468 matches
-
adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost eliberați din robie au apucat-o care încotro prin țară, până s-au convins că libertatea fără mâncare și loc de dormit nu valoreaz mare lucru. Atunci s-au așezat unde au fost primiți, ca slugi boierești, ca argați, văcari, dar și ca lucrători ai pământului, devenind, la rândul lor, agricultori, oameni așezați, cu gospodării întemeiate. S-ar putea ca stră-strămoșii țiganilor din Valea Boțului să fi fost robi ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
funcționare a gospodăriei boierești față de cea țărănească. Se folosea același inventar agricol, aceleași culturi, și se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin anii 50 ai secolului al XXlea, urmele acelor mori care aveau o rentabilitate scăzută. Costică Tomescu cunoștea bine situația morii de vânt a lui Gh. Boca, deoarece, ne spune el, când era vântul mare, era trezit din somn (era argat la Gh. Boca!) și trimisă la moară ca să țină cu funia aripile morii, că altfel sărea roata care învârtea piatra.54 Recensământul din 1912 a înregistrat, pe lângă populație, și patrimoniul comunei Filipeni: o moară cu aburi în Lunca și una
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a stimula elevii la învățătură, instituit de Gheorghe Postoi, cu ajutorul lui Daniel Justett, dar și din veniturile moșiei Dobreana a fraților Sterian. în fiecare sâmbătă, relatează alt elev al lui Postoi, învățătorul Ghiță D. Iacobeanu, Daniel Justett, însoțit de un argat de la Curte, încărcat cu două coșuri mari își făcea apariția la școală, orice fel de vreme ar fi fost. Intra în clasă, se așeza pe un scaun cu coșurile lângă el. Începea examinarea. Cel ce răspundea la toate întrebările, pe lângă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
orfan de mamă în 1917, tatăl fiind concentrat pentru front, care-și povestește viața plină de greutăți, de lipsuri, de nevoi. Și Constantin Tomescu ar fi vrut să învețe carte, să urmeze alte școli, dar de mică a fost dat argat la Gh. Boca, unde a învățat să scrie și să citească (în familia Boca toți știau carte!), așa că în 1921 a trecut în clasa a III-a. Să-l lăsăm pe Constantin Tomescu să povestească ce și s-a întâmplat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. Actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. Actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților, mai ales că era și el elev pretendent, având doar cinci
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
blând al ochilor, aceasta este ultima dată când îmi mai spurci sfântul lăcaș cu trupul tău păcătos! Când ești la ananghie să ridici cu demnitate privirea către Cer și să-l implori pe Atotputernic. Poate voi fi și eu printre argații săi și-ți voi pune o vorbă bună. - Poate aveți nevoie de merinde, haine..., rosti Mihai. - Eu am nevoie doar de mila Domnului!... Gata, plecați de aici! De acolo, de sus, vă voi urmări la fiecare pas! Aveți grijă de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Repertoriul teatrului sătesc este greu de definit căci documentele sunt lapidare. Criteriul accesibilității pare , însă, a fi stat mult în atenția învățătorilor. Așa se explică punerea în scenă a unor piese ca De necaz( la Piria, în 1901)110, Păcală argat, Plugar și funcționar( la Pătulele ,în 1904)111, Mircea și Baiazid( dramatizare), Curcanii în război ( la Bobaița, în 1904)112 sau Țara nouă( la Ciovârnășani în 1904)113, repertoriu 200 întâlnit și la Corcova 114, Almăjel 115 sau, în anul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL 106 Lăudat fie Domnul că i-a salvat Au rătăcit prin pustie cu spaimă Însetați și flămânzi și fără noimă Hămisit și când ieși din viață argat Întru mila lui Dumnezeu lăudat Pe calea cea dreaptă i-a povățuit Să-i lase-n în veci pe cei ce i-a hărțuit Suflete uscate un pom neudat Să meargă spre cetatea de locuit Că erau fericiți de sărăcie
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
hanului. Din ea coborâră două femei. Una, mai în vârstă, purtând în brațe o copilă, cam de un an, cealaltă, o femeie tânără, ce părea a fi mama copilei și stăpâna celei care coborâse prima din trăsură. Ajutate de doi argați, femeile se îndreptară grăbite spre intrarea în han. Hangiul le ură bun venit și, curtenitor, se adresă celei mai tinere: - Numele dumneavoastră, jupâniță? - Ana Cristoroceanu, răspunse tânăra femeie. Hangiul ridică privirea schițând cu sprânceana un semn de întrebare. Tăcu și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
în care o notase pe noua venită, murmurând: „Drăguță fată” își zise „și vine tocmai de la Brașov!”. Se miră, citindu-i încă o dată numele: „Cristoroceanu”, după care, fără a încerca să tragă vreo concluzie, grăbit, ieși în curte împărțind porunci argaților. În București, Ana venise cu marea dorință de a afla drumul parcurs de soțul ei spre Constantinopol. Cu un an înainte, Necula plecase cu fiul lor Constantin, în vârstă de șapte ani, la contractări spre marile centre comerciale ale lumii
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
greu mulți ani de zile. Hoții le preiau în câteva clipe și le semnează. Autorii adevărați sunt de cele mai multe ori marginalizați, trimiși să păzească oile (sau caprele!), în timp ce hoții, dacă mai beneficiază de rude la Ierusalim, rugători la Athos și argați în parlament, se cațără până la vârful piramidei sociale. Dacă hoții-plagiatori sunt prinși, sunt nițel bălăcăriți, retrogradați de ochii lumii pentru câteva luni, după care sunt propulsați mult mai sus, ca să poată recupera, sărmanii, pierderile suferite! În felul lor sunt niște
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
flăcăi. Cântau și păsări să te-ngâne-n strună. Astăzi văd cu jale cum plâng ochii tăi; Ți-au furat, din plete, floarea de cunună. Te-au batjocorit toți cei care au vrut: Patronii, când ne-au făcut pe noi argați, Te-au înșelat pe față, ca Iuda c-un sărut, Te-au vândut săracă, la străini bogați. Au venit și ăia ca să se înfrupte, Să te profaneze c-un sărut ateu. Te-au amăgit cu niște haine rupte Și te-
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
de nebunia lui, dar fu în zadar. La un an muri și ea de inimă rea. Lefterica, fata lor, luă pe notar, un om mai bătrân ca ea cu 20 de ani, făcu doi copii, apoi îl părăsi pentru un argat oltean venit prin aceste părți pe moșia Câmpineanca. Povestea lui Duran cu aurul circulă mult prin sat până se stinse neamul nebunului. Referință Bibliografică: AURUL LUI DURAN / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri, de unde odată te pomeneai cu încă o duzină de epurași. Se știe că iepurii se „înmulțesc... că iepurii”! Nici nu știu câți porumbei aveam, podul era plin de cuiburile lor. Din timp în timp, un argat de al nostru se ducea și aducea puii cei mai mari ce erau cât porumbeii de mari și mama făcea ciulama din ei. Porci aveam câte unu gras și voinic care era sacrificat de Ignat. Eu fugeam să nu-l
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
pe șmecherul și-mi face mie cu ochiul și m-a bufnit râsul. El s-a înfuriat și i-a spus ceva în franțuzește păpușicii lui, însă și pe ea o bufnea râsul pe sub mustață. - Ce are prostovanul ăsta de argat al dumitale, de se hlizește ca un prost? zise conu Iorgu cu ciudă scoțând o batistă cât un prosop de dat popii la parastas cu care și-a șters ceafa și apoi fălcile. - Coane Iorgule, aveți dreptate e cam sărac
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]