16,661 matches
-
ca poet în spațiul public. Neîndoios poeții sînt predestinați, până în ultima și cea mai fină fibră a lor. Nu numai vocația, harul, e o predestinare, ci până și amănuntele sale. Dar, și aici, ca în oricare lucru lumesc, există liber arbitru. Poți renunța. Sau poate renunța poezia la tine. Deși îl stimez pe Cărtărescu și, chiar, într-un fel, mi-e drag, (fără să-l cunosc foarte îndeaproape), nu pot accepta interpretarea morcelată, postmodernă, a lumii, pe care el o dă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
la fel de semnificativă: "ești LOSER LOSER LOSER!!!" (vaidevoi.ro); de aceea apare, desigur, și la vocativ: "panaramă ești tu, losere" (fanclub.ro); "eu le știu mai bine decât tine, losere" (autoshow.ro); "Loserilor! vă punem noi cu botul pe labe. cu tot cu arbitru și poliție !" (fcsteaua.ro). Dintre ciudățeniile lingvistice ale folosirii actuale a cuvîntului loser, merită să fie menționate folosirea aberantă cu articol feminin - "Shakira este o loser pe lângă Britney" (fanclub.ro), sau prezența în aceeași frază a pluralului englezesc și a
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
reluări, care l-ar fi obligat pe Colina să dea cehilor un unsprezece metri cuvenit și pe Meier să acorde englezilor un gol la fel de decisiv pe cît de adevărat. Vin cu o sugestie la forurile internaționale: în loc să alerge pe teren, arbitrul să stea pe bancă și să privească la televizor meciul; altfel zis, să fluiere pe e-mail. Dacă voi fi ascultat, greșeli grave nu vor mai exista. Și pînă și rusul Ivanov, amicul nostru, ar începe să deosebească culorile cartonașelor. Cît
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
stea pe bancă și să privească la televizor meciul; altfel zis, să fluiere pe e-mail. Dacă voi fi ascultat, greșeli grave nu vor mai exista. Și pînă și rusul Ivanov, amicul nostru, ar începe să deosebească culorile cartonașelor. Cît despre arbitri precum portughezul Batista și spaniolul Gonzales, nimeni nu i-ar mai convoca vreodată, fiindcă ei nici la televizor n-ar vedea mai bine. Sau i-ar convoca să țină conferințe, ca italienii pe Moreno, după Mondialul asiatic. La televizor, mi-
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
dus pe lusitani în pragul eliminării. Gazdele Eurofotbalului au ajuns oricum mult mai sus decît meritau. Despre ceilalți, ar fi poate de zis că rușii vor reînvia într-o zi, iar letonii, dacă nu vor mai pierde pe mîna unor arbitri nevăzători cîte două penaltiuri pe meci, ar putea pretinde la mai mult. Vecinii noștri bulgari n-aveau ce căuta la Eurofotbal, cum nu prea au ce căuta în UE. Noi, românii, cel puțin, am fost consecvenți: nici la Lisabona, nici
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
cîștigă. Dacă tot nu ne calificăm, ne mulțumim cu fotbalul virtual, chibițînd rezultatele altora. În ultimii ani, echipele noastre de club s-au specializat în fotbalul artizanal. Nu sunt în stare să joace constant, motiv pentru care dau vina pe arbitri atunci cînd pierd sau inventează conspirații. În această privință nu ne întrece nimeni. Așa se face că la fiecare început de campionat visăm "primăveri europene", iar cînd e vorba să cîștigăm un loc mai în față în vreuna dintre cupele
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
se taie picioarele de fericire și nu e în stare măcar de un egal în retur. Filosofia conspirației ne face să ne închipuim că e ceva putred pînă și în victoriile noastre internaționale. Dacă azi cîștigăm, mîine e musai ca arbitrii să fluiere în favoarea adversarilor, ca nu care cumva să se califice o echipă din România în fazele mai de sus ale fotbalului european. De aceea probabil nu izbutim să înțelegem mare lucru din ceea ce se întîmplă acum în Portugalia. Ne
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
în favoarea adversarilor, ca nu care cumva să se califice o echipă din România în fazele mai de sus ale fotbalului european. De aceea probabil nu izbutim să înțelegem mare lucru din ceea ce se întîmplă acum în Portugalia. Ne închipuim că arbitrii greșesc cu intenție, vedem peste tot aranjamente și, din aproape în aproape, ajungem la concluzia că naționala noastră ar fi meritat să ajungă în finala Campionatului European, dacă n-ar fi împiedicat-o sforăriile celor care conduc fotbalul pe bătrînul
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
