5,570 matches
-
reliefului CIMRM II 2006 - 2007 indică proveniența din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și nu de la Apulum). Un altar din aceeași colecție atestă singurul sacerdot mithraic cunoscut din Dacia, P. Aelius (?) Artemidorus. Restituirea textului în IDR și la M. J. Vermaseren este arbitrară: sacerdos creatus a Pal[myre]nis; de aici, toate speculațiile referitoare la o comunitate palmireană care îl alege sacerdos. Expresia sacerdos creatus a Pal[.]nis își găsește o bună analogie în relieful de la Londra, unde un anume Ulpius Silvanus, emeritus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
împlinirea spuselor profeților nu urma să însemne mult pentru un auditoriu păgân. În cele două Apologii ale sale, adresate Împăratului Antonius Pius (138-61 e.n.), încearcă o abordare diferită. Pentru a contracara obiecția după care creștinismul este o inovație recentă și arbitrară, el susține semnificația universală a lui Hristos prin operarea Logosului divin. „Hristos este primul-născut al lui Dumnezeu Cuvântul Său, la Care participă toți oamenii: iată ce am învățat și am declarat”<footnote Apologia I în favoarea creștinilor către Antoninus Pius, XLVI
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cheia de sopran), în măsurile 3-4 după semnul de repetiție. Din păcate, multe ediții așa-zis instructive au ca bază Ediția Longo, cu erorile ei sau chiar ediții anterioare, modificate grosolan inclusiv în ce privește integritatea textului, care a suferit uneori scurtări arbitrare, fără a mai socoti modificări de armonii și adaosuri de articulație, frazare și dinamică cu totul nepotrivite (din fericire, în ultimele decenii au apărut tot mai multe ediții corecte și sigure ale acestor Sonate). Iată deci, că referirea la text
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
financiare ale Uniunii Europene merg mâna în mână cu FMI, protejând marile companii, care în parte aparțin unor state din Europa de Vest, distrugând sistematic și calculat industria statelor din Europa de Est. Liberalizarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică este o măsură arbitrară, lipsită de temei economic real. Nu există un pret unic european al energiei, fiecare țară făcându-și propria sa politică economică, tocmai cu scopul principal al găsirii unui echilibru și al protejării locurilor de muncă din economia proprie. Întrebarea retorica
Prejudicii imense aduse economiei [Corola-blog/BlogPost/93810_a_95102]
-
fler impresionant de meșteșugar dramatic. Noutatea din lada lui cu șmecherii teatrale - pe atunci noi și inovatoare, iar acum ades satirizate - era descoperirea că cea mai banală conversație poate deveni intensă și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
fler impresionant de meșteșugar dramatic. Noutatea din lada lui cu șmecherii teatrale - pe atunci noi și inovatoare, iar acum ades satirizate - era descoperirea că cea mai banală conversație poate deveni intensă și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pe cei doi autori nominalizați în titlu într-o lumină nouă, în schimb confirmă ideea neoistoriștilor potrivit căreia fiecare epocă recreează un text după chipul și asemănarea ei. Consecința: alăturarea dintre Proust și Joyce apare ca rezultat al unei alegeri arbitrare, de vreme ce concluziile la care autorul ajunge (text, vis, copilărire ironică și creatoare a cuvintelor) pot la fel de bine să fie aplicate și altor texte, precum Alice în țara minunilor și continuarea Prin oglindă, sau mai vechiul Tristram Shandy, ca să luăm doar
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]
-
căsătorie fictivă, cel de-al doilea - al iubirii imposibile, avîndu-i ca eroi pe autoare și pe un general sovietic. În nici unul tensiunea dintre forțele oponente nu atinge acel maximum necesar operei peste medie. În cazul celui dintîi, oricît de mult arbitrarul ar caracteriza Puterea, oricît de grobiani sînt exponenții ei, ceea ce ar putea împiedica obținerea pașaportului nu capată consistență. Cît privește al doilea "roman", cu o tramă destul de des întîlnită în literatura mondială modernă, motivarea imposibilității relației dintre eroi este deficitară
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un respect al autorității Legii, respect ce se va transforma mai târziu în cel mai profund dispreț al legilor impuse de autoritățile arbitrare ale unui stat totalitar. Dar adversitatea împotriva legilor abuzive ca și a legiuitorilor nelegiuiți nu mă va face niciodată să consider că anomia, vidul de nomos, de lege, ar putea fi altceva decât o negare, o anihilare a umanului. Era
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
