2,792 matches
-
să-mi corecteze niște exerciții și să-mi arate niște mișcări noi. Mi-a placut atât de mult ce mi-a arătat și toată filosofia din spatele pilates încât am revenit o dată și încă o dată. Cu timpul, ea și-a dat arama pe față, iar eu mi-am descoperit un anumit masochism care mă face să merg mai departe. O să mai spun un singur lucru în apărarea ei: n-aș fi acceptat provocarea de la Dansez pentru tine, dacă n-aș fi știut
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
ai vrea din ele să desprinzi Un chip ce nu se mai destramă. De unde oare să cuprinzi Imagini ca-ntr-o panoramă? Ceva demonic în oglinzi Și parcă ți se ia o vamă... Retrospectiv vrei să colinzi Calea bătută în aramă în van arcadele întinzi Peste un timp ce te recheamă. Ceva demonic în oglinzi... Cer risipit, tezaurul ce arde Părea să fim doi îngeri spre înaltul Cer al splendorii-n grația divină Că vom purta în suflete lumină Și nu
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
ne aflăm, deși eram la doi pași de incintă. Contrariată de întârziere, soția sa nu i-a dat crezare, și ca să se convingă apelase la practica aborigenilor, ascultându-mi "apartamentul", pe brânci, cu cratița. Câteva luni după tic-tacul tabloului de aramă, i-am spus administratorului că în locul acestuia aș prefera să-mi aducă din primul salon de primire o "Iarnă" a lui Ion Grigore. O casă de țară cotropită de nămeți, în așteptarea colindătorilor. Știind mai demult cu ce fel de
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
cu multe din lucrările sale. Administratorul, care știa bine obiceiurile casei, s-a arătat binevoitor, și chiar de a doua zi am avut în loc de "urechea din Toledo", ninsoarea lui Ion Grigore. Firește, după ce aveam să îndur reamenajarea clădirii, tabloul de aramă avea să apară în biroul meu - "știți, e foarte frumos" - unde l-am lăsat moștenire celui de după mine. Porniră cele trei corăbii Sentimentul că subalternului meu de la serviciul consular îi plăcea să-mi aducă vești proaste, s-a adeverit de
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
neterminat. Dar poftesc să-l închei, așa încât asta și fac. Anno Domini 2005, semnez descifrabil: Ruxandra Cesereanu, după ce l-am găsit în cimitirul Vară pe padre Basilio, bunic patern și personaj de seamă și-n alte papirusuri cu gust de aramă!
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Fidel Castro, el transcrie în caietul lui secret un superb poem premonitoriu, unde e amintită cu totul altă insulă: "56 de ani voi trăi, asemenea Colosului din Rhodos!/ îmi vor înconjura un deget cu brațele, mirîndu-se, se vor/ speria de arama mea răsturnată, dar mult mai degrabă am să/ te pierd, adolescență, fruct trecător al toamnei, la un ospăț" (56 de ani). Pînă atunci, poezia primului său volum va fi dedicată integral ,,mitului imaculatei adolescențe", în vreme ce tînărul poet se va întrupa
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să mă adun din mine victimă și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
și amintirile în mintea ei în aceea zi de toamnă când după atâția ani își adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate fără un motiv bine conturat. Pădurea părea că începuse să respire aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, părea că drumul străbătut de atâtea ori nu mai era același, ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
și amintirile în mintea ei în aceea zi de toamnă când după atâția ani își adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate fără un motiv bine conturat. Pădurea părea că începuse să respire aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, părea că drumul străbătut de atâtea ori nu mai era același, ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
venetici, generali trădători de țară, borfași, copiii lui Belzebut, securiști, feciorii unor impostori, etc. Cartea se deschide cu un apel răsunător și vehement, care te înfioară: „Salvați țara de la pieire”, nesfiindu-se să-i îndemne pe români: „Răsună codrii de aramă / Români, puneți mâna pe armă!” În tonul său vehement împotriva acestora, se strecoară amarul unor dezamăgiri crunte, repetate, constatate pe propria piele. Poetul nu poate să rămână indiferent când țara-i „plină de tăceri”; când „Din strună turnători cuvântă”, când
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
să re-nviezi plăceri Poate curând vei regăsi sărutul Pierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindă Nici amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-a-ncărunțit e valea dintre noi tot mai adâncă; copaci suntem și trupul desfrunzit un vânt tăios în palmă ni-l descântă. Norii cerniți o lacrimă-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți, ocheaniți și panchei (peucini), o țară traversată de o mulțime mare de râuri, cu recolte abundente, avută de turme, de mine de aur, de argint, de aramă și de staniu, cu oameni pioși și cu organizare patriarhală, adică regiunea din zona Munților Atlas, unde Uranos, fodatorul marelui Imperiu Pelasg își avea reședința (N. Densușianu, D.P.,Vol. I, pag. 605). Arabia pontică a lui Plaut se întindea de la
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Europa au purtat în vechime numele de abarimon, adică arimonii albi. (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 237). Tot Pliniu (VI. 19. 1) scrie că: „Ultra sunt Scytharum Populi...antiqui (illos) Aramaeos (appellavere)”, adică: „alături se găsesc popoarele scitice...vechii Aramei”. C.B. Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
illos) Aramaeos (appellavere)”, adică: „alături se găsesc popoarele scitice...vechii Aramei”. C.B. Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au fost aramei. O informație identică parvine și de la Aristorel, care face trimitere la originea tracă” (Din Arhivele Daciei, Cap. 9). Arimii, vechii locuitori ai Daciei se numeau și rumoni sau
