222 matches
-
lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja la Teatrul „Ion
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja la Teatrul „Ion Vasilescu
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
de spectacole, recitaluri și festivaluri, și-a nemurit glasul și strălucitoarele sale piese de folclor, romanța și muzica de petrecere în peste treizeci de discuri și casete audio. Se bucură de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară”, (cu Paraschiv Oprea la Electrecord), „Într-o crâșma uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
spectacole, recitaluri și festivaluri, și-a nemurit glasul și strălucitoarele sale piese de folclor, romanța și muzica de petrecere în peste treizeci de discuri și casete audio. Se bucură de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară”, (cu Paraschiv Oprea la Electrecord), „Într-o crâșma uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
curtea dorului” este spațiu patriarhal. Au fost recitaluri de poezie, proza scurtă și ea poetică, de multe ori transformată în metaforă. Și ne-am încântat privirea cu frumoasele și tradiționale costume ale ansamblului din Arefu, cu minunații dansatori ai localității argeșene și am remarcat(pentru a câta oară?) talentele actoricești ale elevilor din Vintileasca, Vrancea. Anul acesta Juriul a descifrat în taina scrisului celor mai tinere vlăstare o poezie închinată iubirii sub toate formele ei, cu tentă uneori filosofică și o
JURNAL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433497591.html [Corola-blog/BlogPost/379742_a_381071]
-
mai menționează în comunicatul DGASPC Argeș. Propunere pentru cele două victime minore În ceea ce privește situația celor două victime minore, una de 11 ani și 6 luni și cealată de 13 ani și 9 luni, depistate cu ocazia descinderilor efectuate în comuna argeșeană Berevoești în dosarul privind cazurile de sclavie, DGASPC Argeș va propune ca ele să fie date în plasament pe motiv că familia naturală nu se poate ocupa în mod corespunzător de îngrijirea lor. Până în prezent, cei doi copii au fost
Măsuri extreme pentru victimele din dosarul sclaviei de la Berevoești by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/106032_a_107324]
-
Labiș și-a descoperit propriul talent. Dar s-a detașat de el, găsind forța să înființeze un‚’’nou centru al poeziei moderne’’. În volumul PIANISSIMO am descoperit poemul ’’Noapte de toamnă’’, p.33, dedicat lui Ion PILLAT, poet al tărâmurilor argeșene, aspirant la perfecțiune în poezie, dar nu în stilul lui Ion BARBU sau al lui Tudor ARGHEZI, ci în maniera clasicizantă. Și poeziile lui Vasile BURLUI, ca și ale modelului său, au note de certă amprentă personală, în versuri fiind
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_adevarat_pompiliu_comsa_1350271372.html [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
într-o scrisoare adresată mie, m-a felicitat că mă ocup de elaborarea monografiei satului Davidești. Felicitări și mulțumiri am primit și de la poetul Horia Zilieru, pentru întocmirea inspirată a satului său natal. Aceasta este poveste monografiei celor trei sate argeșene, în partea ei neștiută dar întunecată a #facerii” ... Să mai spun că Primăria Davidești, nu și-a onorat obligația ce avea față de autor și stabilită printr-un contract încheiat de comun acord ? Poate că cel care spunea (eu, parafrazându-l
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/O_istorioara_cu_schepsis_despre_monografia_unor_sate_din_arges_.html [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
REAL ȘI FANTASTIC Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prin anul 1973 a fost adusă electricitatea la noi în sat. Pe atunci eram copil și pentru mine satul meu de pe meleaguri argeșene înconjurat de păduri, emana însă o atmosferă tainică, un mister aparte, ascuns privirilor printre păduri bătrâne de secole, cum era el pe atunci. E așternut pe culmea și coastele unui deal, înconjurat de văi adânci și alte dealuri împădurite, răzleț
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
autostrăzii București - Pitești și a centurii Pitești. Firma zice că face 34.000 de km pe zi în patrularea autostrăzii, de pe care, apropo, s-a furat tot. Deși spune că nu mai e în această firmă, există hotărâri ale instanțelor argeșene în care patronul "făbricuței" reprezintă firma Quartz în calitate de director al acestei firme. Atenția ministrului PC Daniel Constantin Sensibilul patron al "făbricuței „Brădet" e suspect de apropiat de fostul ministru al Agriculturii, fost președinte al partidului lui Dan Voiculescu. În 2014
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]
-
de județul Argeș. În fiecare an, la începutul lunii decembrie, după Sfântul Nicolae, tinerii de însurat, (băieții - în limbajul local), se strâng seara în casa unuia dintre ei, pentru a repeta colindele care în Greblești, ca și în toată Loviștea argeșeană (cea din stânga Oltului) se numesc ,,cântece de Crăciun”. De multe ori, aceste repetiții se fac sub supravegherea unor bărbați căsătoriți, care cunosc bine textele cântecelor pe care, până a se însura, le cântau și ei. Se acordă o mare atenție
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326396240.html [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_greaua_mostenire_hidrocentrala_de_pe_arges_de_ion_c_hiru_al_florin_tene_1326534689.html [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
în partea superioară simbolul atomului; în partea inferioară apar trei fascii aurii ondulate din care pornește un fulger auriu suprapunindu-se peste segmentele de roți dințate; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o taranca îmbrăcată în port popular specific zonei argeșene ținînd pe umărul stîng un coș cu mere roșii și aurii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cacealmaua a început să capete contur, promisiunea rămânând, din păcate, în faza de pură și demagogică intenție. Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor două văi minunate, amintite la începutul poveștii de față!... . Referință Bibliografică: Păcăleala / George Nicolae Podișor
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
romano-catolicii din sud de 25%, iar ortodocșii din est de 50%. Dacă luăm ca bază productivitatea muncii, salariile din Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania (PIIGS - „porcii”) sunt cu 25% mai mari decât în Germania”. Și tot din sumar: „Obiective turistice argeșene - 64 de trepte spre cer. Schitul Trivale, Pitești: „Legenda spune că aici a fost depus temporar capul lui Mihai Viteazul (1593-1601), înainte ca aceasta să fie dus la Mănăstirea Dealu. Se știe că Doamna Stanca avea numeroase proprietăți în jurul Piteștilor
O ALTFEL DE ROMÂNIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_altfel_de_romanie_0.html [Corola-blog/BlogPost/355800_a_357129]
-
A XVIII-a A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „NOPȚILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEȘ”. - Mesajul dlui. Lilian Zamfiroiu, presedintele Institutului Cultural Român - Mesajele dlui. președinte Dumitru M. Ion și al dnei. Carolina Ilica, director artistic al festivalului. - Mesaje ale unor personalități argeșene, naționale, internaționale. - Prezentarea ANTOLOGIEI festivalului: POESYS 18* ELOGIUL FRUMUSEȚII (volum plurilingv: română, engleză, franceza și spaniolă) - Prezentarea oaspeților. - RECITAL POETIC (plurilingv). - CONCERT EXTRAORDINAR ÎN ONOAREA OASPEȚILOR* LA NAI: Ionuț Cîrstea locul: Sală Basarabilor, Muzeul Municipiului Curtea de Argeș 23:00 h: - Cină
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Carolina_ilica_1404655638.html [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
pore- cle noi, semn tocmai al dinamismului de care vorbeam. Pe lângă poreclele deja menționate, iată și altele, doar o parte din mulțimea care există în satul meu natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
să încep cu ceea ce mă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.” (Prințul Ciabua Amiredjibi) Amintiri de pe front și din gulaguri. Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]