142 matches
-
rece și gravidă. Nu mai contează. E acolo, deasupra noastră. O luăm spre Kurfürstendamm (nemții pudici îi spun Ku-Damm), cu strada străzilor din Berlin. Comparabilă cu Oxford Street din Londra. Mai degrabă invers, ca dimensiuni. Însă nu mi-am adus ardeleanca la cumpărături. Ca și la Londra. Dar, nu se poate să nu străbați artera. Toate brandurile renumite ale lumii, multe necunoscute pe la noi, informație livrată pe loc din sursă sigură, sunt cu totul la vedere. Se vedea atât de bine
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
Hotel Someș și am intrat împreună direct la recepție. M-am înfățișat bățos în fața unei blonde reușite ce ne privea surâzând fermecător, hotărât să obțin o cameră pentru acele două ore promise de proaspăta mea cucerire. Părea a fi o ardeleancă foarte reușită, atât cât o vedeam dincolo de paravanul ce mă împiedica să-i analizez bazinul și picioarele. Frumoasă, este puțin spus. Era chiar apetisantă! Dar avea un aer aparte, un ceva deosebit în culoarea tenului, în privire, ori în pieptu-i
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
alegeri, nu era gălăgia de la noi. Zap ! Zap ! Nici pe Terra ! Cum, nici măcar un viol mic sau un cutremur de Vrancea de 0,3 grade Richter? Mâine o nouă zi! PAVIA Atât de mult am bătut-o la cap pe ardeleanca mea cu Pavia, care nu vroia să mergem, invocând programul aglomerat, încât rămân total surprins când o aud: „Hai, la Pavia!”. Când tocmai mă resemnasem. Eram atras de faptul că Pavia fusese capitala Regatului lombarzilor între 572 și 774. Plus
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
timp de o săptămână avea loc Festivalul de jazz torinez. M-a deranjat faptul că acoperea basilica, de fapt două, pentru care anteriorii torinezi făcuseră marea piață. Putea fi pusă în partea opusă și totul era în regulă. Tot zice ardeleanca că mi-am ratat vocația de primar! De primar, nu, dar de consilier sigur! Pășim alert prin frumoasele porticuri, ce îmi amintesc de Bologna. Aici, mult mai elegante! Ajungem în Piața Castello, piața mare a orașului, cu Palatul Regal pe
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
dragoste mare. Este și o alegere conștientă, pentru că simt că avem o datorie de suflet, să transmitem copiilor noștri limba și tradițiile în care am crescut. Într-una din recenzii, un coleg de breazlă spunea că: “[Milena Munteanu] este și ardeleancă, și olteancă, și canadiană, și japoneză, este a oricărei nații. Dar - rămâne a României. De ce? Numai ea știe. Nimeni nu poate răspunde la această întrebare. De ce rămân străinii, mereu aproape, de propria lor țară? În primul rând, atât de puternic
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
de inteligență, ochii în care s-a oglindit adânc societatea sau mai multe veacuri. Sub nasul sensibil înzestrat de Dumnezeu cu miros fin, o mustață deasă acoperă gura plină de zâmbet, de ironie, de satiră, aidoma mamei domniei tale, Catinca, ardeleancă din Brașov. Marele poet Alexandru Vlahuță a cărui prietenie pentru I.L. Caragiale devenise un cult a călcat „ordonanța polițienească” ce a dat-o dramaturgul de la Berlin de a nu povesti nimic despre el, ... Citește mai mult UN VEAC DE LA MOARTEA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de inteligență, ochii în care s-a oglindit adânc societatea sau mai multe veacuri. Sub nasul sensibil înzestrat de Dumnezeu cu miros fin, o mustață deasă acoperă gura plină de zâmbet, de ironie, de satiră, aidoma mamei domniei tale, Catinca, ardeleancă din Brașov.Marele poet Alexandru Vlahuță a cărui prietenie pentru I.L. Caragiale devenise un cult a călcat „ordonanța polițienească” ce a dat-o dramaturgul de la Berlin de a nu povesti nimic despre el, ... XIII. CA VĂCARUL PE SAT, de Ion
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
determinat retragerea armatei romane, în jurul anului 271-275 d.H. Populația autohtonă a trăit împreună cu veteranii legiunilor care au primit pământ stabilindu-se în zonă și au ținut împreună piept populațiilor migratoare. Un an de zile m-a dus la școală o ardeleancă tânără și harnică, recomandată de vecini, care venea dimineața, o ajuta pe mama în gospodărie, mă ducea și aducea zilnic de la școală. Anul următor mama a spus că trebuie să mă descurc singură. Zilnic plecam singură spre școala care era
