1,120 matches
-
din tradițiile și experiențele poporului din toate domeniile se extompează sau dispar, această lucrare se constituie în „lada de zestre” a spiritualității românești, prin care ne cunoaște lumea, fiind un instrument de lucru pentru cercetători. Închei aceste rânduri cu aforismul arghezian: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”. Al Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Româno-Americană Președintele Ligii Scriitorilor Români Cluj-Napoca 17 martie 2013 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI DE PRETUTINDENI / Al Florin Țene
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_generozitate_al_florin_tene_1363598176.html [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor Icoane de lemn și Poarta neagră. De-acum încolo evoluția scrisului arghezian poartă sigiliul înflăcărat al diatribei, intrînd în viziunea autorului atît ca o componentă epică (Tablete din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
nici în numele unei logici universale a valorilor, ca în cazul satiristului". Neposedînd un mandat obștesc, ergo automandatat, "pamfletarul nu se mai plasează, practic, nicăieri" decît în impulsul propriului eu. Se cade a vedea într-o asemenea autoexcludere orgolioasă rădăcina sediției argheziene, în care se intersectează condiția dată de "dezmoștenit" cu osîrdia celui ce-și transfigurează damnarea în prilej al edificării de sine. Firește, textele "satiriconului" devin astfel o autentică mărturie de viață proprie, o apologia pro vita sua. Situîndu-se sub zodia
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
în care negația corespunde afirmării de sine. O "construcție" a subiectului à rebours. Îndreptat spre "cuvintele adormite", pentru a trezi în ele "văpăile avîntate", poetul se mărturisește peremptoriu: "Stilizată, violența se prezintă, în artă și literatură, ca piatră constructivă". Violența argheziană are și un vector "tehnic", pe care exegetul îl relevă prin prisma unei lucrări a lui Marc Angenot, la care se referă adesea, Le parole pamphlétaire. Contribution à la typologie des discours modernes, Paris, Payot, 1982. Potrivit lui Angenot, pamfletul împreună cu
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
o înglobează și o domină pe cea adversă". Așadar obiectul diatribei este "înglobat", înghițit de subiect. Raportul dintre ultimul și primul este unul necruțător, de voracitate. Nu s-ar fi putut o mai adecvată apreciere moral-stilistică privitoare la ultracorosivele tablete argheziene, de-un egotism total, exterminator, în strălucirea lor de execuții spectaculare. Victimele n-au parte de un proces, ci sînt conduse, cu un fastuos ceremonial cinic, spre un eșafod de lux. Dacă o explicație a vocației persiflatoare a bardului de la
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
din ale vecinilor ies globuri din lut suflate pe tevi cu rădăcini” Poezia de stare, de fapt, ubicuă la toate temele abordate, diversifică metafora în același ton ludic, iar aici Ana Maria folosește un arsenal de cuvinte inventive, aproape de estetica argheziană. (dialogul cu Luna a fost un succes) "urme din pământul treaz scrijelesc ușa timpului (arunc nebunii pe tabla de șah) în timp ce scutur nisip din plete scorpionii mângâie degetele agitând cozile ferfeniță (când zăpada adoarme) împrejurul îmi stoarce puterea îmi fură
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
trei poezii, impunându-li-se titlul „de ciclu“, 1907: Au fost oameni mulți (cf. SÂrg, 92), La lemne (cf. SÂrg, 119), Pământ (poezie ce, în Argotice, poartă titlul Cântec despre Doja - cf. SÂrg, 106), aparținând sezoanelor morfologice, adică de înrâurire argheziană, ori sintactice, „de avântare barbiană“; peste trei zile, Gazeta literară din București - anul IV, nr. 12 / 20 martie 1957 -, tot sub „titlul impus“, 1907, a publicat: Ce vis ciudat mă străbătu azi noapte... (cf. SÂrg, 61; poezia a fost reluată
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
adevărat nu l-a descoperit,până în prezent,nimeni.Dând la o parte un văl,crezând că am descoperit adevărul observăm că peste un timp există un alt văl.Și așa,la nesfârșit... Sapă,sapă până vei da de apă,expresia argheziană confirmă faptul că dând de izvor și săpând mai departe vom da de alt izvor și așa până la sâmburele de foc al adevărului.dar calea este lungă.Cât de lungă? Până dăm de zeița Mâat,zeița Legii fizice și morale
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-10 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_al_florin_tene_1328283105.html [Corola-blog/BlogPost/346569_a_347898]
-
