215 matches
-
cumpănă apelor, din valea Cuiejdiului prin comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați se află pe versantul stâng al pârâului Pângărați la o altitudine de 700 m, în partea nordică a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
și "Święty Krzyż". Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate: păduri de fag, păduri de brad, păduri în amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
ul ("Hyla arborea"), cunoscut și sub numele de răcănel, brotac, broatec este o broască arboricolă din familia hilide ("Hylidae") răspândită în aproape întreagă Europa, spre est ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică. Se găsește și în nord-vestul Africii. Este singura broască arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
Hyla arborea"), cunoscut și sub numele de răcănel, brotac, broatec este o broască arboricolă din familia hilide ("Hylidae") răspândită în aproape întreagă Europa, spre est ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică. Se găsește și în nord-vestul Africii. Este singura broască arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Hyla arborea arborea". În România este o broască comună și se întâlnește pretutindeni unde există apă și arbori, tufișuri sau stuf, de la șes
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
III-a - zone protejate"), este inclusă în Parcul National Buila-Vânturarița și reprezintă o zonă cu un relief diversificat, cu pajiști, păduri, vai, cascade, luminișuri; ce adăpostește specii de plante și elemente faunistice specifice Meridionalilor. Floră rezervației este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 454 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă de lacuri artificiale în lunca Mureșului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni, culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
deplasăm bordurile și pe stânga și pe dreapta cu jumătate de metru. Așa s-a făcut"", explică profesorul Leocov. S-a opus, de asemenea, intențiilor autorităților comuniste de la București, care, în planul național de sistematizare a țării, incluseseră defrișarea florii arboricole de pe ambele sensuri ale bulevardului Carol (Copou), pentru a face loc blocurilor: ""Parcul Ghica Vodă, care are o lărgime de 50 de metri pe ambele sensuri, ar fi trebuit să fie tăiat. Era vorba despre construirea de blocuri. Am avut
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
sunt scurte, rotunjite sau ascuțite, acoperite cu păr, drepte și ridicate. Coada este lungă și stufoasă și ajunge cel puțin până la pământ; ea este, de obicei, inelată cu mai multe inele înguste alternânde, de culoare închisă și deschisă. La speciile arboricole, de ex. kinkaju ("Potos flavus"), coada este prehensilă, iar la altele, de ex. coati ("Nasua"), este semiprehensilă, cu rol în menținerea echilibrului. Picioarele, relativ scurte, au câte cinci degete, al treilea fiind cel mai lung. Ghearele sunt scurte, comprimate, curbate
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
și ascuțiți și molarii sunt largi cu coroana redusă. Masculii au un os penian. Procionidele sunt terestre, dar și bune cățărătoare în arbori, și adeseori se folosesc de această abilitate pentru a scăpa de dușmani, iar un gen ("Potos") este arboricol și își petrece aproape întreaga viață în copaci. Cele mai multe procionide se adăpostesc în scorburile copacilor, pe ramuri mari sau în crăpăturile stâncilor, cautând locuri și pe lângă cursuri de apă. Majoritatea sunt active seara, iar "Nasua" este în principal diurn. Familia
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
le împărți la săteni. Momotaro se întoarce la părinți și toți trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți." Dimineața, bebelușul începe să plângă de foame. Jack încearcă să-i facă rost de lapte mai întâi de la o căprioară, apoi de la un rozător arboricol, dar fără succes. În cele din urmă, găsește o cornută uriașă, pe care o ia prin surprindere și îi stoarce o țâță în tărtăcuța pregătită cu grijă. Apoi bebelușul îi scapă și se vâră prin diverse scorburi, până când Jack reușește
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
Pădurile de conifere (numite uneori "păduri boreale") sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți din emisfera sudică. Se întâlnesc în zonele
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
care constituie hrana principală. Femelele au două mamele; marsupiul lor se deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit lateral. Bulele timpanice sunt alungite și turtite lateral. Koala sunt în general animale nocturne și arboricole, coborând pe pământ numai pentru a se muta în alt arbore pentru a se hrăni sau a linge solul sau pietrișul, care înlesnesc digestia. Deși koala este adesea considerat ca un animal lent și care, de obicei, se mișca cu
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
săpate în calcare jurasice (crește abrupte, turnuri, lapiezuri, nișe, polițe sau grohotișuri), ce conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de brad, păduri de brad și molid, tufărișuri alpine cu arbuști, pășuni alpine sau pajiști mezofile, cu o mare varietate de floră și fauna specifică Munților Carpați. Floră este constituită din: • specii arboricole (păduri de conifere, păduri de foioase și arbuști cu jneapăn sau scoruș de munte); • ierboase (peste 200 de specii de plante vasculare dintre care unele foarte rare și ocrotite prin lege și aproape 200 de specii de mușchi și licheni
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
mici și câteva păsări care trăiesc în tunele făcute în zăpadă și hrănindu-se cu mușchi și licheni - plante specifice tundrei. În taiga, viața animală este cea mai bogată, întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă. În stepe sunt comune rozătoarele și ierbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici, etc. Cele mai frecvente mamifere întâlnite în Caucazul Mare sunt: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), leopardul("Felis pardus"), zimbrul (endemic
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
în timp îndelungat. Din această cauză leneșii au stomacuri mari, lente, compartimentate, în care conviețuiesc bacterii simbiotice care descompun frunzele tari. Digestia poate dura chiar mai mult de o lună până la completa finalizare. Leneșii sunt perfect adaptați stilului de viață arboricol, prezentând gheare puternice ce le permit o bună cățărare pe ramuri. Pe sol se deplasează cu greutate și viteză foarte redusă, de unde și denumirea de leneși. Sunt buni înotători. Principalii dușmani ai leneșilor sunt oamenii, care îi consumă pentru carnea
Leneș () [Corola-website/Science/325593_a_326922]
-
sau acvilele harpia. Ghearele puternice și tăioase pot fi folosite ca arme împotriva prădătorilor. De asemenea, în blana leneșilor trăiesc alge albastre-verzi și alge verzi Chlorophyta, care îi dau blănii o culoare verzuie. Aceasta, asociată cu mediul lor de viață arboricol, le conferă un bun camuflaj.
Leneș () [Corola-website/Science/325593_a_326922]
-
plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții climatice excesive: În taiga viața animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blană prețioasă; reptilele și batracienii sunt extrem de rări. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, căi sălbatici și cămilă cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, și ea parte
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
mixte de câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
le (Hylidae) sau brotăceii este o familie mare de broaște arboricole, înrudite apropiat cu bufonidele, care cuprinde vreo 904 de specii, grupate în 42-46 genuri, răspândite în America de Sud și Centrală, America de Nord, Australia, Noua-Guinee, Eurasia. În Europa trăiește numai genul "Hyla" din subfamilia "Hylinae". În România și Republica Moldova trăiește o singură specie
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]