1,007 matches
-
vai de steaua lui cu terenurile. Vă aduceți aminte, cât s-a supărat Antenă că familia mea a cumpărat cu bani de la bancă un teren? Acum m-am lămurit, pusese ochii și pe acest teren și voia probabil să-l arendeze, nu doar cele 2000 de hectare pe care le are exact lângă terenul meu", a spus președintele Traian Băsescu. Ioana Băsescu a împrumutat 4,6 milioane de lei în vederea învestirii lor într-un teren extravilan arabil din comuna Nana, județul
Băsescu: Voiculescu pusese ochii pe terenul meu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28411_a_29736]
-
cu domiciliul în România, care au realizat, din România și din străinătate, venituri din: salarii și venituri asimilate salariilor; activități independente (comerciale, din profesii liberale, valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală); cedarea folosinței bunurilor (închirieri, subînchirieri sau arendă). Nu se declară sumele sau avantajele primite din activități dependente desfășurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv - cu excepția veniturilor salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent
Agenda2005-18-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283633_a_284962]
-
cu aproape 12% l Ministerul Agriculturii ar putea aloca, în acest an, circa 300 miliarde de lei pentru acordarea unor rente viagere de până la 100 euro pe hectar persoanelor în vârstă de peste 62 de ani interesate să vândă sau să arendeze terenurile pe care le dețin, pentru stimularea comasării terenurilor, potrivit unei recente declarații date de ministrul Gheorghe Flutur l Specialiștii în domeniu estimează că în România, tranzacțiile cu tablouri, atât la licitații, cât și neorganizat, depășesc 2,5 milioane de
Agenda2005-21-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283719_a_285048]
-
crăițari și o pâine pentru muncitorii care lucrau la construcția fortificațiilor Cazărmii Transilvaniei din Timișoara. Biruri apăsătoare Pentru 1720 și 1721, o moară trebuia să plătească o taxă de morărit de 150 de florini. În 1721, doi negustori timișoreni vor arenda impozitul pe albine, iar anul următor, și impozitul pe vin pentru tot Banatul. Așadar, nici accizele nu sunt ceva nou sub soare. Scutirea de impozit se aplica și în timpurile acelea. În 1721, coloniștii care și-au asigurat singuri transportul
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
un an, husarii vor lua trei bucăți de postav de la fabrica locală de profil, lucru confirmat chiar de administrație. Dar iată și o metodă de pedeapsă pentru țiganii care nu și-au plătit în 1729 haraciul (impozitul) către cel care arendase colectarea acestuia: bătaia, arestul și amenda. Câți timișoreni ar plânge astăzi ori ar sta în arest pentru neplata impozitului la Primărie? Cum perioadele de scutire de impozit expiră și ele, satelor de coloniști germani li se va aminti prompt de
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
La nivel național, statul român prin Agenția Domeniilor Statului mai are de oferit spre concesiune sau arendă o suprafață de numai 15.700 de hectare de teren arabil, din cele 328.000 de hectare de teren pe care le administrează. Agenția Domeniilor Statului are contracte de arendă sau concesiune pentru aproximativ 82% din cele 328.000 de
Harta pe judeţe: Cine sunt stăpânii pamânturilor din proprietatea statului român [Corola-blog/BlogPost/92951_a_94243]
-
iar pentru arendare, pe lângă inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire, care formau, conform art.38 din Decretul - lege privitor la expropriere, pentru cauză națională, obștea de arendare. Până la împroprietărirea propriu-zisă, suprafețele de teren din moșiile supuse exproprierii erau, mai întâi, arendate țăranilor. Lucrările de expropriere, începute în comuna Filipeni la 3 februarie 1919, în prezența judecătorului Alex. Pătârlăgeanu de la Judecătoria Parincea, aveau în vedere, mai întâi, moșia lui Jorj Sterian, care atunci era la Paris, fiind reprezentat de arendașul Spiridon Herțanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a arătat, monopolul asupra desfacerii băuturilor alcoolice , asupra morilor, vânătorii, pescuitului. Aceste monopoluri puteau fi arendate, aducând proprietarilor venituri însemnate. Cele mai mari venituri erau obținute din desfacerea băuturilor, la hanuri și crâșme. Locul ca și venitul obținut din arendarea desfacerii băuturilor se numea bezmen. Boierii Rosetti din Filipeni obțineau venituri și din crâșma din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost Petru (Petrică), Dom’Petrică, care a fost „crâșmar” la bodega de la magazinul mixt. în satul Lunca au mai „ținut” cârciumă și prăvălie (dugheană) unul Iamandi, venit din altă parte, ca și Hașigheanu, în casa lui Costică Gurău, alții au arendat cârciuma boierească a Virginiei Lambrino, ca Miron Boca, Toader Buleu (Vasilaș), Cristea Grigorovici, Vasile Mârza și Donic. De asemenea, Elena Bucșa a ținut în arendă cârciuma luată de la Ciulei, administrator al moșiei Virginiei Lambrino, care se afla lângă Vasile Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al marilor proprietari, au dat o lege a învoielilor agricole, prin care țăranii puteau fi scoși la muncă prin constrângere militară manu militari, dacă nu-și respectau contractul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuxe) cât și profitul. Lucrând în această asociere (târșăjie), ei au identificat o zonă puternic mineralizată care i-a motivat să solicite prelungirea contractului după expirarea celor cinci ani, cu atât mai mult cu cât își plătiseră în mod regulat arenda și făcuseră investiții semnificative în zona de exploatare. Iată însă că din partea autorităților austro-ungare, reprezentate în zonă de procuratorul Lukaci Bela, i-a așteptat un șir de surprize. Prima a fost majorarea cuantumului arendei, motivat tocmai de investițiile buciumanilor în
