590 matches
-
divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie), maramureșean, în cele din urmă, părintele Botiș preia din cele trei zone cunoscute, mental, intelectual, spiritual
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
poate de reală a scriitorului, așa cum l-am văzut atunci în 1993 : „Poet, prozator, dramaturg, eseist, critic literar, filozof, analist politic, omul acesta atât de cuminte, cu o expresie de copil care se miră veșnic, este una dintre cele mai ardente și mai neliniștite conștiințe ale veacului lui. Când românii îl vor cunoaște cu adevărat, în toată adâncimea și profunzimea operei lui pe Ștefan Dumitrescu, se vor mira că un scriitor de talia lui Thomas Mann, a lui Albert Camus s-
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
interpretat concertul în premieră la 13 iunie 1954, la pupitrul dirijoral fiind celebrul Șir John Barbirolli. Acel concert a marcat Jubileul de Aur al orchestrei London Symphony. Cel mai grav instrument al orchestrei ne va demonstra calități nebănuite — umor, lirism ardent și chiar virtuozitate, în special în partea a treia. Fumusețea acestui concert ne va fi dezvăluită de tubistul Siegfried Jung. În contrast, în partea a doua a concertului simfonic vom asculta un concert pentru vioară. Deși a scris 5 concerte
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
10-11 poeme ies de sub aripa atât de originalului sistem de filosofie a limbajului gândit de Noica, rotunjind - prin trimiteri spre ale zări ale spiritului românesc și universal - un alt univers demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând cu nurii pe aceia, Prea des cuprinși de patima ardentă. Ce e păcatul? Eu sunt definiția! Deși par absolvit de fericire, Nu pot să-mi scot din gânduri superstiția, Parfumului de floare din iubire. *** Ciclul "Dragobete" Volumul "Ucenic în dragoste" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Dragobete - ÎNTREBĂRI / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
legitimă încredere în viitorul comun al țărilor-surori de pe ambele maluri ale Prutului, poetul se străduiește să afle calea comună de înțelegere, de comunicare frățească directă, de la suflet la suflet, cu toți cititorii săi. Și se cuvine evidențiat că prin ideile ardente dezbătute, prin tăria și duioșia graiului și a simțirii, Iacob Cazacu-Istrati reușește să se afirme în chipelocvent pe tărâmul fierbinte al cauzei reunirii Basarabiei cu pământul străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
și o excepțională răbdare și perseverență, - se citește pe nerăsuflate. Autoarea știe să țină mereu încordat firul epic, să-și portretizeze mai totdeauna dintr-o trăsătură de condei personajele (doar lui Andrei acordându-i un spațiu mai larg, motivându-și ardent iubirea), și are capacitatea să fixeze cu finețe momentele, dominantele psihologice, oscilând între temeritate și spaimă, între speranță și deznădejde, între încredere și suspiciune, însuflețirea, elanul care n-o părăsesc pe eroină aproape nici o clipă. Să ne apropiem de miezul
Romanul unei evadări din lagărul comunist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8244_a_9569]
-
echipa de tineret a Timișoarei, așa că am o tradiție solidă pe acest teren. Nu am mai jucat apoi, când am intrat la liceul militar de la Craiova, dar pasiunea a rămas. Nu mă mai duc pe stadioane, desigur, dar trăiesc la fel de ardent competițiile și la televizor. R. A.: Maestre, vă spunem La mulți ani! și vă mulțumim pentru ceea ce ați făcut pentru muzica românească. VIOREL COSMA: Nouă decenii de viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu pante abrupte sau mai line, îndulcite și modulate
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
înalte principii, închizînd un cerc demonic. Dacă doctrina legionară prevedea lupta împotriva corupției, a unui sistem democratic mistificat, slujitorii săi au ajuns a lupta cu armele adversarilor lor, a substitui un șir de abuzuri cu altul, ilustrînd contrariul propovăduirii cu ardentă încărcătură sufletească a lui Noica: "România nu se afla sub har, remarcă Sorin Lavric, iar legionarii, departe de a fi înfricoșător de buni, reușiseră în acele zile să fie înspăimîntător de răi. Spectrul acestor crime îi va urmări pe legionari
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