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților, care trăia între teritoriul Daciei și munții Urali, dar, și până la poalele Caucazului, se identifică cu un singur nume «Aramei»”. De asemenea putem înțelege că „sciții în trecutul lor au fost aramei. O informație identică parvine și de la Aristorel, care face trimitere la originea tracă” (Din Arhivele Daciei, Cap. 9). Arimii, vechii locuitori ai Daciei se numeau și rumoni sau rumuni (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 165), așa cum de altfel se
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
care-ți fac o excelentă impresie, până ajung să deschidă gura. Cazul pesedistului Ion Rus nu e cu mult diferit. Perceput de unii drept reprezentant de frunte al unui PSD cu aplecări europene, civilizat, evoluat, Ion Rus și-a dat arama pe față când nu se aștepta nimeni. Devenit un fel de arbitru între grupările antagonice din partid, Rus i-a calificat (și pe ce ton! Cu ce schimonoseală a figurii!) drept "nemernici" pe cei care-ar fi îndrăznit să spună
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
preț avantajos. Tel. 0724777182. Vând automalaxor Roman de 5,5 mc. Relații la tel. 0723559085 sau 0256/211666. Vând scaun cu rotile, electric, pentru invalizi, import USA, 24 V, tracțiune independentă. Informații, tel. 0257/232161. Vând cazan de țuică din aramă. Tel. 472475. Vând mașină automată Bosch, nouă, clasa spălare și energie A, 32 programe, 1 400 rot./min., garanție, transport, montare, 160 euro. Telefoane 222915, 0745781805. Vând Dacia 1310, stare ireproșabilă, an 1989, preț 1 200 euro, negociabil. Tel. 0788317257
Agenda2003-22-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/281080_a_282409]
-
nu degeaba a lansat maestrul sloganul. Și pentru că tot am pomenit cuvântul dragoste, musai să spun că nu acest sentiment nobil ne alătură, ne împreună, ci interesul. Apoi tot el ne pune în conflict, în starea de a ne da arama pe față, de a spune cine și ce suntem. Și, în definitiv, ce am putea fi? în condiții de normalitate, de echilibru, nimic altceva decât un amestec de bine și rău cu potențări contextuale ce își revin singure în matcă
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
Turcia. De altfel, la expoziția de profil de la Paris (1901), apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase etc. au obținut Medalia de aur. Între factorii de cură se evidențiază, de asemenea, aerul curat, puternic ozonat, în jurul stațiunii aflându-se „Codrii de aramă“ și „Pădurea de argint“, înveșniciți în poemul „Călin file de poveste“ de M. Eminescu. Stațiunea Bălțătești, cu profil permanent, este indicată în afecțiuni reumatismale, posttraumatice, ginecologice, neurologice periferice și boli asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. De la Bălțătești se pot face excursii
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
de încălzire prin aer cald și aburi. O grijă deosebită a reprezentat-o realizarea celor șapte clopote. Rezonanța extraordinară a clopotelor provine din materialul de o calitate aparte, ce a fost importat din Indonezia. Acesta conține un aliaj de 78% aramă și 28% cositor englez. Armonizarea și gama muzicală a clopotelor a fost îmbinată de compozitorul Sabin Drăgoi. Fiecare din cele șapte clopote corespunde unui ton muzical și are câte o inscripție luată din textele sfinte. Clopotul cel mare (3 505
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
susținător sunt unice în țară. Cruci și mitre Pe vârful turlelor Catedralei sunt așezate șase cruci, trei mitre și șase vârfuri de cruci. Pe lanțurile crucilor și pe fețele mitrelor sunt fixate discuri, talere ovale și bule decorative confecționate din aramă și poleite cu aur prin metoda galvano-plastică. Crucea cea mare, așezată pe cupola Pantocratorului, are o înălțime de 6,90 metri și un postament de 4,10 m, însumând 11 m înălțime și 3,40 m lățime. Decorurile interioare, ca
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
jur după o foaie de hârtie, mâna, inspirată din înaltul Cerului, să apuce o cărticică de pe biroul lui Nicolae Cajal, pe a cărei copertă interioară, cum spuneam, să lase prețioasa inscripție. Merita, aș zice, s-o sape în piatră sau aramă, pentru a-i da și eternitatea materială. Dar și mai bine S-a gândit Cine S-a gândit ca mâna rabinului să apuce taman cărticica, cunoscuta, semnată de Wilhelm Filderman (în colaborare cu Sabin Mănuilă), unde, în concluzia celor prezentate
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
prin transformarea numelui turcesc Küsztendze, bine cunoscuta Constanța. Mai mult decât atât, într-o ediție vieneză a lui Pfeffel - Akurate Landkarte (harta precisă), cu alte cuvinte un gen de atlas geografic al sfârșitului de secol XVIII, pe o gravură de aramă apar Golfo di Tomiswar și orașul Tomiswar. Denumirea Tomiswar - stabilește Hunfalvy - a cauzat toate aceste erori, l-au confundat cu Temeswar - Timișoara, adică cu „Banatul Timișean”. În plus, în scrierile vechi numele orașului nostru se găsește scris în diferite forme
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
Turismului Școlar, după cum urmează: Arad - tabăra Dezna, 20 de locuri - 290 000 de lei/zi; Alba - tabăra Arieșeni, 20 de locuri - 250 000 de lei; Argeș - tabăra Stoenești, 20 de locuri - 260 000 de lei/zi; Botoșani - tabăra Codrii de Aramă, 20 de locuri - 250 000 de lei/zi; Caraș-Severin - tabăra Brebu, 30 de locuri - 240 000 de lei/zi; Constanța - tabăra Eforie Sud, 20 de locuri, tabăra Casa de Piatră-Eforie Sud, 20 de locuri, și tabăra 2 Mai, 20 de
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]