4,155 matches
-
Republicii Moldova, îi aduce grave acuzații Dlui Boia: “Autorul nu cunoaște opera eminesciană”, nici “eminescologia din ultima perioadă”, substituie judecăți de valoare, bazate pe solide temeiuri științifice “prin zeflemele de mahala”, “nivelul științific se prezintă la cota cea mai joasă din cauza argumentării rudimentare (bun/rău)”, “instrumentarul critic e sărac și învechit, apropiat de limbajul de lemn”. Până aici mai răbdăm cum răbdăm, dar Dl Mihai Cimpoi întrece orice limită. Domnia sa susține că metoda lui Lucian Boia “e una ocultă, ținând de vrăjitorie
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
de școala regimului comunist, ateu și criminal. 3- Fără o cultură de bază nu se poate creea. Numai pe această cale descoperim “drumurile libertății “, unde dorința de a descoperii spiritual angajării și al responsabilității față de soarta creatorului, ne conduce spre argumentarea legitimității idealurilor umaniste. În istoria culturii universale, au fost gânditori circumscriși ideilor spuse mai înainte, cum ar fi Miguel de Unamuno și Albert Camus care au aderat la fraza spusă de Senancour, ilustrează că gândul luptei pentru a înfrânge primejdia
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491919257.html [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
în locuri exotice, pe tărâmuri edenice și ezoterice, deșteptându-mi asimilări odiseice, mitologice. Nu era să fie doar atât. Critica elitistă, de care Eugen Dorcescu beneficiază cu prisosință, pune acest itinerar într-o ramă mistică, un drum inițiatic, cu o argumentare religioasă amplă, pornind de la perceptele Sfântului Augustin și continuând cu apostolatul Sfântului Pavel. Sensul dat călătoriei eremitului sau scribului este cel de înalt standard duhovnicesc. Eu, simplu cititor, l-am întrevăzut un parcurs amplu, liricizat în limbaj modernist, un traseu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
pentru libertate de conștiință, condusă pe atunci de dânsul, a pierdut definitiv și irevocabil în fața instanțelor judecătorești o acțiune în contradictoriu cu Patriarhia Română. Ca și atunci, și în prezent citatele trunchiate din legislație au devenit o regulă în slaba argumentare a domniei sale. De exemplu, domnul deputat Remus Cernea ignoră cu bună știință mențiunea explicită din Legea cultelor nr. 489/2006, potrivit căreia Cultele religioase recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului pentru cheltuielile privind... con¬strucții noi
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
conducerea a fost preocupată de atingerea obiectivului legat de încadrarea jurnaliștilor pensionari, membri ai UZPR, în prevederile Legii 8/2006. Au fost purtate discuții cu autoritățile statului pe diferite planuri. A fost solicitată Academiei Române o notificare pe baza unei solide argumentări, a faptului că jurnalismul este un act de creație. Academicienii Eugen Simion și Răzvan Theodorescu, au semnat un document indubitabil în acest sens, cu precizarea că numai UZPR poate acorda calitatea de ziarist, fiind singura uniune profesională de creație cu
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – by http://uzp.org.ro/raport-de-activitate-al-uzpr-pe-anul-2013-extras/ [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
noțiuni. Remarcăm, din acest punct de vedere, că volumul “O istorie a dogmaticii în Teologia Ortodoxă Română” are o ținută grafică reprezentativă, elegantă și semnificativă simbolic. Din punct de vedere al stilului, menționăm elaborarea științifică a textului, cu propoziții clare, argumentări justificate, explicații suplimentare la subsolul paginilor, precum și o corectă utilizare a citării și marcării diferențiate a cuvintelor, sintagmelor ori aserțiunilor relevante. Autorul dispune de capacitatea elaborării unor texte științifice, cu respectarea rigorilor academice, oferindu-ne o carte valoroasă, ce merită
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Recenzie_cristinel_ioja_o_i_stelian_gombos_1390901988.html [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
