1,123 matches
-
CETAȘUL VOLBURĂ Da, am luptat la Rovine sub Căpitanul de Făgăraș Avram Bivol! Viteaz ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
asupra României ca să o sfâșie, să o sfârșească. Comparând cu apocalipsa lui Ioan din Patmos din anul 94 și cu lucrarea lui Albrecht Durer din 1496, în Decembrie 1989 în România aducătorul apocalipsei, infernus rex, este Ion Marcel Ilici Iliescu arcaș comunist, din tata în fiu, ce zâmbind și-a omorât, întâi de toate, conducătorul ca să-i preia scaunul și funcțiile. Apoi, cu același zâmbet i-a lichidat pe toți ce ii stătea în cale. Pe cai roșii, în spatele lui infernus
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-polemos-pamflet/ [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
-au la câini,/ iezii din privire să ți-i culci în mâini./ Pletele să-ți fluturi noaptea pe sub stele/ când își umple Nistrul ochii cu mărgele.// Țară cu domnițe-tremur între gene-/ albe ca lumina strânsă din poiene,/ unde-au fost arcașii, unde-au fost plăieșii,/ când le-au scos în târguri trupul, megieșii?// Frunză, frunzișoară verde de sulfină,/ crucea se ridică, troițase-nchină./ Plugul între brazde răscolește sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Moțoc, Mircea Țoca, Negoiță Irimie, Vasile Val Telceanu, Petre Petria, C. Cubleșan, C. Zărnescu, Mircea Popa,Ioan Țepelea, Dumitru Velea, Igloi Zoltan, Dumitru Hurubă, Adrian Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Drăgan, Victor Sterom, Ion Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velica, Florea Firan, C. T. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Pascu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, Emil Istocescu
AL.FLORIN ȚENE-O VIAȚĂ DE OM, O VIAȚĂ DE SCRIITOR ÎN SLUJBA CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478791045.html [Corola-blog/BlogPost/343126_a_344455]
-
e vorba de corăbii, sunt chemați constructorii de corăbii... Mai mult, adăuga, dacă cineva apreciat ca nemeseriaș într-o problemă încearcă să sfătuiască, atenienii râd și fac larmă, până ce nechematul renunță să vorbească sau e dat jos de la tribună cu ajutorul arcașilor, din porunca pritanilor (cei care prezidau, prin rotație, adunările publice). Sincer, domnule senator Barbu, acum ați vorbit ca un „nemeseriaș”, unul care, de-ar fi trăit pe vremea lui Pericle, ar fi primit interdiciția să mai vorbească. C-așa se
Gândurile mele de militar către domnul Daniel Barbu, fostul meu profesor by https://republica.ro/gandurile-mele-de-militar-catre-domnul-daniel-barbu-fostul-meu-profesor-zva-invit-sa-facem-un-schimb-de [Corola-blog/BlogPost/338376_a_339705]
-
bleg am pus-o în cuier Și umil câte-o șuetă mai isc. Crezui odată în minuni, destul. Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave, Avea tot orbul soare în pătul Și’nalt sunau aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
pisc.Trufia bleg am pus-o în cuierși umil câte-o șuetă mai isc.Crezui odată în minuni, destul.Cetăți cădeau, mureau dureri mîrșave,Avea tot orbul soare în pătulși’nalt sunau aplauzele grave.Ci anii curseră sătui de glod.Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii.N’a izbăvit tăria un crîmpei de rodGemea în jurul doldora de bestii.Cu arcul frînt, tocit, bolnavAstăzi mai urc între zăbreleși de azur, de vis gîngavStrîng putregai și scrum de stele.... V. MOARTEA MARIEI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
noi! Și, du-mă, departe, cât mai departe! Rotește-mă, în alte ochiuri de viață, să ajung la inima ta și al nostru va fi viitorul! VISUL CA O SĂGEATĂ Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! DE CE-AȘ FI TRISTA!? De ce-aș fi tristă, când tu m-ai învățat libertatea! Am gustat-o împreună, picătură cu picătură. De ce-aș fi tristă, când
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
secolul al IV-lea, născut în Pont, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini, spunea că, așa cum săgețile care pleacă din arc când întâlnesc un obiect dur se întorc către arcaș, în același fel se întorc acțiunile invidiei, fără să provoace tristețe celui invidiat, „rănile acestuia devin ale invidiosului”, spunea el. În cartea Mitropolitului Hierotheos Vlachos - teolog grec născut în 1945 - intitulată „Psihoterapia Ortodoxă” se spune că primul lucru care este
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1484276405.html [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
