441 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > FLUIERĂ PĂMÂNTUL Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Fluieră pământul, paguba-i lălâie spânzură cuvântul în arac de vie pomii albi de floare rotunjesc săruturi se-aburesc în soare, pârguiesc în muguri șuieră lumina între nișe sparte bâzâie albina a mimului soarte fluturii coboară polenul în mine mă prind într-o doară de răstitul bine și îl
FLUIERĂ PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1430075589.html [Corola-blog/BlogPost/353942_a_355271]
-
nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin vie, cu inima cât un purice. Tataie lega cu papură de un arac tulpinile de viță. Când se ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe alt rând. Am început să-l urmăresc
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
văzut ridicându-se; nu știam ce avea de gând cu mine. În căzătură tataie își pierduse un galoș. S-a aplecat să-l ia și după ce a dat cu el de câteva ori de pământ, l-a înfipt în vârful aracului la care lucra. -Îl vezi? m-a întrebat cu voce tare și supărat pe galoș. Am dat din cap afirmativ. -Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
-Aici am să-l las până mor, pentru că dacă nu am murit astăzi, nu am să mai mor niciodată, măi tataie. Într-adevăr, timp de 32 de ani după aceea, în fiecare primăvară tataie punea galoșul cu pricina în vârful aracului și nu uita niciodată să-l ia toamna. Mai târziu l-a înlocuit cu alt galoș. Acesta fusese locul unde trăise cea mai mare frică din viața lui, cum a mărturisit singur. Am rămas cu el la vie și am
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
ți le-ngân? Inocența - ce desparte adevărul de minciuni - oare cui îi ține parte când mă cerți, când mă îmbuni? Printre mreje tributare visul se prăvale sec - reazăm gândurilor rare. Eu cu cine mă petrec? Neînvins, dijmuitorul strânge brume pe arac, ferecând în vise dorul. Ce mi-a mai rămas să fac? Dr. Ioan MIRON medic primar de familie si doctor in stiinte medicale Referință Bibliografică: Ce mi-a mai rămas să fac? / Miron Ioan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CE MI-A MAI RĂMAS SĂ FAC? de MIRON IOAN în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1471403699.html [Corola-blog/BlogPost/372364_a_373693]
-
colcăiau șerpi ori scorpioni... - Tot! Să nu rămână un bob, struguri ați vrut - struguri să mâncați până v-o crăpa burta! Satul era înconjurat de viile oamenilor, via lui Pandrea, a lui Alecu, a lui Ianache, vii hibride, butuci fără araci, vițe împletite cu vulpoaică, cu volbură, cu pălămidă, cu tot felul de buruieni dar mai ales cu spaima tuturor, turița, o buruiană cu mii de ace, bobițele acelea înțepătoare intrau în ciorapi, în țesătura pantalonilor, în orice haină ajungeau și
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
înălța în lumina gălbuie a lămpii căciuli pe care le scutura, le privea atent apoi le mângâia, le învelea în ziar și le punea pe dulap, în sală, unde așteptau până veneau stăpânii după ele... Acum, lângă porumbar, tata ascuțea araci. Căldura era ca o cocă, trebuia să o dai la o parte să te poți mișca, pe pieptul lui curgeau boabe de transpirație, ochii cu luciri verzi ca al frunzelor de prun, toamna, când nervurile maronii desenează mileuri fine priveau
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
cu luciri verzi ca al frunzelor de prun, toamna, când nervurile maronii desenează mileuri fine priveau departe, îi dădeam la mână nuielele subțiri și lungi de sânger, de tufan sau de plop și tata le transforma din câteva mișcări în araci lungi și ascuțiți, numai buni pentru fasole sau pentru roșii. Mama împrăștia boabe de porumb în cotețul găinilor. S-a auzit un zgomot de motor pe stradă, la poartă a oprit un IMS albastru din care au coborât grăbit niște
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