Luând primul cuvântul, Alex. Ștefănescu a spus că lupta dintre generațiile literare el o vede ca pe una din expresiile competiției literare, un fapt generalizat, toți scriitorii dintr-o epocă fiind înscriși într-o cursă, într-o competiție al cărei arbitru este publicul. Din public face parte și criticul, desigur, și se poate întâmpla ca un scriitor să-l aibă în vedere, când scrie, numai pe acesta, astfel cum l-a avut în vedere Eminescu pe Maiorescu. Ioana Pârvulescu a vorbit
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
de cele mai bune momente ale cleptocrației pesediste, în loc ca Brădișteanu să se ridice la nivelul cerințelor legii, aceasta a coborât în subsolurile în care se află individul în cauză. Astfel încât în urma unui concurs ce-ar fi făcut să pălească arbitrii de la olimpiada ateniană, numitul a ajuns iar ce-a fost, ba chiar mai mult decît atât. În stilu-i cunoscut, el a dat niște declarații belicoase. Dar nu amenințările mă miră, nu aroganța inimaginabilă mă dezarmează. Ci afirmația lui cu așa-
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
un moment dat, amuzant. Dar a prelungi starea de ,fantomă" dincolo de limitele glumei - aduce a ce? A nebunie, cumva? Culmea ridicolului, ,premierul-fantomă" a început să-i și sancționeze pe miniștrii (fantomă și ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a început să împartă cartonașe galbene, ca într-un meci de fotbal la care nu mai vin de mult spectatorii. Dar nu simțul ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de propria
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
Safranski, care e convins că motivul central la Schiller e libertatea. Ideea e examinată de el în speculații teoretice, la nivel înalt, concluziile sale coincid cu rezultate ale experimentelor neurobiologice de azi din laboratoare ultraperfecționate, care nu confirmă mecanismul liberului arbitru, putința de a opta independent. Neașteptate sunt remarcile lui Safranski cu privire la Fiesco, a doua piesă predată de debutant la teatrul din Mannheim și respinsă acolo. Personajul este embrionar bivalent: se avântă în conjurația cu fanatica ei derulare și se lasă
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
ispășitori cu valoare universală. Există tendința să se considere drept cazuri patologice acte petrecute în deplină luciditate. Dar, dincolo de aportul eredității și al mediului, orice om, cu excepția schizofrenilor, se bucură de înzestrarea de către Dumnezeu a unui nucleu ireductibil numit liberul arbitru, care este o lumină dumnezeiască înlăuntrul nostru și a cărei esență constă exact în ceea ce poți, cu ajutorul harului dumnezeiesc, să te opui răului și să faci binele și aceasta e cu atât mai lăudabil cu cât zestrea ereditară și cea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
poate fi obținută în stadiul cel mai înalt. Atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie subliniază natura tranzitorie a „beției treze” în aceea că uniunea cu divinul nu este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu și de a se lăsa îmbătat de rău/demonic, o frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 313
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
influență subiacentă indubitabilă pentru această frază. Aceste incidențe sunt în general de natură revelatoare, în aceea că viziunile despre care se vorbește pot fi primite într-o stare de beție. Principalul context este unul al evoluției creștinului, al rolului liberului arbitru în viața credinciosului și al călătoriei spre uniunea supremă cu Divinul. Beția, pentru Sfântul Macarie este o experiență tranzitorie, și nu este de așteptat ca beția permanentă să fie disponibilă în timpurile de acum. Beția spiritului este determinată de lucrările
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar are și oportunitatea de a o refuza<footnote Collection I, 45.3. footnote>. În unire cu lucrarea Duhului asupra inimii este recunoașterea faptului că Dumnezeu, pentru rațiunile și scopurile proprii Lui, poate retrage într-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
