6,377 matches
-
reciproce și al destinului mistic, al hexameronului biblic - numărul creației ( lumea fiind creată în șase zile). Arta hindusă, arta chineză, arhitectura clasică, după Vitruviu, cuprind, arată Luc Benoist - șase reguli ce reflectă creația divină. Am găsit multe simboluri și ale arborelui. Am aflat despre „arborii care au icoane așezate pe trunchi , că ne trimit cu gândul la răspândirea, aproape peste tot în lume, astăzi a Pomului de Crăciun, ca simbol liniștitor al verdelui și al renașterii. În primul rând Maria, considerată
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
Am aflat despre „arborii care au icoane așezate pe trunchi , că ne trimit cu gândul la răspândirea, aproape peste tot în lume, astăzi a Pomului de Crăciun, ca simbol liniștitor al verdelui și al renașterii. În primul rând Maria, considerată ”arborele vieții” a fost binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfinți ai epocii moderne, învăluiți de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
primul rând Maria, considerată ”arborele vieții” a fost binecuvântată de Duhul Sfânt, care i l-a dăruit pe Mântuitor, ca Fiu al Lumii.” Arborii sfinți ai epocii moderne, învăluiți de simbolurile Fecioarei Maria, verdele Mariei, dar mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
mai ales crucea ca arbore binecuvântat: „Atunci ramura ta purta o povară dumnezeiască. În tine curgea sângele divin (Hans Biedermann).” Legenda copacului care vindecă ar putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndreptate spre Cer - el fiind precum omul însuși, o reflectare a „existenței celor două lumi. Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade, „se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare”. E
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
putea fi o transpunere în universul Vechiului Testament a simbolului tradiției creștine a „lemnului crucii”. Arborele are rădăcinile în Pământ iar ramurile îndreptate spre Cer - el fiind precum omul însuși, o reflectare a „existenței celor două lumi. Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade, „se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare”. E simbolismul verticalității, a raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens are caracterul unui centru, ceea ce face ca Arborele Lumii să fie
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
Temele simbolice ale arborelui, spunea Mircea Eliade, „se articulează toate în jurul ideii de Cosmos viu, în veșnică regenerare”. E simbolismul verticalității, a raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. În acest sens are caracterul unui centru, ceea ce face ca Arborele Lumii să fie sinonim cu Axa Lumii. O astfel de Axă a Lumii este Mânăstirea Caraiman atât în subteran, cât și la suprafața Pământului Caraimanului dar și în Înalt, precum copacul sfânt care se hrănește prin vârf , întinzând crengile sale
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_caraiman_elisabeta_iosif_1331630477.html [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
s-a aflat în centrul ultimului capitol al ședinței de lucru a cenaclului. Susținând că a scrie înseamnă muncă de apostolat, a ilustrat acest gând cu cărțile cele mai recente ale membrilor Ligii: Adela Sturza, „Între două lumiˮ; Gavril Moisa, „Arborele de hârtieˮ; Vasile S. Popa, „Divina tragicomedieˮ; Ion Mârzan, „Patima vântului străveziuˮ; Ștefan Vișan, „O clipă de eternitateˮ;Eugenia Nicoară, „Sufletul meuˮ; Lucreția Mititean, „Vorbe înțelepteˮ, vol. I-II, Mircea Daroși, „Radiografii literareˮ. Întâlnirea s-a încheiat cu o agapă
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414819678.html [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE FACEM NOI? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului CE FACEM NOI? Iubite, te-ntreb, ce facem noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1472249060.html [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
noi, de-o începe să ne doară rădăcina unui arbore și mugurii aprinși? Ce facem, când neaua mieilor o să ningă-n suflet și nesfârșita depărtare va aduna cerbii ei prin iarba unde te-am respirat, privindu-te până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment de amintire va rămâne îmbibat de speranțe și fantezii, ridând tristețile istovite? Avem