într-un poem cu o altă direcție lirică: „Iubito, tu ești doar femeie,/ Femeie, tu ești doar un om,/ Iubire, tu ești doar scânteie,/ În ochii Creatorului - atom.” Jocul asemănărilor în sonoritatea cuvintelor duce uneori la o muzicalitate de flașnetă argheziană sau poate de ermetism barbian: „Precum e bradul e și bardul,/ străfulgeră precum smaraldul,/ sublimă, încă genuină,/ Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
ține de observație și notare, uneori cu fin sarcasm, alteori blând constatator: “orbecăim printre etichete după o gură de aer neletal (...) culoarea e regina răsfățată a mitomaniei mirosul parfumat de spray ucide dulceag”( eticheta mitomană) - poezia Ceciliei Moldovan are particularitatea argheziană de a-și plăsmui lumea din sfere lexicale diferite, opuse. Iată, de pildă, poezia “regina amazoanelor” în care intervin două planuri contrastante: unul rarefiat, cosmic, în cuvinte diafane, “valuri mișcătoare”, “sulițele zilei-lumină”, “nimfele”, “dans ritualic”, și planul cotidian, aspru, pământesc
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
regresii absurde. E greu să califici poezia Luminiței, de fapt, însăși poezia este aproape imposibil de calificat. Ar fi ca și cum, pentru infinitele stări create, s-ar încerca disciplinarea, înserierea și etichetarea lor, afectându-le astfel, grav, frumusețea și unicitatea. Uneori argheziană, alteori blagiană, străbătută de subtile doze de umor minulesciene, lejeritatea și detașarea stănesciană, ori împrumutând din contemporaneitate accente sociale, poezia Luminiței Zaharia este VIE. La fel de vie cât poate fi un vis propriu, născut târziu în noapte și volatilizat în zorii
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
îi deschide perspectiva unei simple înțelepciuni a bucuriei simple, a forței de a vibră la însemnele naturii, la permenenta ei revenire, la prezența divinității ca unic sens al trecerii prin viață. Regăsim un dialog imaginar cu divinitatea unde în maniera argheziana se resimte dorința arzătoare a identificării prezenței divine în gesturi mai convingătoare precum “Un strop de veșnicie” (pag. 49), oferită aici pe pământ, de vreme ce nu se știe cine va rămâne viu după judecată de apoi. Neliniștea neantului stârnește fiorii spaimei
NOSTALGIA ÎNTOARCERII , POEZII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465304033.html [Corola-blog/BlogPost/379325_a_380654]
-
oamenii care încep să mai creadă în povești, indivizii ale căror idealuri lor nu se hrănesc cu suferință celorlalți. Iată, într-o interpretare subiectivă, ipoteze despre frumusețile și sensurile noi pe care acest tip de abordare narativa le poate iscă, „arghezian”, din bube, mucegaiuri și noroi. Dar, substratul optimist cel mai puternic al demersului prozatoarei Cornelia Păun constă în însăși abordarea literară a unei problematici cu implicații de asemenea anvergură. În toate epocile, fiecare societate are, pe tărâmul artelor, martori al
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Este Arghezi un poet obscur? (Câteva note despre„Florile de mucigai” de ION IONESCU-BUCOVU Este Arghezi un poet obscur?- se întreba Șerban Cioculescu în „Introducere în poezia lui Tudor Arghezi” Climatul liricii argheziene rămâne îmbietor numai pentru un public restrâns. Spre deosebire de Eminescu care și-a pus sentimentele în poezie și a fost adulat încă de la începuturi, Arghezi pare să-și ascundă eul liric într-un con de penumbră, rămânând să fie descoperit de
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
sinceritate. În fapt, eul liric își caută calea spre Dumnezeu: „Învrednicește-mă, Doamne”, „Să te aflu pe tine, să știu”, „Să-ți caut, să-ți aflu iubirea”, „să rezist”, „să pot”, „să citesc”... După zbaterile ce amintesc de zbuciumul psalmistului arghezian, o smerenie îi potolește dorințele: „Aștept cuminte. Facă-se voia Lui!” (Resemnare). Problematica existențială atinge tema majoră a timpului, niciodată suficient pentru o viață de om: „Te rog să-mi dai un strop de timp, cu/ împrumut.” (Rugă către Tine
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
a dorit să se facă „Lumină” prin harul divin cu care a fost înzestrată. Creațiile din această antologie sunt rod al meditației, al reculegerii, al rugăciunii, al lecturilor din cărțile religioase, al credinței sale în existența divinității. Construite pe ideea argheziană a dialogului cu divinitatea, aceste creații pledează în favoarea trăirilor sufletești și condamnă ființele care sunt robite trupului. După inflația postmodernistă cu versuri de apă tulbure, se simțea nevoia de poezie limpede ca apa de izvor în care să se audă
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/petrus_andrei_1440030885.html [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