de competențele cu care este investit în interesele care nu au fundament juridic sau care nu sunt motivate de un interes public. ARTICOLUL 8 IMPARȚIALITATE ȘI INDEPENDENȚĂ 1.Funcționarul este imparțial și independent. El se va reține de la orice acțiune arbitrară care afectează cetățenii, ca și de la orice formă de tratament preferențial, indiferent de motivație. 2.Comportamentul funcționarului nu este niciodată condus de interesele personale, familiale sau naționale sau de presiuni politice. Funcționarul nu ia parte la o decizie in
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
mai mult de-o zonă stihială decât de una organizatoare a unei conștiințe fie și deturnate, cuprinse de fanatism. într-un regim concentraționar, mecanismele politic-administrative funcționează prin imprevizibil, prin "salturi" într-o direcție sau alta, într-o atmosferă năucitoare a arbitrarului. Are loc o alternanță de interdicții și aprobări, părelnic nemotivate și unele și altele, sub egida unei birocrații fantaste, care menține în egală măsură deznădejdea și speranța victimelor. în pofida compactei negativități, niciodată nădejdea unei reparații nu e definitiv pierdută: "Trebuie
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
bolșevică", aptă a produce oricând o "minune". Intrarea în Castelul kafkian e astfel forțată. Dintr-odată viața începe să pulseze în inertul aparat, o porțiune de deșert înflorește, monstruoasa indiferență față de lege și morală se destramă. "în sanctuarul birocrației și arbitrarului, emblema magiei bolșevice este ștampilă, iar mesagerul fulgerător, telefonul, care l-a fascinat dintotdeauna pe prozator: un birou uriaș, de o dimensiune incredibilă, cu opt telefoane de diferite feluri, cu fire verzi, portocalii și gri". Se cuvine a apela aci
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
în care include animalele în modalitățile sale de înțelegere și autoînțelegere reprezintă cheia construirii unei lumi post-antropocentrice. Și totuși a oamenilor, singurele animale capabile de a numi și a clasifică celelalte animale. Consider că a înțelege prin asta doar dominația arbitrară a omului asupra naturii echivalează cu același tip de ideologie profesat de către naționalismul etnocultural, care fetișizează agresiv propriile particularități, subminând astfel, într-o primă fază, proiectul unei societăți democratice supra-etnice, așa cum sunt toate societățile democratice și, mai apoi, proiectul unei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de unde, până în vârful peniței. E un drum lung, trudit, cu primejdii, cu ispite. E toată aventura faptei scrise! în mintea noastră, evenimentele, amintirile se înghesuie, se îmbrâncesc laolaltă. Hârtia însă ne silește să le așternem decisiv. După o orânduială mereu arbitrară. Nu trebuie să ne încredem în memorie. Ea e mereu gata să ne trădeze. De fapt, memoria funcționează ca un televizor stricat. Imaginile se suprapun, se amestecă, în timp și spațiu. Pe urmă apare amănuntul care fixează. Văd o stradă
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
fost uns comisar la Lisabona", Realitatea Românească, 30.10.2006) sau a înscăuna ("nou-înscăunatul" Gândul, 20.10.2006). Dincolo de pitorescul desemnărilor, se întrevăd din citatele de mai sus mai multe ipostaze ale vieții politice: violentă și emoțională (execuția), aleatorie și arbitrară (scoaterea din cărți), ierarhică și arhaică (mazilirea).
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
legi și principii generale, vagi, manipulate de cei care se află la putere". Revistele și editurile, cenaclurile, rod al inițiativei private, se văd naționalizate aidoma fabricilor și uzinelor. Inițiativa individuală e redusă la minimum, ba chiar suspectată, substituindu-i-se arbitrarul deciziilor politice adoptate de "forurile superioare", completamente străine de viața artistică. Scriitorii nu sînt apreciați după înzestrarea lor, ci în funcție de "dosarul" personal. Instanțele de partid decid meritele lor, statuează relațiile axiologice, le asigură mediatizarea care nu e decît o formă
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
eventual instituționalizată, de marcare a acestor evenimente de răscruce din viața noastră. Țara și noi, deopotrivă, datorăm prea mult eroilor noștri și oamenilor Timișoarei care au ieșit în stradă în acele zile sângeroase, pentru a lăsa aceste demersuri morale la îndemâna arbitrarului sau a voinței unor oameni politici sau lideri de moment. Poate, în acest context, merită analizată ideea ca una din zilele Revoluției din Decembrie să fie desemnată - prin voința populară, exprimată, eventual, prin referendum - ca Ziua Timișoarei, cinstită și prețuită
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
Gheorghe Mărmureanu la România TV. Față de afirmațiile acestuia, seismologul George Purcaru a precizat că: "Gheorghe Mărmureanu nu cunoaște problemele de predicție. Face predicții pur și simplu arbitrar. Nu sunt de acord că la noi în țară să se facă predicții arbitrare. Mărmureanu vorbește de predicții probabile. A prezice un cutremur complet este mai greu decât a prevedea moartea unui om".
