73 matches
-
ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122) ; 3. (Arhitectură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122) ; 3. (Arhitectură ecleziastică) templu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu se desface când va fi izbită de valuri, de vrun pod sau țărm etc.” (17) ; 2. (Arhitectură civilă) bordei, odaie, locuință subpământeană (unde țes femeile), casă, scheletul unei case etc. (122) ; 3. (Arhitectură ecleziastică) templu, bolta mare a bisericii : „Argea este bolta cea mare a bisericei de sub turlă, obici- nuit la mijlocul bisericei [...], locul din altar, destinat pentru stareț, și care este o scobitură boltită în zidul despre miază-zi al altarului, se numește : Argeaoa starețului” (17). Cuvântul argea este de origine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mare a bisericii : „Argea este bolta cea mare a bisericei de sub turlă, obici- nuit la mijlocul bisericei [...], locul din altar, destinat pentru stareț, și care este o scobitură boltită în zidul despre miază-zi al altarului, se numește : Argeaoa starețului” (17). Cuvântul argea este de origine traco-cimeriană și „este unul din puținele cuvinte cu prototip anteroman atestat în Antichitate” (18, p. 252) de Ephoros (cf. Strabon, Geografia, V, 4, 5), Suidas, Ștefan Bizantinul etc. Filologii au stabilit că rom. argea are la bază
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
starețului” (17). Cuvântul argea este de origine traco-cimeriană și „este unul din puținele cuvinte cu prototip anteroman atestat în Antichitate” (18, p. 252) de Ephoros (cf. Strabon, Geografia, V, 4, 5), Suidas, Ștefan Bizantinul etc. Filologii au stabilit că rom. argea are la bază rădăcina indo-europeană *ar(e)k-/*areg-, cu sensul „a închide, a păstra, a apăra”. Din această rădăcină mai derivă : gr. arkeo, lat. arceo, sanscr. raks (toate trei cu sensul „a apăra, a conserva”), lat. arca („ladă, casetă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acoperit”) și argeot („pădure”, în sens de fortificație naturală), v. ind. argala („zăvor, încuietoare”), v. sax. rakud („casă”), ags. reced („clădire, casă, palat, templu”), alb. ragăl („colibă”) (17, 18, 19, 20). Înrudi- rea dintre cuvântul latin arca și cuvântul românesc argea este „necontes tabilă - cum observa B.P. Hasdeu -, nu însă prin vreo transmi siune directă de la unii la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că regele Nimrod ar fi construit Turnul Babel pentru a se salva de un eventual nou potop (121, p. 126). 121. Robert Graves, Raphael Patai, Hebrew Myths. The Book of Genesis, New York, 1989. 122. Stelian Dumistrăcel, „O problemă de etnoarheologie : Argeaua de țesut în locuințe din sec. I-XI de pe teritoriul României”, în Revista de Etnografie și Folclor, nr. 4, 1989, pp. 329-359. Cu sensul de „colibă” și „casă”, cuvântul argea este atestat prima dată într-un lexicon slavo-român din 1673
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Genesis, New York, 1989. 122. Stelian Dumistrăcel, „O problemă de etnoarheologie : Argeaua de țesut în locuințe din sec. I-XI de pe teritoriul României”, în Revista de Etnografie și Folclor, nr. 4, 1989, pp. 329-359. Cu sensul de „colibă” și „casă”, cuvântul argea este atestat prima dată într-un lexicon slavo-român din 1673 (ibidem, p. 330). 123. Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1988. 124. Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, Editura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreună...Și așa, înlocuindu-l la
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. Și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară car fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai deștept ca voi!" Cu
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
metri, exact la cotitura de ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Ghenea 6. 7321. Seballian Lucian, 3 apartamente, București, str. Dr. Romniceanu 6. 7322. Stancu Dumitru, 3 apartamente, București, str. G-ral Cernat 4. 7323. Spurcos Maliaglu Olga, 2 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 17. 7324. Sigall Sofia, 3 apartamente, București, Într. Argeaua 1. 7325. Stănescu Coralia, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 41. 7326. Schlifeld I. Melania, 3 apartamente, București, str. Episcop Ilarion 3; str. Anastasia Panu 7. 7327. Most. Săvulescu Vasilica, 6 apartamente, București, Cal. Călărași 151. 7328. Stănescu Vasilica, 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și reacția unei instituții neoficiale, gura satului: "[...] se vedea ea că trage-a mare, zice preoteasa; unde-o vedeai să umble pe linie, să s-adune cu alte surate ori să vie la horă![...] zi noroc, taică! răsărea Zinca de la argea, (invidioasă), vorba aia, mai mult tofoloagele/ își găsesc noroacele." Copila, deșteaptă, "cum îi dedese soarta să fie", ajunge în trei luni de zile să se poarte de "parcă ai fi jurat cu mâna-n foc că fată de-mpărat se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu priveliști agreste în pastă grea, incendiată: Încep a luci stele rând una câte una Și focuri în tot satul încep a se vedea; Târzie astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Românești 10,6 Fâgetu 12,6 Bâtcari 12,1 Obrejița Obrejița 9,1 Paltin Paltin 14,2 Prahuda 14,9 Vâlcani 2,8 Ghebari 7,3 Țepa 10,5 Păulești Păulești 3,7 Hăulișca 3,5 Ploscuțeni Ploscuțeni 34,7 Argea 29,5 Poiana Cristei Odobasca 4,8 Petreanu 11,3 Târâtu 12,3 Mahriu 10,8 Poiana Cristei 20,3 Podu Lacului 8,3 Dumbrava 5,0 Dealu Cucului 3,4 Pufești Domnești 2,8 Răcoasa Varnița 4,8 Răcoasa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cheii Valea Văleni Vărleni/Stănești Vețelu Viișoara Vlădești Voicești Voineasa Zătreni Zăvideni JUDEȚUL VRANCEA Chiricari Bahnele Andreiașu de Sus Andreiașu de Jos Bălești Bătinești Adjudu Vechi După Măgura Bodești Bicheștii de Jos Anghelești Birsești Bordeasca Nouă Arva Fetig Brădăcești Boghești Argea Bogza Bordeasca Veche Baltă Ratei Păvălari Mahriu Bogheștii de Sus Biceștii de Jos Bordești Burca Beciu Poiana Stoichii Mesteacănu Brădet Biceștii de Sus Bordeștii de Jos Călienii Noi Biliești Râșca Neculele Butucoasa Buda Caiata Călienii Vechi Bizighești Sahastru Nereju Carsochești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]