4,016 matches
-
acoperit. Rabatele de trandafiri sau flori și oglinzile de apă reprezintă 1%. Variabilitatea dendrologică a parcurilor din Timișoara: 25 de specii/ha, între 7 specii/ha (Parcul Lidia) și 33 de specii/ha (parcul Alpinet). Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori și arbuști, 43% sunt specii indigene, iar
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Numărul total de arbori și arbuști în aceste parcuri este de peste 21 000 de exemplare (desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori și arbuști, 43% sunt specii indigene, iar 57%, exotice, Rășinoasele sunt în proporție de 22%, iar arbuștii - 21%. Grupate pe genuri sistematice, participarea principalelor specii se prezintă astfel: paltin - 16%, salcâm - 9%, frasin și pruni decorativi - câte 8% fiecare, tei și pini
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
desime medie - 212 exemplare/hectar), cea mai mare densitate existând în Parcul Catedralei (259 exemplare/ha). Din cele peste 21 000 exemplare de arbori și arbuști, 43% sunt specii indigene, iar 57%, exotice, Rășinoasele sunt în proporție de 22%, iar arbuștii - 21%. Grupate pe genuri sistematice, participarea principalelor specii se prezintă astfel: paltin - 16%, salcâm - 9%, frasin și pruni decorativi - câte 8% fiecare, tei și pini - câte 7% fiecare. Celelalte genuri se înscriu cu o participare de 1-3%, unele chiar sub
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
a scuarurilor - 21,58 ha; parcul cu cea mai mare suprafață este Păduricea Giroc (fosta pepinieră a orașului) - 9,03 ha, urmată de Parcul Botanic - 8,41 ha. Suprafața totală a spațiilor verzi dintre blocuri - 412 ha. Totalul arborilor și arbuștilor de pe aliniamentele stradale, din grădinile individuale și dintre cvartalele de blocuri se ridică la 84 770 ha, inclusiv pomii fructiferi.
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
se înregistrează o serie de „piese“ existente în patrimoniul feroviar, care vor constitui temeiul înființării unui Muzeu feroviar la Timișoara. Lansarea promoțională a Turismului feroviar de epocă la nivel național va avea loc în iunie 2004. ( O. N.) Sărbătoarea liliacului Arbust indigen, foarte rezistent, liliacul (Syringa vulgaris) crește oriunde, pe stâncării și substraturi calcaroase, în stațiuni calde și montane, fiind răspândit mai ales în Europa de Sud-Est și Asia Mică. Țara noastră este singura din Europa unde liliacul crește spontan în
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
de liliac, în suprafață de peste 20 de km, de la Ponoarele, localitate aflată la 4 km de Baia de Aramă. În fiecare an, la începutul lunii mai, aici se organizează o manifestare cultural-artistică - „Serbările liliacului“. De reținut că liliacul nu este doar un arbust ornamental, ci are și o necontestată importanță economică, din florile sale extrăgându-se uleiuri eterice folosite la fabricarea parfumurilor; florile au și valoare meliferă. ( O. N.) Promovare O delegație formată din reprezentanți ai agențiilor de turism din Austria, însoțită de
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi (cu rol de protecție împotriva insectelor). După sfințirea acestui coș pascal, ritualul de Paști se continuă în familie. În părțile Sibiului, există obiceiul ca de Paști să fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că în locul globurilor se agață ouă vopsite (golite de conținut). Pomul poate fi așezat într-o vază frumoasă, sporind astfel farmecul sărbătorii. La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
primar Gheorghe Ciuhandu ne-a precizat că Primăria a repartizat în această primăvară material dendro-floricol în valoare de 370 milioane de lei. Astfel, au fost distribuite 7 100 fire de gard viu, 145 de puieți de arbori și 27 de arbuști ornamentali, precum și 80 de trandafiri, care s-au plantat în 52 de locații din Timișoara. Pentru ca această acțiune să aibă efectul scontat, municipalitatea face un apel la beneficiarii de material dendro-floricol ca în perioada următoare, cu temperaturi ridicate, să întrețină
Agenda2004-19-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282397_a_283726]
-
mobilier pentru grădină Specializată în desfacerea de flori și plante decorative, S.C. „Subin“ a deschis de câteva zile un nou magazin propriu de prezentare pe str. Crișan nr. 75. Prin intermediul acestei unități firma oferă spre vânzare plante decorative pentru exterior: arbuști, la prețuri cuprinse între 100 000 și 350 000 de lei, conifere - 600 000 și 1 200 000 de lei, plante anuale (petunii - 20 000 de lei, mușcate - 90 000 de lei, flori de piatră - 7 000 de lei, taghetes
