144 matches
-
Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu infiltrații de fantastic păgân, atmosfera e aceea a unui mediu stăpânit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
partid și a fost chemat la Politehnică pentru a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost exploatat de partidul comunist, care ducea lipsă de oameni inteligenți, serioși și bine pregătiți profesional. S-a căsătorit cu o ardeleancă pe care o scăpase de nenorocirile invaziei ungurești, care a absolvit Facultatea de Fizică și a fost profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Transilvania, iar eu la New York. Dar respectivul cercetător trebuie să fie precaut cu o astfel de afirmație. Cu siguranță, nu toate femeile din Transilvania sunt la fel. Eu nu mi-am ales nevasta la întâmplare dintr-un set de femei ardelence eligibile și desigur, nu toate m-ar găsi compatibil ca soț. Din punct de vedere conceptual, afirmația cauzală nu este suficient specificată. Regiunea natală poate fi importantă, dar în ce mod și cum poate afecta aceasta trăsăturile caracteristice esențiale? Din
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Tănase și câțiva membri ai diferitelor orchestre din oraș cu care mai cântau ei, dar în special cu Fernic, ajuns la București pentru câteva zile, cu ocazia unei scurte vacanțe. Nu puteau lipsi, desigur, Jenny și Rada, tânăra și frumoasa ardeleancă stând aproape lipită de Cristi și sorbindu-l din priviri. Era târziu, era mult fum la Capșa, atât de tutun, cât și de canabis, mirosea a băuturi care mai de care și multe râsete printre ele la masa mare a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Ne-o’ bătut obloane-n geamuri... Deci nu-ți intra aer aproape deloc în cameră, și eram înghesuite, pentru că-ntre timp v-am spus că fusese revoluția asta ungurească, și-o mulțime de persoane care ținuse cu revoluția, mai ales ardelence, o’ fost arestate. Din Cluj o fost o mulțime de fete de la liceul maghiar, care făcuse’ tot felul de poezii. O fost descoperită-n primul rând profesoara lor... Pe-ormă o’ fost de la Târgu Mureș, că bătuse la mașină tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice de căprioară. Când Șoimuleț făcea haltă, ca să nul lase singur, se oprea și dânsa. Ceilalți urcaseră pe cetatea dacică de la Cotnari, când, sătulă să-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-a răspuns prompt: - Șomer e mă-ta !... După colecția de timbre și cărțile cu indieni, pasiunile lui Șoimuleț au devenit, în ordine, arheologia, fotografia și calculatorul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Sandu Darie mă întâmpină cu un torent de vorbe, îmbiindu-mă, în același timp, să privesc o "structură spațială", să închinăm un păhărel de anason, să-i povestesc despre Moldova, să răsfoiesc albume... să...să... Și el și soția sa (ardeleancă) vorbesc impecabil românește și ai mereu senzația, amplificată și de ambianța profund românească a apartamentului, că te afli undeva, într-un atelier din Iași, după care vei lua tramvaiul 11, spre a continua discuția undeva, poate la "Bolta rece". Casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un cort imens, ca la o mare sărbătoare a muzicii. Atrage atenția, în mod deosebit, participarea românească, de o valoare artistică de necontestat. Aș menționa mai întâi considerațiile marelui dirijor american Lawrence Foster, născut din părinți români și căsătorit cu ardeleanca Angela Suciu, care cunoaște foarte bine istoria și cultura românească și îi privește cu admirație pe tinerii români. De altfel, admirația sa pentru George Enescu și România i-a fost recunoscută încă în urmă cu cincisprezece ani, prin atribuirea funcției
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