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Poate îmi va trece răul care mă paște, oftă tânăra femeie, învăluită toată în melancolie... Propunerea căzuse direct, fără ocolișuri, și Mihai Eminescu nu ezită să-i răspundă: -Cum o să refuz eu o frumoasă moldoveancă ca dumneavoastră! -Pardon, domnule, o ardeleancă... Între timp Mihai deschise ușa, o strigă pe mam’zell Gretta și o rugă să facă două cafele, după care se întoarse și-i răspunse: -Dacă-i așa, cum să las eu o ardeleancă singură în inima Imperiului Cezaro-Crăiesc! Tare mi-
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
frumoasă moldoveancă ca dumneavoastră! -Pardon, domnule, o ardeleancă... Între timp Mihai deschise ușa, o strigă pe mam’zell Gretta și o rugă să facă două cafele, după care se întoarse și-i răspunse: -Dacă-i așa, cum să las eu o ardeleancă singură în inima Imperiului Cezaro-Crăiesc! Tare mi-e teamă că v-ar fura cineva... -Pe mine n-are cine să mă mai fure! - mai avu ea timp să răspundă, după care intră voluminoasa mam’zell cu o tavă mare pe
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
că așa este normal, că aceasta este condiția sa în societate, ca mamă și soție, și trebuie să lupte zi și noapte pentru existența familiei sale și pentru educarea și creșterea vlăstarelor lăsate de Dumnezeu. Cu toate că bărbatul se impune, nevasta ardeleancă este totdeauna puternică și reacționează cu fermitate apărându-și condiția de femeie: „Eu ți-s femeie, nu slugă. Să nu te stropșești la mine că te fac una cu pământul. Muncesc alături de tine, cresc și copiii, nu-ți întorc vorba
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
Dumbravei și manifestările culturale pline de har. Dar nu este de ici colo nici Sibiul bărbătesc, care se ia la trântă, postulând modernismul urban în sticlă și metal sau deschizând generos ușa spiritului întreprinzător al neastâpăraților, harnicilor ardeleni și - atenție - ardelence! Cât despre număr, sunt Sibiuri și Sibiuri; unul medieval, altul fostă Capitală Culturală Europeană, unul săsesc, altul românesc, cel de ieri și cel de azi; mă rog, cam tot atâtea Sibiuri, câți locuitori și vizitatori ocazionali. De la caz la caz
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
în 2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
panouri și erau deservite de numai trei băi, comune și acestea. Fiind ceva mai împlinită, trebuia să aibă mare grijă noaptea, pentru a nu se rostogoli din patul minuscul și pentru a evita trântele care o pășteau la fiecare mișcare. Ardeleancă obișnuită cu traiul bun și mâncarea sănătoasă, a gustat din plin deziluzia meselor rare, inconsistente și neregulate. Oboseala, nervii și presiunea nu au fost trucate, mi-a spus surâzând amar. Orice „of” scăpat în lavaliera împlântată strategic la guler, a
KINGA ŞI „IADUL BUCĂTARILOR” de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371778_a_373107]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > RODICA ELENA LUPU - LUME MULTĂ, OAMENI PUȚINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” Autor: Ion Brad Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Prozatoare, poetă, editoare curajoasă, o ardeleancă bogată în experiențele vieții, Rodica Elena Lupu își păstrează măsura talentului și a exigenței estetice în această carte cu titlu atât de înțelept și atractiv. Înțelept, pentru că ne trimite spre un nou spectacol, nu totdeauna optimist, al vieții noastre individuale
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
fiind direcționate spre două cazuri sociale deosebite aflate în supravegherea organizației de femei și de tineret a PNL Salonta. Festivalul salontan a continuat cu mai multe concerte de muzică populară în interpretarea ansamblurilor „Mărțișorul” din Avram Iancu, „Cununița” din Mădăras, „Ardeleanca” din Tulca, „Zestrea Buduresei” și „Nuntașii Bihorului”. Pe scenă au mai urcat solistul de muzică populară Ciprian Zopota și finalista concursului X-Factor, Natalia Selegean. Ramona Buz, Sorin Petrache Referință Bibliografică: FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE ROMÂNEȘTI / Sorin Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