oferindu-ne o carte valoroasă, ce merită inclusă în categoria textelor fundamentale ale literaturii teologice românești. Din punct de vedere al conținutului, am identificat un set de idei care i-au călăuzit autorului textualizarea demersului teologic: - rigoare și tenacitate în argumentarea identității literaturii dogmatice în țara noastră (ca reflectare a modului de gândire și explicare a șirului de paradigme teologice); - congruența (și deopotrivă diversitatea de opinii) dintre teologi și filosofi în apărarea dogmelor ortodoxe în opoziție cu „ingenioasele deviații” apologetice ale
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Recenzie_cristinel_ioja_o_i_stelian_gombos_1390901988.html [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
în prezența străinilor, în situația de față, în prezența procurorilor. Situațiile gândite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în adoptarea Hotărârii nr. 846 bis la 03 iulie 2014, peste cadrul legal existent, avem speranța că nu s-au fundamentat în argumentarea bănuielilor de «interfețe exterioare» pe existența posibilității unei intervenții în procesul deliberativ al judecătorului/judecătorilor prin prezența niciunui alt actor implicat în derularea actului de justiție. Pentru a nu trata discriminatoriu relația judecător-procuror, pronind de la faptul că fiecare cunoaște dimensiunea
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430463694.html [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
păreau a se fixa în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale raționalității limitate: verificabilitatea și falsificabilitatea (K. Popper), evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativă pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât aceasta, de la diavolul este!...” Cu foarte multă „abilitate” și „disponibilitate” găsim argumentări și justificări cum că așa este diplomatic sau aceasta este politica, uitând de faptul că este bine să avem permanent tărie de caracter și coloană vertebrală dreaptă, și la propriu și la figurat!... Iar consecințele acestor cauze amăgitoare și înșelătoare
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
trupurilor interzise, fără mâncare, fără apă, creează modernitate narațiunii, bazată pe tradițională trăire a sentimentelor. Ținând cont de acestea toate și adăugând faptul că materia cărții conține substanță extrasa din confruntare de idei, din destine încercate, dureroase, din gânduri și argumentare, din dialog, din războaie interioare, din atâtea tentații ale lumii de azi, românul Melaniei Cuc ar merita să fie ecranizat cu succes. ( Elenă M. Cîmpan în Vatra Veche, Tg. Mureș, iunie 2009) ,,Numele scriitoarei Melania Cuc (n.22 iunie 1946
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
va deveni relevantă, mai ales dacă vom învățasă ne ținem permanent mintea deschisă spre opțiuni ce la prima vedere par aberante. Ce va fi după această criză în termenii politicilor? Din perspectiva viziunii prezentate aici, cred că, se vor intensifica argumentările pentru renunțarea la trei lucruri: la stabilirea țintei de inflație la 2 la sută; la încorsetarea deficitelor bugetare de către iluzorii pacte de stabilitate și creștere, cu condiția menținerii sustenabilității fiscale (sustenabilității datoriei publice); și, nu în ultimul rând, la suprareglementarea
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
trib a căror datorie era numai apărarea și obținerea hranei. La un moment dat în istorie Dumnezeu ilumina prin divine relevări mai multe minți, în special dinafara Bisericii. Marile invenții și descoperiri plutesc în aer și cei receptivi pot găsi argumentarea unor explicații. Din păcate Biserica își apăra concepțiile, ca și partidele politice de astăzi, fără să poată înțelege că poate fi loc de mai bine. A existat în evul mediu o epocă neagră în care Biserica curăța prin ruguri purificatoare
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414495860.html [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
și structurilor cognitive sub forma dezvoltării abilităților de viață, necesare tinerilor de la Școala Gimnazială din Sânpetru cât celor de la CNI Grigore Moisil din Brașov, pentru a reuși să-și exprime coerent și inteligibil propriile convingeri și a-și susține prin argumentare, raționalizare, rezultatul propriului proces de introspecție. Elevii sunt încurajați să dobândească și alte trăsături de caracter pozitive: ascultare activă, curiozitate, autocontrol, perseverență. Toate acestea sunt abilități importante în lumea în care trăim, iar exersarea și dobândirea lor le asigură succes