revoluție? 86 Ziarul și (contra)revoluția 98 Sărbătoare, alteritate și conflict social 105 Capitolul al IV-lea Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima 116 Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal 117 Celibat ecleziastic și moravuri clericale 121 Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național 129 Iubitele unguroaice ale lui Avram Iancu XE "Iancu" 136 Textul ca memorie și sentiment 144 Capitolul al V-lea Prieteni și dușmani din Transilvania: românii, maghiarii și imaginile lor reciproce 147 Preliminarii la o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Încearcă o asemenea curiozitate, fără a ne pierde respectul față de instituția papalității. În concluzie, Îmi exprim regretul cel mai sincer, În eventualitatea În care am lezat sensibilitatea unor credincioși greco-catolici, și Îi rog, În această situație, să accepte scuzele mele. Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național Jocul relațiilor dintre românii ardeleni și Coroana austriacă reprezintă o pagină de istorie contradictorie și fascinantă, care se lasă prinsă cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reacționează și el pozitiv la o asemenea inițiativă, acordându-i, la modul ceremonial, Întreaga prețuire și considerație. Atenția Împăratului nu are nici o semnificație de ordin material, pecuniar, ci prezintă importanță doar Într-un sens simbolic. În numeroase ocazii, el dăruiește ardelencelor câteva monede, În mod vădit nu pentru valoarea lor de schimb, ci pentru a fi păstrate și tezaurizate În salbă. Acest dar poate fi considerat un echivalent al galbenilor pentru salbă care se dau drept zestre (obicei conservat până astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
transmit ca moștenire. În timp ce aceste salbe consfințeau legătura dintre soți, galbenii dăruiți de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" emblematizau o altă relație, tot de natură afectivă, aceea dintre „drăguțul de Împărat” și admiratoarele sale bănățene sau ardelence. Relatările de epocă ne oferă uneori, la o lectură atentă, șansa de a reconstitui pe viu procesul prin care se Înfiripă un mit, felul În care se configurează acesta, În memoria istorică pe cale de a se naște, din simple elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
feminine din Ardeal deveniseră, pentru oricine, realități de domeniul evidenței și al faptului cotidian. Dincolo de această imagine favorabilă, exista Însă și un revers al medaliei. Pătrunzând În universul existențelor individuale, descoperim adeseori, pe traiectul relațiilor dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin Banat (evocată mai sus) din anul 1768
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filtrat prin grila intereselor și obiectivelor formulate din perspectiva ideologiei naționale. Adorația mulțimilor fascinate de farmecul persoanei imperiale se transformă, cu timpul, Într-o banală tentativă de seducție, Într-o simplă Încercare de a câștiga bunăvoința monarhică, iar relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și interes. Mai rămânea În picioare doar un ultim element al edificiului mental care Își afla originea În anii popularității iosefine și anume nădejdea că Împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
năsăudean, descrie faimoasa vizită efectuată cândva de Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" la Năsăud. Evident, și din frazele sale (pe care le voi reda, pentru culoare, În ortografia aproximativă a epocii) aflăm În ce fel Înțelegeau ardelencele să Își Întâmpine Împăratul: Inaintea portei triumfali imbracate cu verdeata si flori varie, unde se decora un erold ca anunciatoriul sosirei marelui domnitor si o Gratie aurorica tinea in dereapta-si angelica o coruna de laur, fu benecuvintat de vergure tenere
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fu benecuvintat de vergure tenere, iutindu-se ele, ca si frumseata Babilonului odinioara lui Alesandru Macedoneanul, a-i arunca coruni de flori in caleasca impereteasca. Ne-am Înșela dacă, la o lectură superficială, am fi tentați să credem că și ardelencele din evocarea lui G. Pop XE "Pop" Îi fac monarhului o primire plină de efuziune. În realitate, se simte acum că, În spatele rândurilor, entuziasmul e simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe măsura gustului și așteptărilor lor. De altfel, conform respectivei relatări, ardelencele Își vor atinge scopul urmărit prin această primire fastuoasă, În care aluziile livrești la antichitatea romană Își găsesc, de asemenea, un loc privilegiat În cadrul aceleiași paradigme neoclasice. Împăratul le va recunoaște așadar individualitatea etnică și ascendența latină, cele mai de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este limpede că ele reprezentau ceea ce românii ar fi dorit, cel puțin, să audă din gura lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . Caracterul tot mai ideologizat și politizat al contactelor și al relației mentale dintre româncele ardelence și suveranii austrieci iese puternic În evidență cu ocazia unei alte Întâlniri celebre, ocazionată de trecerea lui Franz Joseph XE "Joseph" prin Munții Apuseni, În iulie 1852. În timpul revoluției, româncele se lăsaseră seduse și ele de vraja atotcuceritoare a ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