grup constituit din 67 de senatori) le-a revenit președinția a 11 comisii de specialitate. Este vorba despre Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări — Daniela Carmen Dan, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital — Viorel Arcaș, Comisia pentru politică externă — Cristian Dumitrescu, Comisia pentru administrație publică publică și organizarea teritoriului — Florin Cârciumaru, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială — Ion Rotaru, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport — Ecaterina Andronescu, Comisia pentru cultură și media — Ioan
Senat: Listă președinți ai Comisiilor parlamentare by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102643_a_103935]
-
prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre. Misterios și-nvăluit în ceață, Arcaș destoinic, săgetând ... Citește mai mult MI-E TEAMĂ DE TĂCERILE DIN UMBREÎmi dau târcoale gândurile sumbreCând sufletul e rug aprins de floareMi-e teamă de tăcerile din umbre.Vreau vocea-ți caldă, plină de candoareSă unduie ca un izvor prin munteși-n
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Sunt prizoniera viselor, dorinței,Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte,Când setea-mi sting cu lacrima credințeiSimt răni săpate-n lut de-al fricii dinte.De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre.Misterios și-nvăluit în ceață,Arcaș destoinic, săgetând ... III. GEORGETA RESTEMAN - SĂ DĂRUIM PENTRU VIAȚĂ !, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015. Cu câțiva ani în urmă, am avut șansa ca prin bunăvoința și înțelegerea prietenilor, cunoștințelor și a tuturor celor
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
verticală. De cele mai multe ori interesul față de ele și-a avut sorgintea în mediul studențesc, însă problemele nu le-au fost străine nici anumitor intelectuali deja formați: scriitori, profesori, medici ș.a. Un prim exemplu ar putea fi Organizația Națională din Basarabia „Arcașii lui Ștefan”, înființată de un grup de cadre didactice din județul Soroca în 1945 care apăra cauza românismului și, prin urmare, limba română. Un alt exemplu: marele medic Nicolae Testemițanu, ex-ministru al Sănătății din RSSM, în 1968 a fost destituit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crucea-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
întreagă. Sub ziduri se simte mișcare năucă, O strajă grăbește blestem să aducă: - Mărite sultan, vin urgiile-n spate! Poruncă de luptă din corturi răzbate. Iar vestea se-ntinde-n cetate și-afară „O oaste de prieteni/dușmani ne-nconjoară” Arcașii îndată pe ziduri se-adună Și strune a moarte în arcuri răsună. Când noaptea-și ridică lințoliul în zori, Pe câmpul de luptă-s puzderie de ciori, Ce stau pe cadavre rămase din luptă, Cu ciocuri de ciocli din ele
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418197435.html [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
Acesta, aflând că fusese văzut un zmeu răpindu-i fata, își adunase toți oștenii și se pregătea să pornească la război. De cum îl zări pe zmeul cel cu zece capete zburând pe deasupra castelului cu fata lui în gheare, dădu poruncă arcașilor să-l săgeteze fără să o rănească pe Voichița. Sute de săgeți mușcară din pieptul zmeului și, imediat ce acesta o lăsă pe fată pe acoperișul castelului, câteva sulițe i se înfipseră și în gâturile întinse, pregătite de zborul de întoarcere
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487592067.html [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
de ating pamântul pe-aproape cu genunchii Această putrezire mă-nbată ca un vin Căci simt curgând prin trânsa bunicile și unchii. Sunt tânar doamnă, tânar, de-aceea nu te cred Oricât mi-ai spune timpul nu își ascute ghiara Deși arcașii ceții spre mine își reped Săgețile vestirii, sunt tânăr ... bună seara. 2007-05-24 Referință Bibliografică: Programator sunt, doamnă / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1302, Anul IV, 25 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406269227.html [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
Roman, Doru Moțoc, Mircea Țoca, Negoiță Irimie, Vasile Val Telceanu, Petre Petria, C. Cubleșan, C. Zărnescu, Ioan Țepelea, Dumitru Velea, Igloi Zoltan, Dumitru Hurubă, Adrian Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Drăgan, Victor Sterom, Ion Antonescu, Nina Ceranu, Ion Velica, C. T. Dârțu, Emil Istocescu, Al. Ștefănescu, Mircea Zaciu, Beniamin Pascu, Ion Roșioru, Ioan Barbu, Eugen Petrescu, Aurel Sasu, Ion Vădan, Gavril Moisa, Emil Istocescu, Mariana Cristescu
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1420789340.html [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
