90 matches
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Kaiserstr. 15. 37. Lupșa Vasile Ioan, apatrid, născut la 6 februarie 1957 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Lupșa Vasile și Tucudean Ardeleana, cu domiciliul actual în Germania, 38442 Wolfsburg, Stellfelderstr. 5. 38. Icodin Vlad, apatrid, născut la 12 septembrie 1967 în Constanța, județul Constanța, România, fiul lui Dumitru și Soretta, cu domiciliul actual în București, calea Ferentari nr. 13, bl. 94, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119346_a_120675]
-
munții Bucegi). Nu trebuie uitat nici faptul că sunt nume de locuri care, prin deonimizare (figura de stil implicată fiind numită antonomază), redevin cuvinte comune, cu altă semnificație însă decît apelativele de la care s-au format inițial (abrudeanca, hațegana, breaza, ardeleana - dansuri; anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în trecut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vechi oraș și port în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În seara de Crăciun și La Anul Nou, semnate R...a. Mult mai bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații (de nuntă, de înmormântare, de Paște, de Crăciun), colinde, doine, balade ( Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
de baștină. Coexistă în sine ușurința lepădării portului său de "plugar" cu conviețuirea interetnică întotdeauna bună. Prietenul său din perioada școlii arădene, devenit tovarășul de pahar, e Buczy Arpad. Iorgovan ascultă și tresaltă la fel la cântecul lui Novac, la Ardeleana și la Ciardaș. Bărbatul, cu greu poate fi însă considerat ca tolerant atâta timp cât delimitarea de ceilalți îi e a doua natură. Mândria nu îl lasă să treacă dincolo de sine. Chiar și atunci când desfrâul se convertește în viciu, dezgustul față de cei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în care o televiziune a amintit faptul că este greco - catolică. Ea a asumat acest lucru într-o conferință de presă evocând contribuția importantă avută de această comunitate în istoria românilor: "Vreau să aduc aminte tuturor că greco-catolicii reprezintă Școală Ardeleana, greco-catolicii reprezintă pașoptiștii, actul Unirii a fost citit de cardinalul Hossu, greco- catolic, Coposu a fost greco-catolic, Iuliu Maniu a fost greco-catolic. Ca atare, e un motiv de mândrie .... Asta nu însemnă că am un alt sentiment față de cei care
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Lukijan Musicki - „și el se găsește pretutindeni unde sunt oameni buni și înțelepți. Nefericit e mizerul ce se lasă șocat de îmbrăcăminte sau de limbă. Să ne iubim dară, dragă Domnule, pentru că simțim că noi suntem copiii adevărului”. Reprezentanții Școlii Ardelene sunt apropiați de conducerea tipografiei, de învățații maghiari ai timpului. Semnificativă este colaborarea lui Samuil Micu, în vremea redactării Dicționarului său, cu Benedek Virăg și Haliczky Andrăs; nu mai puțin, relația de prietenie dintre Șincai și Kovachich, acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Era În ea un amestec de caracter tipic grecesc cu o neașteptată blândețe și chiar cu o fragilitate excesivă În fața vieții. Melancolia care o cuprindea adesea, slăbind-o, o recunosc, din păcate, și În mine. Între ramura greacă și cea ardeleană, petrecându-mi vacanțele jumătate la Tulcea (ca să mă apropii de colonia și de mentalitatea tipic fanariote), jumătate la Cluj (unde erau verii mei și unde trebuia să Învăț să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum flores”), Ioan Rânca (Ideile Școlii Ardelene în formația intelectuală a lui Avram Iancu), Carmen Maria Andras (Reverberații ale modelului filosofic englez în opera lui Samuil Micu). Contribuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
ani din istoria română parcă înțelegeau lucrul ăsta mai bine. Să ne gândim de exemplu la influența umanismului cultural cracovian asupra Moldovei sau la influența Vienei și a Budapestei. școala Ardeleană s-a dezvoltat de fapt la Budapesta. Îi spunem "Ardeleană" pentru că oamenii respectivi erau de origine ardeleană, dar ei aveau funcții la Budapesta, studiaseră la Roma și la Viena. Viena, mai cu seamă, a fost un punct intermediar, adică făcea parte din Occident, dar făcea parte și din "vecinătate". S. A
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