a găsit Costea Budu, cibanul, pe Urâtu mort în paie, aici în spatele curții lui Gică, în câmp, era ascuns, omorât și ascuns, cu capul făcut chisăliță... Unde era Vasile ieri pe la prânz? - A fost la pădure, a tăiat lăstari pentru araci, a fost cu Bică pădurarul. - Mde, nu e în drum, da’ poți să știi? Până una-alta vino-ți în fire, ai grijă de casă și de copii și ai încredere în Dumnezeu că mare e puterea Lui! Uite, Buia
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
cerea. Mă țineam după ea și mai mult o oboseam cu întrebările mele. De multe ori îmi răspundea, dar cel mai adesea răspunsul ei era un „da” sau „nu”. Într-o zi am găsit ușa celarului deschisă și scara din araci pusă la gura podului. M-am strecurat pe furiș și „cu frica în sân”, am început să urc pe scara strâmbă. Odată ajunsă sus am respirat ușurată și grăbită mi-am aruncat privirea în toate direcțiile. Într-un colț aproape de
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
dus părinții ... Am rămas stăpânii pe agoniseala ce-au strâs-o cu dinții ... Noi ne hârjonim ca pe un os - câinii. Greu ne regăsim, oricât ne-am răzbate, că mai suntem rude . Nici soră cu frate ! Împărțim căsuța, palma de pământ, aracul cu vița ... Nici un crezământ ! Ne târâm cu anii tot prin tribunale mai răi ca dușmanii ... Probleme banale ! Dar vine o clipă ! Mintea a-ncolțit . Nimeni nu mai țipă, că s-a otrăvit . Pe bună dreptate, timpul, bine știu: le rezolvă toate
PREA TÂRZIU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Prea_tarziu_poezie_de_ion_i_al_florin_tene_1370836392.html [Corola-blog/BlogPost/346301_a_347630]
-
Auzii-io că matale, Chiar și cu, și fără țoale, Poți să mă clonezi ușor, Da' nu gratis, pe parale(!) Sării Gheorghe : ce să-ți fac?! Tu vorbești prostii când bei! Io nu mă corup pe Lei ... Te pun nene pă arac Fără ca să te dăzbrac ... Io te aia ... un-doi-trei, Că doar popa-ți va fi leac(!) Iată deci, că dom' părinte În sfârșit imi dete-un sfat, Dacă vreau să fiu clonat, (Doar așa, din trei cuvinte Că posed o țîr-de
CLONARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1401972774.html [Corola-blog/BlogPost/360958_a_362287]
-
piept. -Ce prostuț ești, spuse ea, dacă nu eram aici ce făceai?... și-l așează într-un lighean departe de celelalte păsări. -Să stai aici, e cald, o să te usuci, apoi ne jucam...și se îndreaptă către o legătură de araci proaspăt făcuți pentru vie. Alege un arac potrivit înălțimii ei și se joacă de-a calul prin curte. Între timp bunica pusese pe plită un ceaun cu apă să fiarbă pentru opăritul găinilor. Magdalena ia gălețile și pleacă la fântână
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
nu eram aici ce făceai?... și-l așează într-un lighean departe de celelalte păsări. -Să stai aici, e cald, o să te usuci, apoi ne jucam...și se îndreaptă către o legătură de araci proaspăt făcuți pentru vie. Alege un arac potrivit înălțimii ei și se joacă de-a calul prin curte. Între timp bunica pusese pe plită un ceaun cu apă să fiarbă pentru opăritul găinilor. Magdalena ia gălețile și pleacă la fântână să aducă apă. Dă drumul găleții legate
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
nenorocirea ce-o să se întâmple. Bunica ia ceaunul cu apă clocotită și îl așează în curte fără să se asigure că fetița era în preajmă, apoi pleacă să caute securea să taie gâtul păsărilor pregătite pentru sacrificare. Cristina țopăie cu aracul între picioare prin toată curtea: -Diiiiiii căluț, diii căluț!... și cade-n ceaunul cu apă clocotită țipând de durere. Magdalena aude urletele copilei, aruncă gălețile din mână și aleargă disperată către ea. -Doamne, ce s-a întâmplat, ce ai pățit
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL II de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486241877.html [Corola-blog/BlogPost/382942_a_384271]
-
jugul greu! Miluiește-ne pre noi, milostevește-te de noi... ( Rugăciunea este întreruptă de un cântec ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie. Pârcălabul nu le știe Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos i-au primit, Iar fata săracă Domnișorului a început să-i placă Care se topea de dor ... În visul Măriei-Sale