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1472249060.html [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
cu ochii minții, șuvoiul de lavă ce-i colcăie în crater, și luăm și vulcanul, și lava din craterul lui, ca mod al lor intrinsec de a fi. În acest sens, între cuvântul „vulcan” ori „lavă” și cuvântul „floare” sau „arbore” nu poate fi decât decât tandră vecinătate. Nimic dizarmonic. Că în poezie e pe viață și pe moarte nu este să fie deloc a brusca, ori o impresiona, ori a înspăimânta. AG -Nu mă pot opri să te întreb, ascultându
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1483421148.html [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
Măreția frigului” și „Metamorfoze sacrale”; Mioara Kozak - „Luarea zborului din zbor”; Cezarina Adamescu - „Poezia ca viață, dincolo de viață”; Constantin Stancu - „O altă matematică”; Angela Melania Cristea - „Modernismul poeticii lui Nichita Stănescu”; George Anca - „Amnezie Kabir, anamneză Nichita”; Niculina Chiper - „Metafora arborelui în lirica lui Nichita Stănescu”; Adina Velcea - „Un experiment”; Nicolae Băciuț - „În loc de concluzii” și „Eusebiu Ștefănescu - despărțire în martie”; „Epoca clepsidrei”; Petru Ioan Crețu - „Nichita”. Interesul pentru receptarea operei lui Nichita și utilitatea revistei sunt sporite și de publicarea în
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
2014 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE În dragostea sa pentru frumos omul a dedicat sărbători florilor: lalelelor, liliacului sălbatic, narciselor, bujorului de munte, sânzienelor, alese datorită abundenței cu care cresc în anumite locuri. Sărbătoarea Bujorului de Munte “un arbore micuț, înalt de cel mult 36 cm., puțin ramificat, cu frunze persistente, ca de piele, netede pe margini și cu flori micuțe, ca niște cupe de culoare roșu-purpuriu, care stau grămadă pe vârful ramurilor, împrăștiind un plăcut miros, sănătos și
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
vers de 5 silabe, kireji, cezura, pauza putând fi și după al doilea vers de 7 silabe sau în interiorul celor 5-7 silabe , 5-7-5, tăcerea existentă între două acțiuni), copacul (transfocare pe elementul concret, el putând fi un pom singuratic, un arbore oriunde în lumea aceasta, deci haikuul are o prezență de oricând și de oriunde, un copac din Rucăr sau din Viena, Tokyo, Varna...singurătate totodată), rostogolit (nu oricum a ajuns copacul în flăcări, ci datorită trecerii vremii, căzut. Dacă pământul
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_lectii_de_haiku_elisabeta_iosif_1353164351.html [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
frunzișul pădurii cuprinzând ca într-o horă fluturii de lumină, pâlpâind ca niște stropi de scântei prin umbrele lor jucăușe tremurând mirific ca liliacul înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
apuse. Adusese, împreună cu fiul său, seminaristul, un coș de nuci, colaci și vin din producția satului, nu spre îmbuibare trupească ci spre folositoare zăbavă dăruită sufletului. Musafirii părintelui veneau de la un alt loc de aducere aminte, de la Stejarul lui Andriuță, arborele care, după vreo cinci veacuri de înfruntare a stihiilor cerului, tocmai fusese doborât în ultima sa bătălie cu “balaurul” văzduhului. Basarabeanul venise cu stejărei din rădăcina altui bătrân vegetal, încă în viață peste Prut, ca să ducă mai departe, pe locurile
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
s-a dovedit acoperit, s-a aruncat asupra ochiului meu stâng. Irisul acestuia deveni pe dată cadranul unui ornic straniu, purtând orele îndărăt spre originea timpului. Prin limbile sale, în loc de vetustul ticăit, se repetă în ritm perfid un leitmotiv: Sunt arborele vremii. Rădăcinile-mi, șerpi negri, străpung un pian mut. De unica-mi ramură atârnă sângerie o batistă din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
Karnataka. Capitala a fost la Bonavasi. După mitologia hindu regele Trichana Kadamba ar fi fost arian de origine. Legenda spune că s-ar fi născut dintr-o picătură de transpirație cazată din fruntea lui Shiva la rădăcina copacului Kadamba, un arbore venerat în India. Regatul a rezistat până către secolul VI e.n. Regii din această dinastie aveau tradiții navale și forțe maritime ce le foloseau în comerțul cu celelalte state. Unul din fii regelui Kanta Kacharya, Nagavarna, a fost cunoscut pentru