Mărmureanu bagă din nou frica în români cu un cutremur puternic () [Corola-journal/Journalistic/23110_a_24435]
-
însă, un blazon de competență, autentic, scutit de datoria de a fi atestat. N-are strică dacă s-ar elimina odată, de către sociologi interesați de încolăcirile specifice unor prefaceri nesedimentate, fenomenul de suprapunere, felul în care o ierarhie stabilită sus, arbitrară, abuzivă, fiind în contradicție cu ordinea morală și cu bunul-simț, era totuși silită să țină seama și chiar să se plieze adesea, pe tăcute, unui alt verdict, venit din obscuritate (mă rezum doar la emisfera de plăsmuire a artei). Cînd
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
logică, pletora de detalii, gravitatea simulata par a fi paratrăznetele așezate în calea unei umori mînioase, neînstare însă, pînă la urmă, a se manifestă. Electricitatea norilor se scurge în stratul unor stihuri, în fond, bonome: Fiind o întreprindere cu totul arbitrară,/ această școală există din timpuri imemoriale,/ în afară de orice cancelarie/ domneasca, fanariotească// Plecînd de la constatarea terna/ că pe malurile Bahluiului/ nu există reptile,/ Regulamentul Școlii ieșene de înot/ interzice cu desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
o tulburătoare reflecție pe tema unei metafizici a mimetismului, a interfeței dintre ficțiune/închipuire și realitate, a întîlnirii dintre supoziție, ca act creator, și acele obiecte - corelative obiective - care ne susțin fantasmele. Ceea ce vînătorul, numit cu o recunoscută convenție a arbitrarului Yosuke Misugi, îi pune la dispoziție autorului, despre sine, nu e o confesiune, firește. Nici un șir de evenimente sau fapte care să-l definească. Misugi e, de fapt, un fel de ventriloc: el nu vorbește, decît atît cît să recunoască
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
îndoieli./ adunăm morții din duminicile războaielor/ cît timp turme sîngerii ne rumegă/ imitațiile nopților.// acum se crapă de ziuă în ochii piramidei" (Ultimul timp). Din incongruențele ontologice ia naștere ficțiunea, care, deși prin definiție "inventată", nu e absolut gratuită, adică arbitrară, fiind aidoma unei expediții cinegetice (sînt vînate sensurile lirice), în cîmpul căreia "glonțul libertății" (al viziunii) e asasin în înțelesul că "ucide" viața de la care pornește și pe care o reprezintă, chiar prin transpoziția ei în lumea ficțională: "ieri erai
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
absent (un deus otiosus teatral) e reprezentat într-o succesiune de instantanee fotografice alături de clasici ai literaturii ruse, de la Gogol la Tolstoi, sfidând cronologia ("pentru oameni ca Aristarh Platonovici, vârsta n-are importantă", i se va explica), în vreme ce Ivan Vasilievici, arbitrar și dominator, acceptă dramatizarea românului numai pentru a își permite luxul inventării unei noi partituri scenice. Zăpadă neagră a lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
un entuziasm ce va fi părut poate suspect anul trecut, o nouă traducere din opera scriitorului spaniol îmi prilejuiește aproape aceeași încîntare. Românul Oxfordului apare de această dată la Editură Univers, într-o colecție cu selecții foarte eteroclite și uneori arbitrare, după părerea mea, așa-numita "Cosmopolis". Traducerea îi aparține tot Tudorei Șandru Mehedinți, fiind că întotdeauna impecabila, cu soluții stilistice gratifiante, ca să folosesc un eufemism, pentru un lector care nu ar avea acces la textul în spaniolă. Acest nou român
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]