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
nu știu ce ocazie. Bunicul zâmbi pe sub mustăți, și mă ațnti cu o privire șăgalnica: -D-apăi, ți-oi spune eu. Ce să fie, ia, de unu mai s-a dus la oraș la unchi-to Ionel Jinga, să reguleze niște afaceri cu o arenda și, cum stăteau ei în grădina pe ulița mare trece aia de la manifestație ss strigă ''tTrăiască Petru Groza!'' și cum Petre și Roza erau cam fuduli de urechi, i-au zis lui unchi-to: „Auzi, Ionele,ce strigă aia, trăiască Petre
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
trece aia de la manifestație ss strigă ''tTrăiască Petru Groza!'' și cum Petre și Roza erau cam fuduli de urechi, i-au zis lui unchi-to: „Auzi, Ionele,ce strigă aia, trăiască Petre și cu Roza, și tu ții da preț la arenda, păi bine e? Am pufnit în râs de întâmplare, dar bunicul a continuat: -Râzi tu, râzi, dar intimplarea i-a ajutat, pentru că-l știi pe Ionel cît de cărpănos e și ține la preț, dar această intimplare l-a înveselit
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
care vorbim, „socoteala banilor intrați și ieșiți” marchează data de 22 octombrie 1783 ca dată de începere a activității Casieriei Orașului, bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
și pe vremea bolșevismului, la mare preț sunt trădătorii, lingușitorii, vânzătorii de neam și conștiință, traseiștii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc.
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
nordul Moldovei a înființat pe cheltuiala sa, aproape 30 de școli primare, iar în 1906, a oferit 200.000 de ruble în scopul construirii unei mari catedrale ortodoxe la București. Pentru a îndulci situația economică a țăranilor basarabeni și-a arendat moșiile acestora la prețuri foarte mici.” (Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2008, p. 64) A fost voința Domnului ca un boier, basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu să fie un artizan și un ctitor în Ardeal pentru Unirea cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
și pe vremea bolșevismului, la mare preț sunt trădătorii, lingușitorii, vânzătorii de neam și conștiință, traseiștii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
se gândea la primul milion de euro, care să-l catapulteze-n raiul capitalist. Deși îl înjura continuu pe inginerul Breazu, a înțeles că tot la țară este locul lui pentru afaceri, dar nu pentru crescut struți sau prepelițe. Să arendeze pământ. Dar, cu ce să-l lucreze? Ar putea investi în amenajări pentru creșterea porcilor, a păsărilor. Însă, își dă seama că și aici trebuie știință, nu ce-a văzut la părinții lui. Taică-so, un bețiv și maică-sa o
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
un băcăoan. Spre bătrânețe a îmbrăcat și ea haina monahală, la Agaton, lângă Fevronia. Al șaptelea copil, Iachifit, ca laic, Iancu, „ se deda libațiilor, consumând vinațul podgoriei ce stăpânea în jurul mânăstirii Socola, unde fusese hirotonisit arhimandrit, deși nu credea înpreoție.” Arendase pământ cu junimistul Mandrea și iubea vânătoarea, fuma mult, își luase și țiitoare, dezaprobat de surori, pleca prin pădure și venea cu vânat. Olimpiada, a opta fiică, s-a călugărit la schitul Orășeni, apoi a trecut la Agafton, ajungând stareță
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
corespondență din prima perioadă este aceea pe care a trimiso Duiliu Zamfirescu amicului său Duiliu Ioanin, coleg de generație și partener de visuri și pasiuni din tinerețe. Prin aceste scrisori cunoaștem viața de student ce-și petrece vacanța la moșiile arendate de părinți sau de apropiatele rude din județele Râmnicu Sărat și Brăila. Prin anul 1876 scria de la Bălești sau de la via de la Vîrteșcoi din apropierea Focșanilor, bucurându-se de lumina blândă a soarelui de toamnă și întârziind în pădure la vânat
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]
-
condei cu osârdie ridică vălul de uitare - truda și jertfa și-osâdia înaintașilor cioplitori în lemn, mânuitori de țapine de andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic precum tâmpla brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și-l albuiește și-l
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
5 6 *1) se înscriu inclusiv avizele negative emise de MADR/DAJ Capitolul XV a. Înregistrări privind contractele de arendare Nr. crt. Nume și prenume arendaș/ arendator Numărul contractului de arendă Data încheierii contractului de arendă Perioada de arendare Suprafața parcelei arendate Categoria de folosință Nr. bloc fizic Redevența (lei) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ... b. Înregistrări privind contractele de concesiune Nr. crt. Nume și prenume concedent/ concesionar Numărul contractului de concesiune Data încheierii contractului de concesiune Perioada
REGISTRUL AGRICOL din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292783]