rele”, la care se referă în Colecția I, Omilia 6.4. Prin urmare, există posibilitatea de a fi intoxicat cu răutate, sursa căreia este răul, și nu cu har, iar acest potențial este cel care determină importanța vitală a liberului arbitru. „Și creștinii cei desăvârșiți care sunt captivați și îmbătați după bine, și ei au libertate a voinței; datorită acesteia, ei sunt încercați de multe rele, (dar) se îndreaptă spre ceea ce este bine”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de la premisa că literatura poate să aibă un profesor. Cum să atragi un profesor de română în „cercul autorilor dispăruți" (a se citi „încă neincluși" în programa școlară)? Cum să-l convingi că un profesor de literatură nu e un arbitru care trebuie să fluiere la fiecare greșeală de exprimare și la fiecare virgulă. Nimeni nu dă niciun ban pe virgule în România de azi. Pe idei inovative, cu siguranță! Cum să scoți un profesor de română din sala de clasă
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa omului, în natura omenească „înnăscută tendința după bine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Beatitudinibus, PG XLIV, col. 1249. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă „în puterile lui spirituale, în rațiune, în liberul arbitru, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaște pe Dumnezeu, de a se uni și de a trăi cu El”<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Argentinian. În 2014 a obținut certificarea de club sportiv de la Ministerul Tineretului și Sportului și de la Federația Română de Dans Sportiv. Ioana Lupescu, Președintele și Antrenorul principal al clubului, este membru activ din 1997 în Federația Română de Dans Sportiv - arbitru, antrenor și dansator cu o vastă experiență în dansurile de Societate, Latino și în Tango-ul Argentinian. Sponsori: Redd’s Mojito, Today Advertising, designer Adriana Agostini, Marcon~Calișe, Tetra Vision Parteneri: PRO BUFTEA MODERNĂ - Asociație Culturală, Royal Travel, designer Christina
History of a lost Love – la prima ediţie în România [Corola-blog/BlogPost/93817_a_95109]
-
luni în ashram” (Iuliana Nălățan) 15:00 - Atelier de limbă hindi (Hilda Varga) 15:00 - Yoga în viața de zi cu zi (Avisek Majumdar, Prakriti School of Yoga) 16:00 - Atelier de dans clasic Mohiniattam (Claudia Ignat) 16:00 - “Liberul arbitru sau credință” - prelegere cu Swamini Umananda (Chinmaya Mission) 17:00 - Spectacol dansuri semiclasice și Bollywood (Grupul Indra Dance, Mădălina Cristina Vasile, Diana-Andreea Calu, Corina Rupă) 18:00 - Spectacol de dansuri clasice și semiclasice (Grupul Manyuri) *** Activități zilnice (09:00 - 19
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93891_a_95183]
-
SIGUR nu ar fi avut nicio șansă! Implicându-ne direct, CONSTRUIND, ne câștigăm și dreptul de a revendica. Altfel, suntem simpli „spectatori-analiști” de tribună, la un meci de fotbal. Oricât de pricepuți și de talentați am fi la comentarii, niciun arbitru nu ne bagă în seamă... Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România susține acest proiect și pledează pentru aducerea lui în dezbaterea publică, angajându-se să-l promoveze pe toate căile și canalele care-i stau la dispoziție. PROIECT DE LEGE PRIVIND
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
dar nu mai e vremea / să-ți scoți pieptul alb la lumină / pe străzile fără iarbă / crește o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de “arbitri” constrângători, insinuează sentimentul inautenticității și cere tăcerea: “aici sunt vorbele / dincoace e inima / între acestea un arbitru amabil / îți cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac” . Sau, și mai direct: “la poarta infernului / semnătura lui dante / e
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
o lume critică / mai bine în neștire să mergi / cu capul în pânze de heliu”), distanța dintre trăire și posibilitatea expresiei, regizată de “arbitri” constrângători, insinuează sentimentul inautenticității și cere tăcerea: “aici sunt vorbele / dincoace e inima / între acestea un arbitru amabil / îți cere mereu să repeți / poveștile lui preferate // uite că tac” . Sau, și mai direct: “la poarta infernului / semnătura lui dante / e o tristă amprentă”, “cineva ne-a silit să visăm că trăim / și de-atunci murim continuu”. Din
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
ele, pentru că asta mi se pare mai puțin important. Bătălia pentru Roșia Montană nu se dă în amfiteatrul Facultății de Filosofie, ci pe maidanul politico-mediatic, acolo unde loviturile sub centură sunt, din păcate, aplaudate și unde nu există niciun alt arbitru în afara opiniei publice. Mesajele despre care vorbesc au fost un fel al protestatarilor de a-și da singuri cu stângul în dreptul, asta ca să nu invoc o altă expresie românească, măi neaoșa. e un slogan care sună bine și care, luat
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]