KorAP: Find »[drukola/base=arbitrarietate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

77 matches

Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

-și salută împăratul prosternîndu-se de nouă ori până la pămînt), nu sunt mai puțin fixate printr-o regulă; această regulă este cea care obligă la folosirea lor; nu valoarea lor intrinsecă." (24/1, p. 100). 25 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic Din această înțelegere a limbii ca sistem "unde totul se leagă", rezultă o autonomizare a obiectului și metodelor lingvisticii, care face din ea o adevărată disciplină științifică, aparținând domeniului general al semiologiei. Dar ideea saussureană de sistem al

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
nu a adus numai extinderi, creșteri și dezvoltări concepției saussureene. Concepția asupra semnului lingvistic, spre exemplu, a cunoscut mai degrabă o evoluție într-o direcție cam oblică față de orientarea inițială, saussureană: O. Jespersen, R. Jakobson, E. Benveniste ș.a. au amendat arbitrarietatea absolută a semnului lingvistic; A. Martinet a îmbogățit-o prin principiul dublei articulări; abia fonologii - N. S. Trubețkoy, R. Jakobson, A. Martinet - au făcut-o operațională și au aplicat-o sistematic într-un domeniu precis delimitat. De anumite antinomii și

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
cazul semioticii conotative este cazul literaturii, iar cazul semioticii denotative este cazul dicționarului. Semiologia saussureană, care este virtuală în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia semnele lingvistice pe legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei analogii între limbă și sistemele semnificante, între modelul lingvisticii structurale și realitatea semiologiei structuraliste poate fi foarte bine înțeles de îndată ce ne raportăm la ideea centrală a concepției lui Saussure: principiul arbitrarietății semnului. Dacă Saussure impunea sistemul limbii pornind de la arbitrariul (imotivarea) semnului lingvistic, semiologii structuraliști procedează invers. Ei instituie pur și simplu prin postulare și prin analogie cu limba caracterul de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și simplu prin postulare și prin analogie cu limba caracterul de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
punctul de sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la semiologia structuralistă este extrem de frecventă considerarea formelor și manifestărilor culturii ca "simbolice" și a operelor culturale ca

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
pe contul său, ceva anume -, de substanțialism - potrivit căruia această semnificație are ca substanță conținutul său, conceptul, reprezentarea - și de istorism -potrivit căruia semnul funcționează ca un acumulator istoric de semnificații și eliberarea sensului său este operă de interpretare. Principiul arbitrarietății semnului conduce însă la o semiologie radical diferită, a cărei schimbare poate fi măsurată punct cu punct prin comparație cu cealaltă, anterioară. Astfel "atomismul" este înlocuit de integralism - potrivit căruia semnul nu poate semnifica nimic singur și nici nu poate

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sustragerea elementelor sale de sub acțiunea perturbatoare exterioară, în păstrarea echilibrului și în conservarea semnificației inițiale. Prin urmare structuralismul francez reduce statutul simbolului la acela de semn. Această contragere a simbolului la semn este una din urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
de sistem semnificam similar sistemului limbii. Autoînchiderea semnificantă a literaturii, caracterul ei de sistem semnificant, care pretinde, după Barthes, deplasarea studiului de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul experienței individuale a contactului cu opera literară, învestim simbolurile (semnele) literare cu valoare referențială, o atare concepție ne poate apărea mai șocantă în cazul literaturii, obiect al propriei noastre culturi, decât în cazul

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței interne, caracteristică operelor culturale

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței interne, caracteristică operelor culturale valoroase. Aplicând cazului particular și privilegiat al

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
alta, ceea ce ridică destule probleme comparării celor două ordini specifice și le situează la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
din "imagini verbale", cu operele filosofice, constituite din "concepte". Chiar dacă subsumate unei viziuni asupra lumii, operele culturale - literare, dramatice, filosofice, teologice etc. - constituie corpusuri unde se manifestă un sistem semnificant sui generis și unde coerența semnificativă vine să înlocuiască principiul arbitrarietății semnului, pentru a evidenția principiul de constituire al unui sistem de natura limbajului, căci, în calitate de sistem, se caracterizează ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
elemente în așa fel încît ele să păstreze o semnificație globală". (12/1, p. 87) La fel ca în cazul structuralismului semiologic de orientare lingvistică, această structură semnificativă se manifestă prin coerența internă a operelor și are un efect similar arbitrarietății semnului, căci numai ansamblul din care fac parte determină natura și semnificația obiectivă a elementelor și oferă posibilitatea de a înțelege necesitatea fiecăruia dintre ele. Ceea ce pare să introducă diferența majoră între pozițiile goldmanniene și structuralismul de orientare lingvistică sunt

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a comunicării, pentru a fi contrasă la aceasta. Dacă în sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea în această manieră a lecturii semiologice o revanșă a discursului cultural-artistic asupra celui al științei, dar este

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
său Dasein în privința caracterului său de a fi. Dasein-ul își asigură pe calea hermeneuticii propria explicitare a propriei ființe. Dar totodată el se implică hermeneutic în mișcarea comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
este una directă, de generalizare pur și simplu a experienței socio-culturale, ci una ocolită, a consonanțelor, rezonanțelor și sprijinului reciproc. Ea este implicită în formula saussureană care definește semnul ca pură diferență. Dezvoltată pe asemenea temeiuri, care sunt cele ale arbitrarietății semnului?? metoda semiologică structurală mizează pe diferențe, nu pe analogii, ca hermeneutica, și conduce spre o structură, nu spre un arhetip. Consecințele acestei metode au apărut cel mai clar în arheologia foucaultiană a științelor umane, în forma discontinuităților dintre episteme

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Editura Univers, București, 1983 6. ***, Postmodemismul. Deschideri filosofice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii.....................................69 II. Hermeneutică 10. Situs-ul epistemic al hermeneuticii

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]