și “optzecist de unul singur”, așa cum l-ai catalogat în teza ta de doctorat de 555 de pagini - în “Postmodernismul românesc”: ” Sunt tânăr, doamnă, tânăr, de aceea nu te cred, orice mi-ai spune, timpul nu își ascunde ghiara, deși arcașii ceții spre mine își reped săgețile vestirii, sunt tânăr, bună seara!” Să vezi cum Capsula timpului tău încremenit într-o durată profană se sparge și se face țăndări de argint din “Fantasmagoria” ta lunară - dar numai țăndări...nu și scântei
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
prima dată acum 24 de ani. Scriam în articolul „Oglinzi bolnave” (LA din 29 octombrie 2009): „În iunie 1989 ne aflam în România la manifestările dedicate centenarului de la moartea lui M. Eminescu, când poetul Ion Mureșan a venit la hotelul „Arcașul” din Suceava, ca să ne atenționeze, pe mine și pe Grigore Vieru, cu câteva șoapte strecurate la ureche, să fim atenți ce spunem, ce toasturi rostim, ce comentăm etc., pentru că l-a rugat un prieten de-al său, care era șef
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_dabija_1399843285.html [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Cum era când "Capricornul" A sărutat-o, prima oară. Sau s-ar fi scufundat în valuri, Să fie a "Peștilor" regină, La gât, cu un șirag de perle, A "Racilor" stâpână. De mult deja, trecuse rana, Pe care o lăsase "Arcașul"... Zburda pe cer, ca o copilă, Liberă ca fluturașul. Presăra în inimi doruri, Pasiune și iubire, Aștepta să întâlnească Adevărata fericire. El era mândru, elegant, Coarnele-și purta semeț, Posesiv, ca orice bărbat, Dar spiritual și foarte isteț. A privit
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1441734692.html [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
vreo două luni, Printre munții cei străbuni, Colo-n Giumalău, pe plai, Apăru un mic alai. Sus Călina lung privește Și în grabă se gătește, Iar când se așază-n prag Vede al Moldovei steag Dus cu cinste de-un arcaș. „Vai de mine, mira-m-aș Ca alaiul să nu fie Un alai de la domnie!” Când se-apropie, ce vede? Vede și nu-i vine-a crede: Vânătorul cel bălan E însuși Vodă-Ștefan! Iar în jur, zeci de curteni Și
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
de-auroră, Când umbre-n zori lumina o imploră, Te-aș regăsi arzând în cer etape. Dac-aș fura dintr-un amurg o oră Și i-aș deschide clipei mii de trape Ca dincolo spre moarte să își scape Neliniștea arcași rotiți în horă, Tot aș simți că ești, iar de aș zice Că nopți de-acum pe veci mă vor robi, Că-mi vor înfrânge carnea mii de bice Tot n-aș fi trist știind că vei sădi Grăunte-n
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Lirica_pascala_2011.html [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
PNL: Bode Lucian Nicolae UDMR: Sereș Denes PMP: Liviu Ioan Balint Senat PSD: Gheorghe Pop PMP: Vasile Cristian Lungu SIBIU Camera Deputaților PSD: Ovidiu-Ioan Sitterli, Ioan Terea PNL: Raluca Țurcan, Nicolae Neagu, Constantin Șovăiala USR: Ilie-Dan Bârnă Senat PSD: Viorel Arcaș, Nicolae Avram PNL: Mircea Cazan SUCEAVA Camera Deputaților PSD: Eugen Bejinariu, Maricela Cobuz, Cătălin-Ioan Nechifor, Alexandru Rădulescu, Emilian-Iuliu Havrici PNL: Bălan Ioan, Fador Angelica, Gheorghiu Bogdan, Mihălescul Dumitru ALDE: Băișanu Stefan-Alexandru Senat PSD: Ioan Stan, Virginel Iordache PNL: Cadariu Constantin
Lista nominală a celor 465 de noi senatori şi deputaţi by https://republica.ro/news-ro-lista-nominala-a-celor-465-de-noi-senatori-si-deputati [Corola-blog/BlogPost/338807_a_340136]
-
gravă, spiritualizată: “Poveștile tale/cu iz de mănăstire/îmi linișteau bătăile inimii.” (“Amintiri din... viitor”). Tonul ferm al unor versuri e de un straniu efect; tendința spre autodefinire pare constantă: “Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, /o săgeată nu-mi iese la socoteală...” (“Visul ca o săgeată”). Sub regimul iubirii, timpul de care dispui nu poate fi de-ajuns: “Te-ai topit odată cu iarna... Ce repede se-nvârtește pământul/când iubești!” (“Prima
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/ioana_voicila_dobre_1423660548.html [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
unde pictează portretul de mici dimensiuni Femeia în rochie neagră, înrudit în viziunea lui cu cel al Doamnei cu câinele, pictat șase ani mai târziu. Tot din aceeași perioadă datează și tablourile Portret de bărbat și Ștefan cel Mare și arcașii săi aleg locul mănăstirii Putna (inspirat din cronicele lui Ion Neculce). Revine în țară în 1857. Atelierul său erau un loc monden ce atrăgea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcaș „...ca singurul centru artistic în care se aduna elita
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Theodor_aman.html [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]