223 matches
-
față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea unui an de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu să-l
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe grup” , iar în 2015 - obține Locul I la Concursul Național „Campionii Bucuriei”- Argesis” ; Locul I „Mugurii Folclorului Argeșean” și Trofeul „Laudatio pentru dascăli”. Cand a început să cânte (după un scurt ropot de aplauze), s-a lăsat o liniște deplină. Luna privea din înălțimea cerului la o viitoare stea ce se va înaltă pe firmamentul muzicii populare românești
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
alinătoare, își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
iar, în cele din urmă altceva de ispășit de interpreta de muzică folclorică românească Elisabeta Turcu este respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii sale, spre slujirea muzicii folclorice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elisabeta Turcu. Dăruirea de sine întru slujirea totală a folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
de județul Argeș. În fiecare an, la începutul lunii decembrie, după Sfântul Nicolae, tinerii de însurat, (băieții - în limbajul local), se strâng seara în casa unuia dintre ei, pentru a repeta colindele care în Greblești, ca și în toată Loviștea argeșeană (cea din stânga Oltului) se numesc ,,cântece de Crăciun”. De multe ori, aceste repetiții se fac sub supravegherea unor bărbați căsătoriți, care cunosc bine textele cântecelor pe care, până a se însura, le cântau și ei. Se acordă o mare atenție
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
2013. Fișe dicționar - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective - scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume individuale: De Valpurgii nu am fost acasă (versuri), Pitești, 2004, fără editură, apărut printr-un proiect realizat de A.S.P.A.T. (Asociația pentru Sprijinirea, Promovarea și Ajutorarea Tinerilor). Ochiul lui Shiva (versuri), Editura „Augusta”, Timișoara, 2005, apărut
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta puțin cu ultimile pregătiri și înfrumusețări pentru cea mai mare Sărbătoare a Cosmosului, iar pe la chindie se mergea la spovedit, cu mic cu mare, de la 7 ani în sus. În toată Săptămâna Patimilor
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor argeșene ce-a urcat la cerul cantului și iubirii neamului românesc. A început să cânte la Corul Căminului Cultural Topoloveni, Călinești, participând la Concursul caminelor culturale pe țară, la care a câștigat locul I, ca solista vocală a corului. Următorul pas
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe în domeniu, pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja la Teatrul „Ion
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja la Teatrul „Ion Vasilescu
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a avut o simțire rece nici față de romanța ori muzică de voie bună
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
de spectacole, recitaluri și festivaluri, și-a nemurit glasul și strălucitoarele sale piese de folclor, romanța și muzica de petrecere în peste treizeci de discuri și casete audio. Se bucură de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară”, (cu Paraschiv Oprea la Electrecord), „Într-o crâșma uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
spectacole, recitaluri și festivaluri, și-a nemurit glasul și strălucitoarele sale piese de folclor, romanța și muzica de petrecere în peste treizeci de discuri și casete audio. Se bucură de dragostea prețuitorilor lor, următoarele: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Dacă nu e neica, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară”, (cu Paraschiv Oprea la Electrecord), „Într-o crâșma uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai punem la socoteală vraja și ropotele de aplauze în urma dansurilor de o factură aparte specifică zonei Oașului, sau vijelioasele dansuri din
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Însă trebuie să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
pore- cle noi, semn tocmai al dinamismului de care vorbeam. Pe lângă poreclele deja menționate, iată și altele, doar o parte din mulțimea care există în satul meu natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
cacealmaua a început să capete contur, promisiunea rămânând, din păcate, în faza de pură și demagogică intenție. Povestea de mai sus ar fi putut fi verosimilă dar ea nu s-a mai întâmplat, într-o localitate de prestigiu din Muscelul argeșean! Spre (ne)cinstea fruntașilor obștei de sub munți, de la poalele cărora izvorăsc cele două pârâiașe ce șerpuiesc alene, firave și nepăsătoare de întâmplare pe fundalul celor două văi minunate, amintite la începutul poveștii de față!... . Referință Bibliografică: Păcăleala / George Nicolae Podișor
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
consistentă "Podului de reviste" (expresia lui N. Dabija) despre care vorbește "comunicatul de presă" de mai jos. Bucuros aș fi să ne vedem, îndatorat aș fi dacă ați face cunoscut evenimentul ñi prietenilor din presa (de pildă, transmitandu-le comunicatul-invitatie). Argeșene gânduri bune, Gh. Păun Întâlnire PODUL DE REVISTE Vineri 18 octombrie 2013 va avea loc la Curtea de Argeș o întâlnire în cadrul „Podului de reviste” instituit informal între revista de cultură Curtea de la Argeș(www.curteadelaarges.ro) și celebra Literatura și Arta
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]
-
de autori de pe cele două maluri ale Prutului). La ora 10.00, oamenii de cultură basarabeni vor fi oaspeții profesorilor și elevilor Colegiului Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, iar la ora 16.00 va avea loc o întâlnire cu publicul argeșean (și nu numai) la Muzeul Municipal Curtea de Argeș. Tematica întregii manifestări poate fi pusă sub semnul a doua rubrici ale revistei Curtea de la Argeș: „Poezie fără frontiere” și „Istoria de lângă noi”. (Acad. Gheorghe Păun, redactor-șef al revistei argeșene; 14 octombrie
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]
-
cu publicul argeșean (și nu numai) la Muzeul Municipal Curtea de Argeș. Tematica întregii manifestări poate fi pusă sub semnul a doua rubrici ale revistei Curtea de la Argeș: „Poezie fără frontiere” și „Istoria de lângă noi”. (Acad. Gheorghe Păun, redactor-șef al revistei argeșene; 14 octombrie 2013) Referință Bibliografica: Revista - CURTEA DE ARGEȘ / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1017, Anul III, 13 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]