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
MIRCEA CEL BĂTRÂN Războaie de-am purtat Și sânge mult de s-a vărsat, Am făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
soare“ tibetana, ne în burmeză. Rușii au strela cf. aster „astru, stea“ respectiv Thura „soare“ în burmeză. În schimb tc. ok „săgeată“ trebuie să provină din pok, onomatopea poc, a pocni în ultimă instanță din šapaš, šopoš, poš>poč>pok, aracul mic de roșii se numește pocă. Pumnalul turcesc este kama, după noi, legat de kam „soare“ în țig., nagameză, cuțitul knife prin kn se compară cu soarele kon la cimuși. Pușcă provine din țig. pus „păi“ < fen. šapaš „soare“ după cum
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1431412351.html [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
chiabur și, mai ales, că făcuse parte din Garda de Fier, formațiune politică legionară interzisă de regimul comunist imediat ce au venit la putere. - Bună ziua, domnule doctor. Ce mai faceți? Vă recreați prin muncă? - Da, mai fac câte ceva. Leg tomatele de araci. Uite ce rod frumos au. A... dar pe dumneata nu te interesează legumicultura. Doar zootehnia.... - Ba mă interesează și agricultura. Dacă nu ar fi ea cu ce mi-aș hrăni animalele? - Ai dreptate. Stai să-ți culeg câteva roșii frumoase
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427696139.html [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
ce în ce mai tare de răsună văile. Ostașii se apropie și se așează pe iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe. Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-a primit, Iar fata săracă A început să-i placă De Domnișor. Se topea de dor. Ea, fată săracă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Și Cetății Dâstarului stăpânitor... ( Peste cuvântarea Domnitorului se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Se coc în sâmburi de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor care bolesc, ogoarele desfundate, vântul care anunță venirea iernii. Darurile toamnei se regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca la romantici. Ea este pretext pentru etalarea sentimentelor, a intimităților, a stărilor de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
tine și tandru intră curând în sufletul altuia oricât de lacom bei apa ea se înmulțește din sine ca și credința apă bună nu doar pentru băutul cu sete deodată descoperi fasolea sugace și mazărea cum înflorite se uită după arac geniul lor lucrează al tău s-a oprit și tace subțire ca o linie de sidef gura ta suferă oasele tale suferă în carnea ta sub pielea ta pergamentoasă taci și ascunzi întâmplări ceea ce taci și ascunzi se spune și
Poezie by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
plățile către Regia Națională a Pădurilor. ... Capitolul 3 Reglementări referitoare la transportul pe calea ferată Secțiunea 1 Facilitățile acordate pentru transportul de marfă Articolul 9 (1) Materialele lemnoase cu grad mic de prelucrare, si anume cheresteaua, lemnul ecarisat sau cioplit, aracii de vie, care se transporta pentru comercializare, vor fi însoțite obligatoriu de documentele legale de proveniență și de transport/de însoțire prevăzute în reglementările în vigoare, elaborate conform art. 82 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. ... (2) Bonul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149650_a_150979]
-
băuturi spirtoase Fabricare: - din materiale neîncadrate la pozițiile tarifare nr. 2207 sau 2208 - în care toți strugurii sau alt material folosit, derivat din struguri, trebuie să fie obținute integral sau, dacă toate materialele folosite conferă deja originea, se poate folosi arac până la 5% per vol. Fabricare: - din materiale neîncadrate la pozițiile tarifare nr. 2207 sau 2208, - în care toți strugurii sau orice material folosit, derivat din struguri, trebuie să fie obținut integral sau, dacă toate materialele folosite conferă deja originea, se
jrc4747as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89913_a_90700]