparține unei arșițe de vară a pasiunii, ipostază pe care o detestă și vrea să o depășească, pe când Valia, adevărata rusoaică, l-ar înălța pe Ragaiac într-
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
Prin urmare, însăși "mântuirea" se îndepărtează ca scop ultim, întrucât frenezia imaginației se consolează cu Niculina, "șarpele acesta ale cărui mlădieri mi-ar potoli arșița atâtor imagini tăioase ca razele din amiezile aprige de vară" (p. 187). Niculina aparține unei arșițe de vară a pasiunii, ipostază pe care o detestă și vrea să o depășească, pe când Valia, adevărata rusoaică, l-ar înălța pe Ragaiac într-un regim rațional al pasiunii, conotat insistent cu iarna. Păcătosul aventurier din provincia basarabeană, amenințat de
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
în sicriu și-aud din universuri ”e poate prea târziu !” *** ce dor te poartă ... ? ce dor te poartă, pasăre măiastră pe-aripi de vânt? spre care orizont îți torci plutirea-n zarea cea albastră? în urma ta ard cuiburi părăsite sub arșițe din care ning doar colburi de amintiri în neanturi troienite vei rătăci, pribeag fără de ușă? sau nemuri ca Pheonix, prin cenușă? *** Volumul "În valea umbrelor" Referință Bibliografică: ce dor te poartă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CE DOR TE POARTĂ ... ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382677_a_384006]
-
noapte“. Dar ce legătură există între fluturi și... arhitectura bionică? A visa trecutul este totuna cu a pregăti viitorul Arhitectura bionică a luat naștere redescoperind ceea ce se știa de mult: că formele structurilor naturale rezistă la vitregiile mediului înconjurător (ger, arșiță, viscole, furtună, vânt, cutremure etc.), printr-o adaptare îndelung șlefuită, verificată de secole și milenii. Locuințele primitive erau asemănătoare, ca formă și alcătuire, cu refugiul castorilor, cu fagurii albinelor, cuibul păsărilor. O dată cu izbânda ridicării primei pietre în poziție verticală, oamenii
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână acestea tot țărână vor deveni și niciodată arbore. 1149. Mai lung sau mai scurt drum decât acela până la Dumnezeu nu este nici unul. 1150. Norii sufletului îți varsă ploaia lacrimilor spre a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151. Care nuanță a Luminii Divine din tine nu este cea mai caldă atunci când iubești? 1152. Nu există întuneric mai mare decât în sufletul ce nu poate iubi. 1153. Prăpastia dintre dor și durere
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
de remarcabilul condei care a fost I. Peltz, „una dintre figurile de prim rang ale gazetăriei interbelice”, continuăm să aprofundăm „Raportul dintre jurnalistică și literatură”, împreună cu conf. univ. dr. Ion Haineș, sau stăm alături de un batalion românesc la datorie prin arșița afgană, grație materialului semnat de Benone Neagoe. Un excelent interviu cu reputatul comentator sportiv Cristian Țopescu este momentul în care aflăm secretul succesului său: „Sinceritatea. Cred ceea ce spun și spun ceea ce cred”. Ansambul revistei este fericit completat de o prezentare
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
vie de vei sorbi, n-o să mai însetezi niciodată. Samaritean la fântâna lui Iacob, poți să-ți oglindești fața în linul lichid, să-ți contempli ființa. Sau locul de unde vii. Ori chipurile din preajmă. Doar vinul de jertfă potolește lăuntrica arșiță. Doar fumul tămâii se înalță deasupra păcatelor. Tăcerea mai poate fi de ajuns? Chivernisind Lumina de sine, ajungi să te bucuri. Pentru tine și pentru alții... Să fii opaiț, muc de lumânare, să arzi smerit, consumându-te, până la sfârșit, dar
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
porumbul aproape îngălbenit, de două ori mai înalt decât mine, până în fundul grădinii, pe malul apei care strălucea ca o oglindă de argint, în bătaia razelor de soare, cu speranța să prind cât mai mult pește. De atâta stat în arșița soarelui, o vară întreagă, eram negru ca un drăcușor, dar sănătos și zburdalnic ca un tăuraș. Și eram tare iscusit în ale pescuitului! Bibanul trăgea foarte bine toamna, când apa Colentinei începea să se mai răcească. Toamna asta, însă, se
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
am spălat după câteva zile de pedalat în soare. Sau când am băut ceai pe malul Bosforului, privind spre Asia și “punând țara la cale”. Sau senzația pe care o ai când după o zi de cățărări prin gropi și arșiță, intri în Turcia și dai de un asfalt perfect și prinzi 86 km/h. Și multe altele... R: Pentru voi, care a fost cea mai mare provocare? A fost vreun moment foarte greu? A&M: Foarte greu a fost cand
Doi braşoveni spre Muntele Ararat cu bicicleta [Corola-blog/BlogPost/98575_a_99867]
-
atâta sete de frumos, m-aș face slovă într-o carte Și-aș scrie vers melodios, la fiecare om, în parte, La Omul-Om, cu gând ales, la Omul-Om cu suflet floare Ce cu nesaț este cules și-n arșiță și pe răcoare. De-atâta pizmă primprejur m-aș izola în veșnicie Să nu mai văd, să nu îndur înțepături de ironie Ce sfâșie, căci fiara-om este mai rea decât hiena, Mai dură ca un zid de dom, c-
LACRIMA DE CEARĂ SFÂNTĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381662_a_382991]
-
Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci musca foamea din glie sub arșiță verii. Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urma. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
brazda,Chiar dacă-i furtună de țurțuri peste ogoareși ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă.Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă,Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii;Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă,Căci musca foamea din glie sub arșiță verii.Iar sălcia s-apleacă stinghera spre unde:Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hătișul Pădurii Nebune spre sate pătrundeși peștii își pierd, apre amonte, de urmă.Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Simona Tache Știe cineva să-mi răspundă la întrebarea: “De ce într-un autobuz cu aer condiționat poate fi de un catralion de miliarde de ori mai cald decât afară, în plină arșiță de amiază”? Am trăit eu, ieri, cele mai lungi trei stații de autobuz din viața mea și încă mă mai chinuie problema. Singura explicație pe care am găsit-o, până în acest moment, e că șoferii acestor autobuze moderne au intrat
Cum era să mă ucidă un aer condiționat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20142_a_21467]
-
mai peste vreo lună, vor începe a se transforma în delicioase conserve pentru iarnă. Ăsta cu conservele o să fie al treilea job. Când era copil și apoi adolescent, omul despre care vă povestesc mergea zilnic 6 kilometri, prin zăpadă sau arșiță, către școală. Uneori, iarna, auzea lupii. După ce-a terminat primele 8 clase, a făcut o școală profesională de brutărie și s-a angajat ca brutar. A făcut apoi liceul la seral și, după asta, facultatea. Până la pensie a lucrat
Se caută olimpici, să plece la Jocurile Olimpice by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20815_a_22140]