61 matches
-
crescut numeric și a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
sa readucă în conștiința publică faptele eroice, profesionalismul și jertfa supremă a piloților de vânătoare, bombardament, recunoaștere și informații din cel de al 2-lea război mondial, pentru a trezi sentimentul de mândrie națională. În 2009 președintele fundației este Eleonora Arbănaș, nepoata aviatorului. Din fundație fac parte, ca membri de onoare: g-ral de flotilă aeriană av. Ion Dobran; istoricul prof. Vasile Tudor și g-ral de flotilă aeriană Constantin Mereu. Realizări ale fundației: În "Orizont Aviatic" Cornel Marandiuc spunea:
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
de masă de argilă de culoare gri-albăstrie. Treptat, „lava” se solidifică, capătă o culoare mai deschisă și se acoperă cu fisuri” . În România, cei mai cunoscuți și mai spectaculoși sunt vulcanii noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, care, ca și vegetația specifică asociată lor (în care se remarcă speciile endemice Nitraria schoberi și Obione verrucifera) sunt componente ale unei rezervații naturale. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
deplasare precum bicicletă, căruță, motocicletă, calul sau pe jos. Punctele majore de intrare în Geoparc sunt la Berca, Pârscov, Colți, Beceni, Valea Salciei. Particularități Se pot practică forme de turism: Pe teritoriul Geoparcului există 1 tabăra școlară în funcțiune la Arbănași - comună Beceni. . Deasemeni în comuna Bisoca, campusul Sf. Sava situat în apropiere de Lacu Limpede deservește periodic serii de elevi defavorizați social. Simboluri cunoscute ale zonei: Accesul în zona se face dinspre Buzău pe DJ203K, drum asfaltat până la Lopătari. Din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Berca respectiv comună Scorțoasa.. Accesul este posibil mergând mai întâi spre nord pe valea Sărățulului până la Policiori și de acolo la dreapta spre est, pe un drum asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe un drum destul de dificil și mai puțin cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul cu același
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
asfaltat. Vulcanii Noroioși de la Beciu, sunt situați spre capătul anticlinalului Berca - Pâcle - Beciu - Arbănași. Se accesează pe un drum destul de dificil și mai puțin cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul cu același nume. Sunt excavații cvasicirculare cu dimensiuni variabile, care degajă noroi fluid sau apă noroioasa cu urme de petrol. Gazele agită materialul fluid din crater, dând impresia că
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
încheierea campionatului și aceasta a promovat într-o ligă mai superioară. Totodată, Istrati era golgheterul Campionatului Suediei în liga în care evolua. Revenind din Suedia, Serghei Istrati s-a alăturat grupării Spicul Chișcăreni din Divizia „B”, antrenată de românul Constantin Arbănaș. Cu Spicul Chișcăreni, Istrati a câștigat titlul în Divizia „B” Nord și cu 30 de goluri marcate a devenit golgheterul diviziei. La sfârșitul lui iulie 2015 el a semnat un contract cu clubul FC Saxan, revenind pentru a doua oară
Sergiu Istrati () [Corola-website/Science/333836_a_335165]
-
Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea Arbănașii de lângă Razgrad (Bulgaria); tatăl lui se numea Nicolae Coci și era albanez de neam (aceste îmrejurări aveau să-i atragă porecla de
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea Arbănașii de lângă Razgrad (Bulgaria); tatăl lui se numea Nicolae Coci și era albanez de neam (aceste îmrejurări aveau să-i atragă porecla de „arnăutu” sau arbănașu); numele mamei sale era Irina. La puțin timp după nașterea copilului familia trecea Dunărea și
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea Arbănașii de lângă Razgrad (Bulgaria); tatăl lui se numea Nicolae Coci și era albanez de neam (aceste îmrejurări aveau să-i atragă porecla de „arnăutu” sau arbănașu); numele mamei sale era Irina. La puțin timp după nașterea copilului familia trecea Dunărea și se aciuește la București, unde intră în admistrație și ajunge până la dregătoria de vel agă. Lupu trece în Moldova, iar în timpul lui Gaspar Gratiani (1575
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]