61 matches
-
Degeratu Gheorghița, 56 ani l Spânu Stelian, 75 ani l Rovo Desideriu, 66 ani l Martin Istvan, 84 ani l Moisă Iuliana, 80 ani l Caramete Constantin, 73 ani l Boncze Andrei, 50 ani l Cădăraru Sofia, 88 ani l Arbănaș Maria, 77 ani l Tihon Neculai, 73 ani l Dologa Daniel, 32 ani l Avram Elena, 54 ani l Hodoșan Maria, 82 ani l Huțuleac Cornel, 47 ani l Cazacu Nicolai, 73 ani l Gadea Elena, 75 ani l Teodorescu
Agenda2005-02-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283256_a_284585]
-
reflectoarelor și preotul Mihai Bota și au vorbit și alții, ai noștri, pentru că am fost acolo între prieteni, si Doamne, am văzut, abia acum, cât de mulți suntem! Din sală ne-au susținut cu sufletul poeta Florina Isache, doamna Eleonora Arbănaș, Președinta Fundației „Alexandru șerbănescu”, alături de soțul său poetul Sorin Arbănaș, prietena noastră dragă Clară Aruștei, fiica marelui poet Cezar Ivănescu, Max Muntean, o voce de mare clasa, apoi, o persoană tare dragă sufletului meu, Măndița Constantin, soția unui mare artist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ai noștri, pentru că am fost acolo între prieteni, si Doamne, am văzut, abia acum, cât de mulți suntem! Din sală ne-au susținut cu sufletul poeta Florina Isache, doamna Eleonora Arbănaș, Președinta Fundației „Alexandru șerbănescu”, alături de soțul său poetul Sorin Arbănaș, prietena noastră dragă Clară Aruștei, fiica marelui poet Cezar Ivănescu, Max Muntean, o voce de mare clasa, apoi, o persoană tare dragă sufletului meu, Măndița Constantin, soția unui mare artist și om, cel care a fost maestrul Nicu Constantin. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă mai mulți den streini au stătut". Se mai poate adăuga un pasaj (tot selecție fiind și aceasta, desigur): "că nice unul nu e, mi să pare, din câți mai
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
tărâmul nădejdii - căci asta a fost țara măriei tale pentru sufletul obidit al creștinilor din răsărit. Așa cum ne îndeamnă Înalt Prea Sfințitul Patriarh al Ierusalimului Dosoftei, să ne rugăm astăzi cu toții, români și greci, români din Ardeal, sârbi, bulgari și arbănași, creștini din pustiurile arabe, să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să te întoarcă sănătos spre propășirea credinței și a dreptmăritorilor creștini. Cu mare osârdie și cu vărsare de lacrimi te petrec, măria ta; fie ca rugăciunile mele să te însoțească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu știe, toți știm. Și-a făcut un conac pe aci în sudul Dunării, la Arbănași. Cere voie de la pașa din Cerneți, trece Dunărea în fiecare primăvară și stă acolo câte o săptămână sau chiar mai mult. Atunci îi trimit solie popi și călugări românii și aromânii din toată împărăția padișahului. El le dă cărți de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Căpitanul Totoescu, arătând spre prinț, spuse răspicat: — Domnia sa, beizadea Ștefan Brâncoveanul. Trimisul se plecă și înmână scrisoarea. Ștefan o cercetă atent, era pecetea patriarhului Ierusalimului și întrebă sec: — Cine ți-a dat-o? Când? — A venit de la Stambul cu un arbănaș. Mi-a dat-o aseară la poștă la Rusciuc. A fost mult până am trecut Dunărea, pe urmă am ținut-o într-un galop după cum mi s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de se făcea ca o coajă de fistic prin care se vedeau la fund somnii și crăpcenii, trecea dincolo cu tot agarlîcul și întindea tarabă într-un vechi caic aurit, eșuat de multă vreme la mal. Lua ochii turcilor, sârbilor, arbănașilor, bulgarilor și câte vreunui bugecean rătăcit cu apele pânzăriilor grele și prețioase. Cumpărau de la el până și viniticii și solii frânci, care, slavă Domnului, aveau și ei mătăsurile lor brodate cu destul meșteșug. Se zice în familia noastră că pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
armată lar fi auzit pe Vlad vorbind la Radio Șanț ai înghețat, nu? Te așteptai la orice, dar la asta nu. De la altul te așteptai, dar de la Vlad nu, cel care-ți făcuse o promisiune ca și prietenul lui Ghica arbănașul, chiupruloiul din O samă de cuvinte a lui Ion Neculce, că dacă va găsi pită în Țarigrad, îl va face pe acesta, adică pe Ghica, domn în Moldova. E-hei! Dacă Vlad ar fi fost pui de turc, précis nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
răscolitoare, gesturile scurte [...]; mersul lui ușor de fiară blîndă, mîinile feminine...". Finalul evocării e o dovadă că Aghiuță era îndrăgostită de Maestru. Pentru aceeași perioadă, G. Călinescu observă că "pe autor îl prinde gustul să se fotografieze în costum de arbănaș: fes mic alb, scurteică de aba, brîu, cioareci scurți, iminei". O jumătate de secol mai tîrziu, Camil Petrescu imagina un "Caragiale în vremea lui" modelat a la grand seigneur: "Capul cu trăsături foarte regulate, dar osoase, accentuate; nu e lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
, Rodica (6.V.1958, București), eseistă și stilistician. Este fiică a Constanței Zafiu (n. Arbănaș), tehnician chimist, și a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]