73 matches
-
într-o colibă specială, ca în cazul multor triburi din America de Nord (Shushwap, Wintun și altele), din Brazilia (Corodo), din Noile Hebride, din Insulele Marshall, cât și la Veddah și la câteva triburi africane”. Coliba, a cărei ipostază supraîncărcată de sacralitate este argeaua în baladele românești, a fost identificată ca spațiu inițiatic și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în scenă reală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fusese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau iarna cu el, să învățăm împreună, să trăim din ce este și-o fi tot împreunăăși așa, înlocuindu-l la ore
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de băut. Era suficient să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. "Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai deștept ca voi!" Cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
metri, exact la cotitura de ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu priveliști agreste în pastă grea, incendiată: Încep a luci stele rând una câte una Și focuri în tot satul încep a se vedea; Târzie astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comuna Ploscuteni, județul Vrancea, având în componenta satele Ploscuteni și Argea, prin reorganizarea comunei Homocea din același județ. ... (2) Reședința comunei Ploscuteni se stabilește în satul Ploscuteni. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Homocea are în componenta satele Homocea, Costisa și Lespezi. ... (2) Reședința comunei Homocea rămâne
LEGE nr. 206 din 16 mai 2003 pentru înfiinţarea comunei Ploscuteni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeţul Vrancea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149827_a_151156]
-
Românești 10,6 Fâgetu 12,6 Bâtcari 12,1 Obrejița Obrejița 9,1 Paltin Paltin 14,2 Prahuda 14,9 Vâlcani 2,8 Ghebari 7,3 Țepa 10,5 Păulești Păulești 3,7 Hăulișca 3,5 Ploscuțeni Ploscuțeni 34,7 Argea 29,5 Poiana Cristei Odobasca 4,8 Petreanu 11,3 Târâtu 12,3 Mahriu 10,8 Poiana Cristei 20,3 Podu Lacului 8,3 Dumbrava 5,0 Dealu Cucului 3,4 Pufești Domnești 2,8 Răcoasa Varnița 4,8 Răcoasa
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
1355 m. Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografică), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbești) până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor). Limita sud-estică. Din culmea Polatiștei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu și intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S.
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
din U.P. II Straja a O.S. Petroșani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119-121, 122 a, 122 b, 123-125 din UP VII Polatiște a Ocolului Silvic Petroșani, precum și golurile alpine Chenia-Dumitra (31,5 ha) și Piatra Argelelor (38,1 ha). Parcelele și subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate în anul 2003 și sunt incluse pe hărțile silvice ale unităților de producție la scara 1:20.000 ce fac parte integrantă din
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
Articolul 1 Patrimoniul fostei Societăți Comerciale "Argele" - Ș.A. Olanesti, desființată prin hotărîrea consiliului împuterniciților statului din 26 aprilie 1991, trecerea în administrarea Spitalului Militar "Elias" din subordinea Ministerului Apărării Naționale. Transmiterea activului și pasivului se va face prin protocol, pe bază de bilanț încheiat la data desființării
HOTĂRÂRE nr. 336 din 6 mai 1991 privind modificarea unor prevederi din Hotărîrea Guvernului nr. 1226/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200109_a_201438]
-
împuterniciților statului din 26 aprilie 1991, trecerea în administrarea Spitalului Militar "Elias" din subordinea Ministerului Apărării Naționale. Transmiterea activului și pasivului se va face prin protocol, pe bază de bilanț încheiat la data desființării. Articolul 2 Personalul fostei Societăți Comerciale "Argele" - Ș.A. Olanesti va fi preluat de Spitalul Militar "Elias" și se consideră transferat în interesul serviciului. În cazul în care acesta va fi încadrat cu un salariu mai mic, va beneficia timp de 3 luni de salariul tarifar și de
HOTĂRÂRE nr. 336 din 6 mai 1991 privind modificarea unor prevederi din Hotărîrea Guvernului nr. 1226/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200109_a_201438]
-