FESTIVALUL „A FOST ODATĂ” 1-6 AUGUST 2015 by http://www.zilesinopti.ro/articole/9506/festivalul-a-fost-odata-1-6-august-2015 [Corola-blog/BlogPost/99037_a_100329]
-
urechi chiar și cuvintele cu care aceștia își argumentau comprtamentul, le-am văzut și fața și mai ales privirile care însoțeau vocea. Lucrarea aduce ca noutate o altă clasificare a inteligenței: cea pozitivă și cea negativă, însoțită de o riguroasă argumentare. Cele mai revelatoare aspecte mi s-au părut acelea referitoare la inteligența negativă și la relația ei cu viclenia. Aici se încadrează persoanele care au comportamentul orientat spre acțiuni negative: parvenirea, furtul, înșelăcinea, etc, pentru a obține putere și avantaje
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1436437409.html [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
și tendința tot mai mare de creștere a vizibilității politicului, care a devenit o practică publică, când ar trebui de fapt să fie invers, conform opiniei autoarei, adică „o practică subordonată spațiului public”. Din seria strategiilor bazate pe demonstrație și argumentare, sunt invocate modelele de convingere specific Retoricii lui Aristotel și noilor retorici, acestea din urmă descoperite de Chaïm Perelman și de asistenta sa, Lucie Olbrecths-Tyteca (fiind vorba de apariția volumului Noua retorică. Tratatul de argumentare, Paris, 1958), Daniela Gîfu enumerând
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
strategiilor bazate pe demonstrație și argumentare, sunt invocate modelele de convingere specific Retoricii lui Aristotel și noilor retorici, acestea din urmă descoperite de Chaïm Perelman și de asistenta sa, Lucie Olbrecths-Tyteca (fiind vorba de apariția volumului Noua retorică. Tratatul de argumentare, Paris, 1958), Daniela Gîfu enumerând trei tipuri de modalități logice, și anume: pozitive (cu accentul pe rațiune și încredere), negative (ca atacul pe terenul adversarului, atacul fățiș, atacul indirect, identificarea și lovirea părților slabe ale adversarului, revenirea și trecerea la
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
p. 16). Aceste concepte sunt reținute ca limite „date gândirii asupra omului în lume”. Lectura filosofică va fi orientată „explicit și implicit - în ce măsură omul concret a fost înțeles între cele două jaloane” (p. 18) ale ipotezei de lucru. Linia de argumentare ridică la dovadă elemente din opera gândirilor menționați anterior care susțin ipoteza. Câteva exemple. C. Rădulescu-Motru are „idei sociale”, iar filosofia sa socială include „mesaje contradictorii” și are caracter „conservator” (p. 24). Prin problematizările sale, prin filosofia sa socială, Șt.
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ana-bazac-o-lectura-profunda-amana-sfarsitul-filosofiei-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
dar mai ales a decidenților din România, Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat recent, în acest sens, un volum intitulat „Statul și cultele religioase”. Miza volumului este să pună publicul în temă, atât prin informare, dar mai ales prin argumentare, asupra rolului și locului religiei în societatea românească. Volumul cuprinde prezentarea modului în care instituția se raportează la marile teme de dezbatere publică din societatea noastră, un scurt istoric statistic al structurii confesionale a românilor, o prezentare succintă a cultelor
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474620171.html [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
determinarea refluxului miotatic maseterin, dispozitiv electronic pentru determinarea oboselii musculare la mușchii manducatori, baie de lustruit galvanică, aparat de temoplastifiere în vid, aparat pentru înregistrarea, analizarea și clasificarea automată a zgomotelor ocluzale. Priorități actuale internaționale în cercetarea științifică: • Propunerea și argumentarea unei noi clasificări a relațiilor fundamentale cranio-mandibulare; • Stabilirea parametrilor relațiilor cranio-mandibulare fundamentale; • Conturarea și definirea unei noi entități nosologice - malrelația cranio-mandibulară; • Elaborarea și argumentarea unei noi teorii etiopatogenice - teoria dishomeostazică în apariția sindromului disfuncțional al sistemului stomatognat; • Introducerea unei noi
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442409170.html [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]