2 1,7 1,4 7 Arca Botoșani 1,2 1,1 0,96 0,46 0,03 0,055 0,06 8 Archim Vladimirescu 0,28 0,16 0,14 0,11 0,04 0,02 0,003 9 Ardeleana Albă Iulia 2 2 1,7 1,4 0,6 0,6 0,5 10 Ario Bistrița 1,07 1,04 1,02 1,04 0,9 0,9 0,55 11 Armonia Botoșani 1,2 1,3 1,1
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Cronicar Publicistica ardeleană Seaua (nr. 7-8) și Tribuna (nr. 24) întreprind simultan o anchetă foarte utilă: despre publicistica din Ardeal. Aceea cu profil cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
acum două zile, să-și dea demisia din funcția de antrenor al clubului de fotbal CFR Cluj. După ce a dus CFR Cluj pentru a doua oară în Liga Campionilor Europeni, Ioan Andone a luat hotărârea de a pleca de la echipa ardeleana. Antrenorul s-a întâlnit miercuri cu Arpad Paszkany, iar cei doi au convenit de comun acord să înceteze colaborarea. Fostul jucător al echipei naționale de forbal, a declarat că a luat această hotărâre, pentru că nu se simte susținut de conducere
Ioan Andone a demisionat de la CFR Cluj by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75472_a_76797]
-
cele dinainte. Voi lua în considerare două, cele mai de seamă. În primul rînd, criteriul de ordonare a materiei nu mai este cronologic, ci antologic. Nu se mai preda istorie literară. Nu se mai începe cu cronicarii ori cu Școala Ardeleana, care nu spun nimic elevilor de 14 ani. textele sînt potrivite cu vîrsta, dificultatea lor sporind treptat de la clasa la clasa. Abordarea e mai simplă în clasa a IX-a decît în următoarele. Noțiunile de teorie nu mai sînt predate
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
care m-ați aruncat (adică tu și Băncilă) că pe o haină veche și demodata", pretinzând însă că aceasta nu-l tulbură câtuși de puțin. Tot în 1930, Ion Chinezu îi trimite lui B.M. cartea să Apecte din literatura maghiară ardeleana. Nouă ani mai tarziu, în iunie 1939, un cuvânt de recomandare: Dragă Basil, purtătorul acestei scrisori (...) e unul dintre cei mai talentați scriitori ai generației tinere ungurești. Mi-e prieten și în această calitate ți-l recomand cu toata căldură
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
neștiință” (Ion Agârbiceanu). Și această sete de învățătură se constituie într-o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult diminuată; dar e prezentă în bogatul epistolar ciparian, în care sunt surprinse
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
în Caiet, nemaiîntîlnit de cititori, legat de aceiași ani ^50, în care exist și eu în însemnările clujanului așezat acum pe treaptă cea mai de sus a literaturii noastre, de pe culmea căreia poți să strigi din toată inima:Vivat școală ardeleana rediviva! E bine de știut că numele glumeț mi-l aplicase în joacă un mare stilist, (și stilizator, - vezi Dostoievski) romancierul intimist Ovidiu Constantinescu, mult delicatul și sfiosul de Ovidel, căruia tocmai de aceasta i se zicea "Șoricelul". Costăchel, - de la
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual universal și conștient de valorile națiunii sale în același timp. E vorba de greutatea, de densitatea pe care Școală ardeleana, greco-catolica o avu în dezvoltarea civilizației noastre. Domnitorul Petru Cercel, în paranteză, încercase ceva... N-a fost să fie, și nici nu putea fi. Așa încît numai o șansă, irațională, ne-ar fi așezat acolo unde astăzi rîvnim a fi
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
guvernare. În tot timpul guvernărilor national-tărăniste, Valeriu Pop continuă să rămînă neafiliat politic, desi Vaida îi făcuse avansuri. De abia la sfîrșitul lui 1933, guvernul Ducă îi propune să candideze, ca independent, pe o listă liberală într-o circumscripție electorală ardeleana. Se alege deputat. La remanierea guvernului Tătărescu din 2 octombrie 1934 Valeriu Pop devenea ministru secretar de stat, pentru ca, la 1 februarie 1935, să capete portofoliul Justiției. Devenise liberal cu forme în regulă. Dar învestitură să se datora regelui, al
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după aceea, într-un capitol special, ceea ce numește "curentul autohton în faăa romantismului de împrumut". Aici se referă la Heliade Rădulescu, desi crede că "în materie de poezie n-avea Ureche", Costache Negruzzi, Gr. Alexandrescu cu
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]