Agenda2004-22-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282465_a_283794]
-
municipiul nostru, determinând creșterea poluării atmosferice. Pentru a stopa acest fenomen, Primăria a început plantarea unei perdele forestiere pe o lățime de circa 80 m. Domnul primar Gheorghe Ciuhandu ne-a informat că, în anul 2004, s-au plantat arbori, arbuști și pomi pe o suprafață de 7 ha, urmând ca în acest an să se continue cu o suprafață similară. Este prevăzut a fi plantați 1 250 de arbori din diferite specii. Plantațiile vor fi împrejmuite de garduri de sârmă
Agenda2005-03-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283276_a_284605]
-
numărul de fax 204 886, sau în format electronic la adresa de e-mail adrians@primariatm. ro, până în 17 februarie. Perdeaua forestieră din partea de nord-vest a Timișoarei va continua să fie extinsă în acest an cu plantări de puieți de arbori și arbuști pe o suprafață de 10 ha. În cursul lunii februarie, terenul urmează să fie fertilizat cu îngrășăminte chimice pentru asigurarea necesarului de elemente nutritive al arborilor. Având în vedere că substanțele folosite au un conținut ridicat de azot, deținătorii de
Agenda2005-07-05-admin () [Corola-journal/Journalistic/283375_a_284704]
-
canalizare, repararea și placarea cu gresie a bazinelor de apă, respectiv, montarea a diferite tipuri de aspersoare. Totodată, în zona adiacentă celor trei fântâni, s-au refăcut zonele verzi afectate, s-a reparat și revopsit mobilierul urban, s-au plantat arbuști ornamentali și alte lucrări horticole. Programul de reabilitare și modernizare a fântânilor ornamentale din Timișoara va continua în perioada următoare. L. S. Reluarea circulației l În zona Gării de Est din Timișoara Lucrările de modernizare a transportului în comun cu
Agenda2004-36-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282841_a_284170]
-
Aurel Popovici, am aflat că în această toamnă va fi împădurită o suprafață de 50 de hectare, pe care urmează să se planteze 250 000 de puieți, preponderent specii de stejar (50%) în amestec cu tei și cireș (25%) și arbuști (25%). Perimetrul terenului (8 km) se va împrejmui cu gard, în vederea protejării plantației împotriva pășunatului. Împăduririle la Jamu Mare vor continua și anul viitor. O. NICA Curățarea coșurilor de fum l Informații de actualitate La nivelul municipiului Timiș sunt mai
Agenda2004-37-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282868_a_284197]
-
început activitatea firma „Flor Center“, specializată în servicii de amenajări spații verzi, care își propune să ofere clienților servicii complete în acest domeniu. Unitatea oferă consultanță computerizată, execuție de proiect, comercializare de plante decorative pentru exterior și interior, arbori și arbuști ornamentali, gard viu, gazon, plantarea și îngrijirea acestora, pregătirea lor pentru sezonul rece și întreținere. De asemenea, societatea își completează oferta cu amenajare de alei și iazuri cu piatră naturală de munte și mobilier pentru grădină (confecționat din lemn masiv
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
cca 170 000 flori anuale din Piața Victoriei, Centrul Civic, Piața Libertății, Scuarul Eftimie Murgu, Parcul Alpinet, Parcul Central, se irigă trandafirii, gardurile vii, gazonul în Parcul Rozelor, Parcul Botanic, Centrul Civic, Bd. Take Ionescu, str. Gheorghe Lazăr, arborii și arbuștii, în special cei tineri, în Parcul Clăbucet, Casa Austria, Parcul Jecza, aliniamentele stradale de pe Bd. Regele Carol I, Bd. Liviu Rebreanu, Aleea Sportivilor, Calea Bogdăneștilor etc. Necesarul de apă este foarte mare (20-40 litri/arbore, arbust), iar suprafața de irigat
Agenda2004-30-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282684_a_284013]
-
Gheorghe Lazăr, arborii și arbuștii, în special cei tineri, în Parcul Clăbucet, Casa Austria, Parcul Jecza, aliniamentele stradale de pe Bd. Regele Carol I, Bd. Liviu Rebreanu, Aleea Sportivilor, Calea Bogdăneștilor etc. Necesarul de apă este foarte mare (20-40 litri/arbore, arbust), iar suprafața de irigat este considerabilă, astfel încât nu poate fi acoperită în totalitate. În acest sens, Primăria face un apel către toate asociațiile de locatari/proprietari, instituții, societăți de a lua măsuri pentru a asigura minimul de condiții pentru irigarea
Agenda2004-30-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282684_a_284013]
-
sale imaginații lingvistice: "Îmi tăiai capul și-mi puneai altul la loc/ mai deștept, măi băftos, măi mumos/ dintr-un prefabricat monobloc/ din aur curat de douăzeci și patru de karate/ unde moartea s-ajungă nu poate/.../ Mă canonizai/ într-un mic arbust bonzai.// Mă, pardon, am vrut să spun carbonizai/ c-un aruncător de flăcări montat/ lângă soldu^tău bonton, cir-li-lai.// Mă, ce mai, în cele din urmă aveai/ mărunțit că un pătrunjel în ciorbă ta de guleai." (Îmi tăiai capul și-