ajuns la vârsta când îngână o „melodie dulce-amară”, cu speranța că va mai avea parte de multe anotimpuri, bucurându-se în tot acest timp de frumusețile și minunățiile pe care viața i le oferă cu dărnicie, făcând-o să exclame arghezian: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă!” (Așteptând). Desigur că tematica creațiilor Domniței Flori Neaga este mult mai diversificată, în atenția poetei aflându-se mediul citadin, orașul și strada cu trecătorii grăbiți îngrijorați de ziua de mâine fiind una dintre temele
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
noastre i-au fost trimise de G.Ivașcu prin George Muntean, unul din foștii lui studenți preferați și am putea zice chiar “intimii” lui. - Dar despre Tudor Arghezi? - L-am cunoscut și dețin de la el un autograf, în stilul insinuant arghezian: “Pentru colegii Ion Murgeanu și Ion Iancu Lefter, dragoste și voie bună”; fiind, între altele în epoca “lefterismelor”. Cezar ne numea“campioni ai umorului” în epocă, și nu numai el. Legenda vagantă, pe care câțiva ani am târât-o cu
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
petale de magnolia,/ apus de soare în oglinda fântânii,/ vaietul mării tânjind dimineți,/ o muzică rebelă învăluie totul.” Referindu-se la volumul „Creion”, Ioan Nistor spunea: „Corina Petrescu ne supune acum atenției un nou volum, pe care și-l intitulează arghezian „Creion”, în care autoarea în cea mai mare parte își ia răgazul de a zăbovi grațios lângă imagini, spre a le surprinde poeticitatea.” Un exemplu elocvent de poetică în imagini este și „Trecere”. „Numai nuferi albi/ mișcându-se/ ireversibil/ în
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_meditatii_lirice_in_stil_modern.html [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
personală reprezintă un act profund imoral și, desigur, perfect încadrabil în Codul penal autohton. După părerea mea, eutanasierea în masă a câinilor semnifică cea mai nedemnă de o rațiune umană soluție ce poate fi adoptată în acest moment în patria arghezianului Zdreanță. Pot fi adoptate soluții mult mai simple și mai eficiente la nivel național, care să se constituie în adevărate modele de protecție a animalelor pentru orice țară din lume, incluzându-le aici și pe cele dezvoltate din Occident. Crearea
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_alegeri_elect_magdalena_albu_1378428291.html [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
reporter de talent și intuiție, prin scrisul său, cu ochiul atent la realitate, adică la viață, cu inteligență, har și dăruire, și prin noua ei carte - „Timpul iubirilor” - dovedește că scrisul gazetăriei zilnice poate fi și altceva decât acea spusă argheziană potrivit căreia ziarul și publicistica ar fi doar acea „scânteie de o zi”. Sub tutela cuvântului, a imperiului imaginar-creativ, îmbinat cu cel real, al trăirii în griul zilnic, uneori din nevoia fundamentală nu doar a noutății, ci a adevărului, înainte de
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Carti_noi_mariana_cristescu_al_florin_tene_1378100611.html [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
suferă de sinceritate, simplitate, bunătate, dar și de o angoasă a vremurilor pe care le trăim, o lume falsă, mascată și destul de schimbătoare. Această lume nu seamănă deloc cu cea a lui Damian Stănoiu, ca să nu mai vorbesc despre pamfletele argheziene pe această temă și tocmai pentru asta vreau să-l recomand cititorului pe autor, pentru că probează că mai sunt oameni sinceri și buni pe acest pământ. Iată mesajul secret al cărții. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Cu Florian Bichir, între sacru
CU FLORIAN BICHIR, ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1413048383.html [Corola-blog/BlogPost/383722_a_385051]
-
absolut, adică la Voce. Am constatat că poeții de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană- expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
notează Marin Mincu) tarele existenței. Dar tonul firesc, reținut, uneori persiflant vine de undeva, din străfundurile ființei rănite, este doar masca de după oblonul bine ferecat; camuflajul ascunde, ca “într-o capsulă de mac”, suferința, sentimentul singurătății, nevoia de celălalt, dorința - argheziană, s-a spus - de a cunoaște (“doamne umbrosule cum aș mai vrea să trag pielea/ de pe trupul drogat al transcendenței/ să privesc prin ea ca prin sticlă cu ochii cu degetele cu limba/ să te văd cum vei putea suporta
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ascuns_in_poem_ca_sub_o_lespede_olimpia_berca_1353572084.html [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]