Transilvania, iar eu la New York. Dar respectivul cercetător trebuie să fie precaut cu o astfel de afirmație. Cu siguranță, nu toate femeile din Transilvania sunt la fel. Eu nu mi-am ales nevasta la întâmplare dintr-un set de femei ardelence eligibile și desigur, nu toate m-ar găsi compatibil ca soț. Din punct de vedere conceptual, afirmația cauzală nu este suficient specificată. Regiunea natală poate fi importantă, dar în ce mod și cum poate afecta aceasta trăsăturile caracteristice esențiale? Din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Casierul avea dreptate. Un articol din statute era redactat în forma următoare: „Femeile măritate, copiii, minorii, interzișii și nebunii nu-și pot ridica drepturile fără autorizarea soțului, tutorelui etc.” D-na Emilian, căci ea era d-na de care vorbim, ardeleancă de origine, nedeprinsă cu această tovărășie în care legea așeza femeia măritată, organiză la Iași o ligă feministă care să lupte pentru încetarea acestei stări de lucruri. De altfel, codul nostru civil, nu odată și nici întâmplător, ne face deosebita
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
cei mai norocoși fiindcă aveau cele mai multe fete. În clasa lui erau doar două, dar erau mai băiețoase decât mulți dintre tipii de pe acel ring, așa că era hotărât să pună mâna pe cea mai tare tipă din școală. Avea de unde alege. Ardelencele îl atrăgeau cu mentalitatea lor deschisă în ceea ce privește implicarea într-o relație. Nu se sfiau să se culce cu cineva dacă își doreau asta și de foarte multe ori aveau chiar ele inițiativa. Petruș se lăsase prins la început în jocul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
doi tineri români se căsătoresc la Bloomington cu un naș evreu român plecat în Franța, însurat cu o franțuzoaică evreică și venit în America. La căsătoria lor vin prietenii: basarabeanca Adriana Călinescu, semigrecoaica Cristina Zarifopol, humuleștenul Lucki Illias și cu ardeleanca de mine. Căsătoria este oficiată de o americancă de origine italiană. Mergem apoi cu mașini germane și japoneze la un restaurant chinezesc la care serveau mexicani și portoricani. Mâncăm chinezării din cărnuri locale, pline de steroizi, bem vin de California
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ce poveste să scriu... Și deodată, ca un fulger îmi spintecă mintea povestea pe care aveam s-o scriu și la care nu mă gândisem până atunci... Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea școalei, unde era tata director, o ardeleancă, Ana Baștea, într-o zi de toamnă rece și târzie, pe când stam la gura sobei și mâncam dovleac copt. N-o mai auzisem până atunci și nici n-o citisem în vreo carte; așa că o găseam cea mai potrivită, spre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel făcute - să mă uit eu bine la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am văzut-o cu ochii trupului, că era-ntuneric și pe cuptiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stele de aur. Când a venit, la noi stătea deja (convenabil) domnișoara Tuza, dar Încă nu mă chema la arătat. Nici nu aveam ce arăta. Nu știam ce și câtă am. Dimineața, În bucătărie (ciudat: și Basarabeanca Mătușa Domnica, și Ardeleanca Domnișoara Tuza Îi zic bucătăriei: cuhnie). Nu prea am chef să mănânc (așa-s copiii!). Mama i-a spus Teclei să insiste, la nevoie, să mă silească (c-așa se face binele: cu de-a sila) dar mă las eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am vrut doar să-mi apăr țara și poporul - obișnuia ea să spună. Floarea dragostei apare oricând S-a întâmplat ca în spitalul din Iași Ecaterina Teodoroiu să cunoască o altă eroină din acel prim război mondial. Este vorba de ardeleanca Maria Minciulea, supranumită „Eroina de la Olt”. în noaptea de 30 spre 31 august 1916, Regimentul 30 Dorobanți „Muscel”, comandat de colonelul Alexandrescu, a fost îndrumat de fetița din Pârâu să treacă Oltul printr-un vad doar de ea știut
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]