74 matches
-
agitând amenințătoare nuiaua. Le arăt eu!... Pleacă. Boierii râd. Ștefan își desface brațele: Priviți-mă bine! O să puteți depune mărturie, precum că, odată, "l-ați văzut la pământ pe Marele Ștefan Vodă!"... Nu cobi, Măria ta! stupește de deochi Luca Arbure. Să recunoaștem că nici o putere din lume n-ar fi putut ține piept unei asemenea hoarde. Sunt florile pământului, spune el cu căldură. Ei sunt viitorul Moldovei! Prin ei, suntem și noi nemuritori... Intră Alexandru. E înarmat, transpirat, obosit. Iaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să nu-l bocească. Cum să-l uit și cum să-l iert? Te faci frate și cu dracu' până treci puntea, mormăie Luca Arbure. Fățărie, nefățărie, n-o putem trece, singuri nici eu fără el, nici el fără mine, glăsuiește Ștefan. Puntea suspinelor, precizează Țamblac. Avem nevoie unul de celălalt, ca aerul avem nevoie, rostește Ștefan. "Prieteșug?"... Și de ce n-ar fi? Părinții noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
băgat coada în răscoalele din Scaunele secuiești, când secuii și sașii s-au răzvrătit împotriva stăpânirii? Dar de ce Mateiaș oploșise la Buda pe ucigașul de Petru Aron și uneltea cu el să te dea jos din Scaunul Moldovei? sare Luca Arbure. Aiasta, iarăși, e adevărat. Rău îmi pare... Și, totuși... Acu, să fie uitată vechea ură. Să ne iertăm unul pre celălalt. Amândoi am greșit. De ne-a înveninat săgeata, să ne unească "pericolul turcesc" ce ne paște deopotrivă. Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
există principii, nu există decât interese, generale, dar mai cu seamă, particulare... Lumea aparține "Stăpânilor". Ai bani ai puterea! Ai puterea ai dreptul! Dreptul e al celui mai puternic și mai bogat... Și "Dreptatea umblă cu capul spart", spune Luca Arbure. Aiasta-i de când lumea și pământul. De ești mic, anevoie-i a ține capul sus, adaugă Vlaicu. Ce cătrănit a fost voievodul Alexandru când a aflat mârșăvia, continuă Stanciu. Aiasta, drept mulțămire că la Grünwald și la Marienburg, oștenii Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ce facem? se vaicăre Juga. Ne-or prăpădi osmanlâii. Turcii sunt mulți, ca năsipu' mării... Să cădem la învoială... Mai dăm noi, mai lasă ei... Pace să avem. Să ne rugăm de pace. Scuipă-ți în sân! îi propune Luca Arbure. Ne tăiem jos și ne turcim cu toții, se hlizește Mihail. Ștefan tace. Stanciu prinde curaj: Pace să fie, Măria ta! Să nu piară țara! Știu, e o pace cumpărată. Oricum, e mai bună decât un război nimicitor. Mi-e teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sare Duma. Acu-i mai bine?! Turcii de-o parte, tatarii de alta, Laiotă de alta! Și-au dat mâna să ne prăpădească. Săraca Țara Moldovei, murmură Vlaicu. Mi-o sfârtecă păgânii! L-am întrebat: Acu, ce facem? rostește Luca Arbure. A tăcut, n-a ridicat ochii din pământ. Ștt!... Vine!... Boierii, cu capetele plecate, așteaptă într-o tăcere apăsătoare... Ștefan se apropie șchiopătând, gârbovit, urmat de câțiva boieri. Îi privește lung, crispat, stacojiu... Se răstește: Ce-mi stați ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mușat, Duma Brudur. Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici (6984-7000) La Cetatea Neamț: Manoil (6965-6975); cu Ciopei 6965; cu Isaia ot Neamț (6966-6974) Ivan Bouren (6975-6976) care a fost și comis. Albul (6976-6978) Arbure (6979-6984) tatăl portarului Luca A. Dajbog (6987-6982) Micotă (6995-7003) cu Reațeș. Eremia (7005-) cu Dragoș, până sub Bgd. V. Fără titlu. Manoil (6965-6975); Albul (6968-6975); La Novgorod. Roman Oanță (6975-6976) Fete (6978-6984) cu Vâlcea. Dragoș (6987-6992), cu Micotă, care trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20 27 D 4 Dech. 11 18 25 D 1 Ian. 8 15 L 27 M 28 M 29 J 30 V 1 S 2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 Hotin Vlaicu Neamț Arbure Suceava Șendrea C. Albă Hărman I. Când Simion-Păr-Negru, comis, devine tată și o asistă pe jupâneasa sa, comisoaia și isprăvniceasa și alte moașe, cu știință de rânduielile vechi. II. Comisoaia vrea numaidecât să așeze în căsnicie pe Ionuț, despre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pârc. Cetatea Albă 66-70 Luca și Bâlc 71-72 Manoil pârc. Neamțu 57-67 Luca și Hărman 75 cu Cispei 57 Hărman și Duma 79-80 cu Isaiia 58-66 Ion Boureanu 67-68 Hărman și Oană 81-85 Aug. 5 (Gherman?) Albu 68-70 s-a Arbure 71-76 Dajbog 79-84 Nicotă 87-95 Rateș Eremia 97 Cneaghina Salomia Teodosia Anghelina Cristina Ilisafta Marghita, Prohira Ilinca Mireauța Agafița Mitra Dochia Pascalina Nasta Mălina Vornic Condrea Bucium Gheorghe Roșca Ionaș Bârlădeanu Grigorașcu Pelin Miclăuș Cristea