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
această cale, care e a unei adorații a Creației, percepută cu rafinament, în planul unei unificări sentimental-senzorial-cerebrale, al unui tablou complex care poate da seama de ceea ce Mircea Eliade numește "sacrul camuflat": "Timpurii, fluturii din crîngurile antice, atice,/ pe-un arbust de iasomie, înnebuniți de mirosuri/ jílav-primăvăratec,/ dansînd în jurul miresmei paradisiace.// Paradis terestru de bună seama, iluzoriu și/ efemer,/ fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
se prind atât de repede în discuție, încât uită de căldura toropitoare din vagon. Cornelia scoate din geantă o mapă, bine împăturită. „Vreau să le văd pe toate”, îi spune Jeni nerăbdătoare. O casă impunătoare, o grădină imensă plină de arbuști, mobiler clasic, toate capturate în câteva fotografii reușite. Acesta era trecutul Corneliei, menajeră în Spania. Pozele îi stârnesc și mai mult curiozitatea lui Jeni, dornică să afle povestea fiecărei fotografii.Cornelia o invită pe Jeni să ia o fotografie cu
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
un drum fără întoarcere. Timpul trecuse. Cînd se trezea dimineața, Domnul de Sainte Colombe mîngîia cu mîna pînza pictată de Domnul Baugin și își trăgea cămașa. Mergea să șteargă praful în baracă. Era un om bătrîn. Apoi uda florile și arbuștii pe care-i sădise Madeleine înainte de a se spînzura. Apoi aprindea focul și încălzea laptele . Scotea o farfurie adîncă de faianță în care-și pregătea terciul", notează egal, spre sfîrșitul povestirii sale, Pascal Quignard; și nu ne putem împiedica să
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
pondere textuală și totodată umorală. Din aranjamentul de interferențe al celor două medii se degajă soluția pregnantă a eroziunii, a dezamăgirii, a "căderii". Sentimentalul pierde teren, întrucît psihia actantului se realcătuiește sub semnul realului brutal: În noaptea dinaintea căderii meteoriților/ Arbuștii ornamentali au simțit cum se macină/ Venele lor subțiri de o necunoscută sămînță./ Era ca și cum o omidă s-ar fi tîrît/ Peste organele lor cristaline, acoperindu-le/ Cu o peliculă de argint, împiedicîndu-le/ Să mai respire.// Aveam ani puțini pe
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
tîrît/ Peste organele lor cristaline, acoperindu-le/ Cu o peliculă de argint, împiedicîndu-le/ Să mai respire.// Aveam ani puțini pe atunci, eram ca un magazin/ Abia inaugurat, strălucind de curățenie și belșug,/ Și nu puteam auzi cum celulele/ Vibrează întocmai arbuștilor ornamentali./ Aveam ani puțini, șoselele circulare/ Ale ochilor mei nu se umpluseră încă de plombe,/ Încă nu-mi pîlpîiau ca niște neoane uzate/ Nervii actinici.// În noaptea dinaintea căderii meteoriților/ Ei trăseseră husa peste oraș și se culcaseră./ Numai eu
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
să facă explozie. Se simțea în aer un puternic miros de benzină. Presupunea că s-a spart rezervorul. Doar o scânteie mai trebuia, să se producă deflagrația. Coborî în grabă într-un echilibru precar, julindu-se în crengile și spinii arbuștilor. Ajunse într-un minut-două lângă autoturism. Văzu că șoferița era într-o poziție nefirească peste volan. Se declanșase airbagul. Trase de portieră s-o deschidă, dar constată că este blocată fiind turtită spre interior. Nu-și putea permite să verifice
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
amore! Dove andare? Aducându-și aminte că ea nu înțelege italiana, repetă în franceză: - Salut iubire! Unde pleci? Adriana întoarse capul spre pictor și nu știa ce să facă. Ieșise deja în stradă și cum pe marginea trotuarului erau diverși arbuști pitici și copaci plin de vegetație, putea să se facă că nu a auzit chemarea bărbatului și să-și continue drumul trecând la o oarecare distanță prin dreptul lui. Poate va crede că doar i s-a părut să fie
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
Melcilor”, de la poalele muntelui Tâmpa sau „Scilla Bifolia” pentru vioreaua din același loc. Mama urma atunci a doua facultate, cea de “Științele Naturii”, așa că material de citit aveam, din belșug. Bunicul îmi arăta toate plantele din pădurile din jurul Brașovului - flori, arbuști - dar și de pe câmpul, din preajma gării Brașov, cu vegetație specifică. Atât de mult îmi plăceau plantele, încât toate mi se păreau magnifice. Chiar și cea mai umilă buruiană o consideram minunată. Țin minte că, odată, am cules de pe câmp un
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]