luaseră parte circa 100 de femei, sau În bătălia victorioasă de la Fântânele, unde se ilustrase Pelaghia Roșu XE "Roșu" , mama tribunului Indrei. Peste trei ani, când tânărul Împărat vine să viziteze locul unor confruntări care contribuiseră la salvarea tronului său, ardelencele Îi ies În Întâmpinare, alături de soții lor, În numele unei intenții politice explicite: aceea de a-l determina pe Împărat să recunoască jertfele românești din timpul revoluției, prin satisfacerea revendicărilor politico-naționale formulate de elita românească. De data aceasta, conform noilor sensibilități
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o dădea ingratitudinii Curții vieneze. În această situație, primirea rezervată de către românce oaspeților austrieci dobândea automat alte semnificații, departe de orice spirit de flaterie. Încercând Încă o dată captarea bunăvoinței imperiale, scoțând În evidență individualitatea etnică specific românească a comunității lor, ardelencele venite să Îl Întâmpine pe Împărat nu făceau acum mai mult decât să respecte regulile unei ospitalități de circumstanță, uneori chiar ostentativă. Revoluția a marcat, În conștiința unei părți a elitelor românești din Ardeal, Începuturile procesului de sustragere de sub fascinația
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va acumula tot mai multe conotații negative. Pentru sensibilitatea feminină țărănească, așa cum transpare ea la nivelul producțiilor folclorice, Împăratul va reprezenta tot mai mult simbolul unui angrenaj militar alienant, al „cătăniei” care le răpește mamelor fiii, și fetelor iubiții. Desprinderea ardelencelor din orbita mirajului imperial are loc sub zodia primului război mondial, când suferințele și moartea induc o virulență a sentimentelor și a expresiei care șterge complet din memoria colectivă amintirea vechii fascinații iosefine: Împărate, Împărate, Ardă-ți casa jumătate Și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asemenea rânduri de revoltă feminină Împotriva arbitrariului Împărătesc (chiar dacă, de cele mai multe ori, prin mijlocirea unei penițe manevrate de o mână de bărbat), efigia luminoasă a Habsburgilor se stingea din sufletele românilor, Înecată de farurile orbitoare ale sentimentului național. Iar exemplul ardelencelor, seduse cândva de strălucirea puterii imperiale, dar Înșelate apoi În năzuințele lor, din perspectiva unor noi tipuri de sentimente și credințe, ne arată că mirajul personalității, atunci când stă sub semnul constrângerii și al oprimării, nu va găsi niciodată ecouri durabile
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
muri și feciorul lui cel mare: povestind, până pe patul de moarte, despre pitorescul lucrurilor din trecut, al căror observator atent și amuzat fusese. Așa arăta tatăl meu. Iar lângă el, până a-și vedea cei cinci copii rămași Încă mărunței, ardeleanca de mumă-mea, Maria din șercaia Făgărașului, de bun soi și de bun-simț țărănesc, dulcea și blânda de ea, cum nu se mai poate, anume pentru a domoli firea lui aspră, străină, neastâmpărată și himerică, și pe care noi, copiii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gureșă arde leancă de-a noastră, cu bun-simț, cuviință și omenie, de nu mai puteam de dragul ei, luând-o când o vedeam În brațe și sărutând-o ca pe maică-mea. Avea distincția proprie și Înnăs cută a feme ilor ardelence și o prindea minunat face-à-main-ul ce-l avea cu un șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă!“ Nu-mi venea a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de ocazie, con trafăcut, numai fiindcă i se plătea; și era totdeauna gata să țină o conferință cu orice subiect, În orice adunare sau urbe din țară și la orișice dată din calendar, iarăși fiindcă i se plătea. Am văzut ardelence cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]