Șeptilici Dumitrul Șoldan Andronic Ionașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Suceava Toma logofăt Cine va face altfel decât scrie în această carte, este potrivnic nouă 13 Aug. 1471 Stanciu și Mârza Vlaicu & Duma Hotin Bodea vornic Isaia vornic Zbierea scos Luca Bâlco-Belco (Cet. Albă) Buftea Neagu Ivașcu (Chilia) Pașcu? Arbure (Neamț) nou! Fete (Roman) (Albu nu e) Gangur a murit Ciocârlie Ștefu Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hâncovici Badea scos = Vrânceanu (spătar) sau mort Iuga vist. Negrilă scos Iuga post. Alexa, scos = Dajbog Paharnic = Toma Stolnic Neagu mort = Huru Comis Isaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Stolnic Neagu mort = Huru Comis Isaia, Negrilă, Alexa Boda scoși după 18 Iulie 1470 tăiați la Ian. 1471 10 Sept. 1471 Teoctist Tarasie Stanciu & Mârza Vlaicu & Duma Bodea, vornic Zbierea Luca Bâlco (Cetatea Albă) Luca și Bâlcu Neagu Chilia Ivașcu Arbure (Neamț) Gangur Buhtea Ciocârlie Ștefan Cernat Iațco Hudici Ivașcu Hrincovici Vrânceanu spătar Iuga vist. Dajbog pah. Toma stolnic Ile Huru comis Ceva cu pivnicerul dela Cotnari Feliu Vaslui, 13 Iulie 1471 Suhodolschi, ambasadorul regelui Poloniei. Conv. cu arhim. (pag. 311
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Paris, unde plecase acum câteva zile. Pentru a arăta românilor ce om a fost acest luptător fără preget pentru poporul bulgar, credem bine a da aici o scrisoare a repausatului ce a primit primul nostru redactor, d. Z.C. Arbure, în momente de grea cumpănă pentru Bulgaria“). e. documents secrets de la politique russe en orient (1881-1890) (Fragmente) No. 152. Communication secrète du ministre impér. en Roumanie au ministre des Affaires Étrangères, du 20 Mai 1887. On m’annonce de Sofia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
De această situație profită Finlanda care utilizează dreptul de autodeterminare, drept dat de Lenin prin lovitura de stat bolșevică și care mergea până la despărțirea statului respectiv de Rusia. Tot în contextul eliberării de sub puterea Rusiei, este citat în articol Zamfir Arbure, care spune despre Basarabia ca "trebuie să se libereze, împreună cu Polonia, Ucraina, Finlanda..."553. În Aspecte privitoare la Războiul Rece, în perioada deceniului al șaptelea al secolului trecut, Rodica Deaconescu menționează trecerea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Partidului Comunist al
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ion Ghica 31, Odobescu, Urechia. Românii cultivă cu succes și pricepere știința istorică, iar aceasta le reușește. Se potrivește calităților lor de muncă, studiu, reflecție, raționament și generalizare. Istoria are astăzi în România reprezentanți importanți: Antonovici, care publică documente prețioase; Arbure, istoric al Basarabiei în secolul al XIX-lea; Bărbulescu, care se consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Letopiseț moldovenesc că pre acesta Ștefan vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai săi, îl numește
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La fel, marele logofăt Dumitrașcu Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris aceste rînduri în 1839, cînd abia trecuse de 50 de ani, dar simțea că pierduse legătura cu
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Pe șesurile limpezi... ploaia cădea cu soare, Împlind întreaga lume de-o stranie splendoare. Un colb de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu Costică Dobrogeanu. Dobrogeanu venea din Rusia. În timpul războiului se așezase la Brăila, unde deschisese o spălătorie, dar, descoperit de către poliția rusească, a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
partidului După cât ne slujește memoria, au fost: Titu Maiorescu, D.A. Laurian, Ștefan C. Mihăilescu, Anghel Demetrian, Ionescu-Gion, V. Borgovan, I. Slavici, D. Colorian, Theodor Speranță, Em. Grigoroviță, Caragiale, Vlahuță, D. Racoviță (Sfinx), Delavrancea, Const. Mille, Al. Rubin, Fred. Dame, Zamfir Arbure, Grigore Ventura, I. Popescu, D. Rocco, N.D. Georgian, Procopiu, Dionisie Miron, L. Cazzavillan, Marion, Leon Nicoleanu-Fix, Al. Gorun-Hodoș, Nerva Hodoș, Ulpiu Hodoș, I. Rusu-Șirianu, Radu Popea, Mihail Gelianu, Corneliu Botez, C. Hamangiu, Paul Cinculescu, N. Gorovel, Dim. Constantinescu-Teleor, Brăneanu, Gh.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament ce le produce. RÎul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se dezvoaltă Assorb viață-amor la verbul soare Asta-e cetatea ideală, naltă, Aci justiția este domnitoare, Aci frăția e realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]