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
director al Universității din Bagdad la 500 de ani după apariția Coranului, într-un moment în care Islamul se afla într-o criză profundă. A călătorit prin Irak, Siria și Palestina, analizând cu spirit critic diferențele dintre diversele curente ale arborelui tradițional musulman. În urma cercetărilor întreprinse, Al-Gazali renunță la toate avantajele unei cariere sclipitoare ca înțelept muslman și îmbrățișează o nouă credință: sufismul, curent pe care-l consideră calea unică de a accede la revelație și adevăr. Adoptă o atitudine ambivalentă
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare by http://uzp.org.ro/islam-cinci-stalpi-si-ultima-infatisare/ [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
se-ntâlnește. El nu vede prea bine, Dar aude cum se cuvine. Nu-i place fumul de țigară, Dar dinspre voi vântul să apară! Unii se dau și cu parfum, Pentru a-și vedea ursul de drum! Dacă după un arbore vă dați... Aveți grijă să nu fiți scalpați! Ascundeți-vă printre tufe, Stând liniștiți, ca printre rufe. Simte dacă vă e frică, Astfel orice gând vi-l strică. Poate fi chiar și răcoare, O transpirație “rece” apare! Are ochii blânzi
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1488309361.html [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a zărit o creangă agățată de straiul său. - Ce-i, ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt prea bătrân. Oamenii nu mai respectă pădurea, n-o mai consideră sacră, așa cum au considerat
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Legenda_martisorului_floarea_carbune_1393774125.html [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
necoaptă plutea în aerul cu sărutări de miri.Din loc în loc vedeai exersându-și zborul amorțit de ospățul iernii,tot felul de insecte,mândre de fâlfâitul cu care îngenuncheau măreția aerului.Peste tot licăriri de fire înverzite își țeseau habotnic arborele genealogic,în care aveau să-și lase cu mândrie,nașterea,adolescența și moartea.Mlădioase,florile încercau cu atingeri măiestre,ca petele lor de culoare să nu estompeze tăcerea semințelor ce le dăduse viață.Încetul cu încetul,tabloul renașterii prindea contur
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1456586141.html [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CE NOROC! Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului CE NOROC! Deși are RĂDĂCINI adânci în istorie, poporul nostru nu e arbore. Deși are RAMURI, industria nu e copac.Deși are FLORI, covorul nu e plantă. Cu toate că perseverența dă întotdeauna ROADE, ea nu e pom.Toată lumea știe că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
muzeu memorial, răscumpărând și adunând, cu mari sacrificii, cca. 500 de lucrări din opera risipită a lui George Lowendal. George baron Lowendal Multilateralul artist George Lowendal (pictor, poet, arhitect, scenograf, actor, maestru de balet...), cu o biografie fascinantă și un arbore genealogic care circumscrie mai multe familii europene cu „sânge albastru”, a fost director tehnic la Teatrul Național din Cernăuți (1926-1935) și la Teatrul Național din Craiova (1942-1943) și a desfășurat o bogată activitate la teatrele „Lucia Sturdza Bulandra” și „Constantin
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ,, POETICA ARBORELUI ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului În perioada 5 - 7 iunie 2014, a avut loc la Brăila cea de-a III-a ediție a Festivalului Național de Creație și Interpretare
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403199463.html [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
Brăila cea de-a III-a ediție a Festivalului Național de Creație și Interpretare Ana Blandiana. Invitați de onoare al acestui festival au fost scriitorii ; Ana Blandiana, Romulus Rusan și Nicolae Băciuț. Tematica acestei ediții de festival a fost ,, Poetica arborelui ,, . Prezentă aici, m-am bucurat de toată frumusețea acestui act de cultură observând că cea de-a III-a ediție a devenit internațională prin participarea unor tineri talentați din Republica Moldova și Spania. Pentru mine, după cum am mai spus-o și
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403199463.html [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]