violonista Darya Varlamova din Minsk - Belarus a revenit și la Câmpina 21 aprilie, și Ateneul Român (Sala mică), 23 aprilie 2013. Împreună cu pianista Zhanna Varlamova, Darya aduce un omagiu lui G. Enescu, ambele interprete, prin cântul sensibil, visător, dramatic, povestitor, ardent, pasionat, cu o mare forță de expresie, cum și-ar fi dorit compozitorul însuși în Sonata a 3-a în la minor (în caracter popular românesc). lnterpretele au intuit și realizat capodopera enesciană în cele mai mici amănunte, cu o
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
și bine strunite de către dirijori, a răsunat dintr-o dată, venind parcă de nicăieri, sau poate de peste tot, un frumos “Hristos a înviat”. În prima parte a concertului, Corul “Symbol” a celebrat Marea Înviere. O Înviere simțită la intensitatea ardentă a unui suflet de copil, a unui suflet comun, inocent și totodată puternic, entitate pe care o alcătuiesc membrii corului și maestrul lor. Așa cum ne-a obișnuit, maestrul Jean Lupu presară concertul cu mici momente de mărturisiri, momente în care
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
și intransigență, dar și de o desăvârșită exigență profesională (aidoma marelui Vidu, astăzi pe nedrept uitat sau ignorat), trăia într-o lume de o înaltă idealitate. A fost omul generos care a dorit să ofere, nu să primească, dăruindu-se, ardent, cu preaplinul sensibilității și talentului său. Moștenirea sa este încărcată de cele mai prețioase sclipiri ale artei adevărate. Cu greu se va încumeta cineva s-o preia, străduindu-se, în van, să-i adauge noi carate. Cel mai frumos omagiu
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de a-l întruchipa pe erou. Udin posedă un glas cu calități în registrul acut, în care demonstrează siguranță și chiar performanță. Din păcate, registrul median nu este încă rezolvat, are unele instabilități, nu reușește să transmită acea stare pasională, ardentă a personajului care îl împinge la crimă din multă dragoste. I-aș reproșa o lipsă de implicare pe fiorul dramatic, de-a lungul spectacolului, el fiind mai mult un tenor liric fără să aibă accente spinto-dramatice. Cu toate acestea, în
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi pianiști
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
se produce sub forma unor secvențe temporal- istorice desfășurate sub ochii cititorului printr-un proces de reevaluare interioară efectuat de autor în momentul descrierii lor, nu poate avansa decât pe tărîmul unei subiectivități extreme. Dar a cuprinde în cuvinte o ardentă, pasională trăire interioară,oricât de filtrată ar fi ea prin grila unei intenționalități epice, înseamnă să forțezi,dincolo de limitele „naturale”, capacitatea de semnificare a imperialului limbaj literar. Iată de ce scriitorul Mihail Diaconescu apelează din nou în Nopți și neliniști (<footnote
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
suplimentul cultural al unui ziar din Chicago (deși le-am găsit menționate, nu am reușit să le identific în ciuda cercetărilor mele de arhivă, nici să aflu cum a "dat" dl Clark de poet). În 1928, britanica Sylvia Pankhurst (poetă și ardentă activistă socialistă) se decide să traducă mai multe poezii de Eminescu, entuziasmată de ideile din împărat și proletar oferite în variantă de lucru de românul I.O. Ștefanovici. Deși preferate chiar de Bernard Shaw și semnalate cu entuziasm de Nicolae
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
decor simplu, chiar sobru, marcat prin câteva sugestii extrem de funcționale. Regizorul merge la subtilități adânci ale textului poetic, folosind rafinate simboluri și metafore artistice, pentru a ne sugera lumea zeilor, Wallhala, în contradicție cu cea a pământenilor, pătrunși de pasiuni ardente, de sentimente de răzbunare, dar și de o dorință permanentă de putere și de bogăție. Pentru Bechtolf inelul niebelungilor devine un simbol al forței indestructibile a banului care produce revolte sociale, bulversări inimaginabile și poate schimba, în cele din urmă
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