Cheii Valea Văleni Vărleni/Stănești Vețelu Viișoara Vlădești Voicești Voineasa Zătreni Zăvideni JUDEȚUL VRANCEA Chiricari Bahnele Andreiașu de Sus Andreiașu de Jos Bălești Bătinești Adjudu Vechi După Măgura Bodești Bicheștii de Jos Anghelești Birsești Bordeasca Nouă Arva Fetig Brădăcești Boghești Argea Bogza Bordeasca Veche Baltă Ratei Păvălari Mahriu Bogheștii de Sus Biceștii de Jos Bordești Burca Beciu Poiana Stoichii Mesteacănu Brădet Biceștii de Sus Bordeștii de Jos Călienii Noi Biliești Râșca Neculele Butucoasa Buda Caiata Călienii Vechi Bizighești Sahastru Nereju Carsochești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Ghenea 6. 7321. Seballian Lucian, 3 apartamente, București, str. Dr. Romniceanu 6. 7322. Stancu Dumitru, 3 apartamente, București, str. G-ral Cernat 4. 7323. Spurcos Maliaglu Olga, 2 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 17. 7324. Sigall Sofia, 3 apartamente, București, Într. Argeaua 1. 7325. Stănescu Coralia, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 41. 7326. Schlifeld I. Melania, 3 apartamente, București, str. Episcop Ilarion 3; str. Anastasia Panu 7. 7327. Most. Săvulescu Vasilica, 6 apartamente, București, Cal. Călărași 151. 7328. Stănescu Vasilica, 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Rotileștii Mari, Rotileștii Mici Comuna Corbița Sate: Șerbănești, Buda, Corbița, Izvoarele, Lărgășeni, Ocheșești, Rădăcinești, Tutu, Vâlcelele Comuna Fitionești Sate: Fitionești, Ciolan ești, Ghimicești, Holbănești, Mănăstioara Comuna Homocea Sate: Homocea, Costișa, Lespezi Comuna Păunești Sate: Păunești, Viișoara Comuna Ploscuțeni Sate: Ploscuțeni, Argea Comuna Răcoasa Sate: Răcoasa, Gogoiu, Mărăști, Varnița, Verdea Comuna Ruginești Sate: Ruginești, Anghelești, Copăcești, Văleni Comuna Soveja Sate: Dragosloveni, Rucăreni Comuna Străoane Sate: Străoane, Muncelu, Repedea, Văleni Comuna Tănăsoaia Sate: Tănăsoaia, Costișa, Costișa de Sus, Covrag, Călimăneasa, Feldioara, Galbeni, Nănești
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Alecu Russo Str. Alexandru Donici - nr. 1 - 13; Str. Alexandru Donici - nr. 2 - 10 Str. Alexandru Donici - nr. 12 - 40 Str. Alexandru Donici - nr. 15 - 39; Str. Alexandru Philippide Int. Algelor*(D) Str. Aprodul Purice Str. Arcului Str. Ardeleni Int. Argeaua Str. Argetoaia Str. Arhiereul Calist Str. Armând Călinescu - nr. 1 - 9 Str. Armând Călinescu - nr. 2 - 10 Str. Armenească - nr. 9 - 45 Str. Armenească - nr. 12 - 46 Str. Armenească - nr. 1 - 7 Str. Armenească - nr. 2 - 10; Str. Armoniei Int.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea. În 2003, satele Ploscuțeni și Argea s-au separat de comuna Homocea, formând comuna Ploscuțeni. Trei obiective din comuna Homocea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Între ele se numără un sit arheologic, aflat pe dealul Bisericii de la
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Ploscuțeni () este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Argea și Ploscuțeni (reședința). Comuna Ploscuțeni este situată în nord-estul județului Vrancea, la limita cu județul Galați, pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Homocea (unde se intersectează cu DN11A) apoi
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici, creată în secolul al XVIII-lea (1748), iar puțin mai la deal, pe partea dreaptă a drumului în urcare, se află o bisericuță (Oancea
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și avea în compunere doar satul de reședință, cu 900 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală cu 33 de elevi. Satul Argea făcea pe atunci parte din comuna Buciumeni, fiind un sat de romi eliberați de pe moșia lui Costache Conachi, romi care încă mai plăteau la acea vreme "besman"ul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de doar 60 de
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
cu 33 de elevi. Satul Argea făcea pe atunci parte din comuna Buciumeni, fiind un sat de romi eliberați de pe moșia lui Costache Conachi, romi care încă mai plăteau la acea vreme "besman"ul (taxa pentru utilizarea terenului). Populația satului Argea era de doar 60 de locuitori ce trăiau în 15 case și 5 bordeie. În 1924, localitatea Ploscuțeni se afla în fruntea comunităților catolice în ce privește natalitatea, potrivit schematismelor (recensămintelor) din Episcopia catolică de Iași. S-a aflat pentru multă vreme
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]