pictate la ferma familiei din Montroig - peisaje aflate sub semnul unui realism „magic” sau chipuri aproape abstracte de țărani - de naționalismul catalan... L-au transformat pe Miró dintr-un observator destul de pasiv al perioadei războiului civil din Spania într-un ardent luptător antifascist. Au promovat gesturi ocazionale de sorginte dadaistă - un afiș intitulat „Mai 1968” sau picturi din anii ’70 pe care Miró le-a găurit cu o torță - la rangul de manifeste socio-politice. Nu este greu de văzut că lucrările
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
a tras a bariera de izolare între oameni și ea, rezervele față de ceilalți au la ea răceala unei superiorități ofensate, care-și face din dispreț un blazon. În aparență, personajul unidimensional Manuela, păstrează în cutele sufletești intime mirajul unei iubiri ardente, convertită pe plan intelectual într-un dialog despre D’Annunzio, “extremul voluptos”. Închipuirile despre o lume ideală se amplifică dintr-un sentiment de contrarietate. Personaj aproape aerian, o abordează aproape ostentativ “cultul frumosului steril”, al frumosului ca și al amorului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
trăim poezia ca suprem adevăr uman exorcizând transfigurator tragicul vieții. "Puterea poeziei nu are margini", afirmă Shakespeare în Doi tineri din Verona. Neliniștea (Sorge) lui Hölderlin constă în faptul că suntem singuri, iar Dumnezeu rămâne dincolo de noi. De aici năzuința ardentă a apropierii de Tatăl. Nu prin orice numire o putem face, numai prin cânt. Dar asemenea neliniște nu aparține oricui, ci este purtată de poet, nu și de către ceilalți. Căci doar poetul poate intra în comuniune cu Spiritul Suprem. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
amplu ?i fantastic desen cosmic numit simplu, natura eminescian?: Borealismul, ca ?i neptunismul ?i uranismul (dac? accept?m aceast? terminologie), o form? de evaziune, specific romantic?, se particularizeaz? la Eminescu, prin câteva elemente. A?a sunt, de pild?, participarea moral?, ardenta evoc? rii, fascina?ia peisajului ?i, Îndeosebi, punerea viziunii sub un unghi filozofic." (Eugen Simion) De altfel, Eminescu Însu?i definea mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fosta capitală a Moldovei) prin care îl roagă să-i trimită un profesor de muzică la Bălți pentru a întemeia un cor. Toate înfăptuirile acestui ierarh cu multe haruri (cum nu se prea știe), dublate, aceste înfăptuiri, de un misionarism ardent (puținele testimonii existente atestă un desăvârșit liturghisitor) în rândul populației românești l-au făcut indezirabil în ochii autorităților de la Kremlin. Un vrăjmaș ce trebuia să tacă. Și, ceea ce a pus capac la toate a fost o amplă scrisoare adresată lui
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
se desparte zgomotos și în profunzime, nu numai la sfârșitul războiului, când lucrurile devin clare, ci și în anii întâlnirilor și conferințelor de la Criterion. Dacă Eliade, Cioran și alți tineri mai puțin înzestrați și mai permeabili la moda epocii sunt ardenți, febricitați de viziuni de mântuire individuală și - mai ales - colectivă, autorul lui Nu rămâne un sceptic și un sofist, scăpând de sub presiunea adevărurilor "fundamentale" prin chestionarea noțiunii de adevăr. Din această perspectivă, a vâna și a sublinia contradicțiile tânărului eseist
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
face pe om și numele poate "crea" o femeie, atunci erotica lui Leonid Dimov se adaptează perfect ideii. O știe chiar el, o vede prin ochii "magiștrilor" urcați pe papainoage, într-o înaltă sală gotică: "Cît li se pare de ardentă / Litera numelor de fete; / Egrete din insuli de mentă, / Isolda, Pentesileea, Grete..." Născut la Ismail, la 11 ianuarie 1926 și trecut dincolo de hotarul lui "habar n-am" cu douăzeci de ani în urmă, L. Dimov încîntă încă prin "sărbătorile de
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
intertextuală și autoreferențială, un teren al permutărilor lingvistice sau un spațiu de un alb "semnificativ". Deși a debutat editorial în 1994 (cu volumul Firește că exagerez), Robert Șerban îmi pare un tipic poet post-"optzecist", aderent numai biologic la generația ardentă a contrariilor: sex și mistică. Placheta lui Cinema la mine-acasă, lăudată, pe coperta a IV-a, de către doi critici din promoții diferite (Nicolae Manolescu și Marius Chivu), exploatează minimalismul până la punctul de rupere. Poezia se realizează, aici, mai mult prin
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]