123 matches
-
efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă seama de subiectivitatea și imprevizibilul argumentării, acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie teoria păcii democratice, analiza critică acoperă numeroase dimensiuni. Fără a pretinde epuizarea întregului arsenal al criticii, principalele sale aspecte pot fi grupate în următoarele categorii: ambiguitatea conceptelor ce compun ecuația pacifismului democratic: război/inițierea războiului; democrație sau, în
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Descrierea orală prezentarea unor obiecte, fenomene sau personaje prin intermediul limbajului * Monologul argumentativcu scopul de a demonstra o opinie * Povestirea oralăse prezintă o înșiruire de întâmplări * Monologul informativ transmiterea într-un număr cât mai mare de informații către un auditoriu; Monologul ARGUMENTATIV 1. ENUNȚAREA IPOTEZEI (PREMIZA) alcătuirea unui enunț care conține teza, ideea ce urmează a fi demonstrată; exprimarea propriei opinii față de acesta prin justificarea răspunsului, un preambul al argumentării (o pregătire pentru argumentele solide cu care venim să întărim cele enunțate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
enunț marcat prin următorii conectori: în consecință, cu alte cuvinte, prin urmare, așadar, rezultă. -este foarte importantă dispunerea textului în paragrafe distincte; timpul verbal este prezentul neutru (timp etern, al reprezentării, actualizate, al înscrierii particularului în general). MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 1: * Realizați un text argumentativ despre calitățile umane plecând de la afirmația :” Este îngăduit să înveți și de la dușmani.” (poetul Ovidiu) Ipoteza Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveți și de la dușmani, este plină de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea apariție sentimentului de iubire între doi prieteni care și-au împărtășit propriile trăiri
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cred unii, de menționat că, de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 3 Realizați un text argumentativ despre familie plecând de la afirmația: “Niciodată nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.” Ipoteza Afirmația proverbului românesc “niciodată nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale” este în concordanță cu
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
ce aparține exclusiv filosofiei morale, nu și filosofiei politice (deși, aproape la fel de mulți ar susține, în același timp, și că filosofia politică citează și este îndreptățită să citeze teorii ale "idealurilor demne de urmărit în viață" pentru a-și susține argumentativ propriile teorii și idealuri 18). Inclusiv Berlin a avut în minte, cel mai probabil, idealurile (morale) demne de implementat, pe cât posibil și dezirabil, în viața socială (i.e., spațiul public), nu în viața privată, atunci când a afirmat că filosofia politică este
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică este o idee falsă, așa cum o certifică lucrările în care Dworkin, Roemer, Barry sau alți moraliști s-au aplecat asupra implicațiilor în termeni de politici publice ale concepției despre dreptate pe care o împărtășesc sau/și au sprijinit-o argumentativ 40. E adevărat, teoriile moraliste ale dreptății se bazează pe intuiții diferite, uneori chiar conflictuale, și pot genera, din acest motiv, dezbateri ireconciliabile și intractabile. De altfel, tocmai pe acest temei, trebuie să ne împăcăm cu gândul că idealul identificării
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
discursului este un domeniu transdisciplinar, investigînd fenomenele de limbă în toate compartimentele sale (lexicologic, sintactic, semantic, pragmatic) și elaborînd clasificări pe baza funcțiilor discursului: discurs politic, discurs juridic, discurs didactic etc., dar și pe baza formei discursului: discurs descriptiv, polemic, argumentativ etc. De asemenea, s-a propus conceptul de "formațiuni discursive" de tip presă feminină/feministă. (2) A doua generație (O. Ducrot, J-Cl. Anscombre, D. Maingueneau, P. Charaudeau) este influențată de dezvoltarea teoriilor enunțării și ale pragmaticii. Se consideră că analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precizări, el va conduce spre concluzia dorită: voi veni mai devreme, astăzi am numai șase ore sau voi fi obosit, astăzi am șase ore. Dacă enunțul este astăzi am numai șase ore sau astăzi nu am decît șase ore, potențialul argumentativ al enunțului (frazei) este orientat prin operatorii numai și nu... decît, care produc o restricție argumentativă ce conduce la concluzia astăzi am ore mai puține decît de obicei. Se poate constata astfel că operatorii argumentativi nu restrîng posibilitățile de argumentare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt). În clasa generală a conectorilor au fost delimitate trei tipuri de mărci de conexiune: 1) conectori argumentativi propriu-ziși; 2) organizatorii și mărcile textuale și 3) mărcile de asumare enunțiativă. Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de relaționare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni de text). Funcția lor fundamentală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asumare enunțiativă și/sau de orientare argumentativă. Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentru că, deoarece, din moment ce, dacă - atunci), dacă ipotetic, real și ficțional, cînd ipotetic real, deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și justificativi (căci, pentru că, deoarece, din moment ce, dacă - atunci), dacă ipotetic, real și ficțional, cînd ipotetic real, deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai). Simplificînd, pot fi stabilite patru categorii de conectori: a) conectori argumentativi (mărci ale argumentului): deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc.; b) conectori argumentativi (mărci ale concluziei): deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai). Simplificînd, pot fi stabilite patru categorii de conectori: a) conectori argumentativi (mărci ale argumentului): deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc.; b) conectori argumentativi (mărci ale concluziei): deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă" a conectorilor constituind subclasa conectorilor argumentativi este produsul (mai mult sau mai puțin unitar) a trei grile de evaluare, evidențiate de implicarea logică, de relația cauză-efect și de legătura argument-concluzie: conectorii logici pot fi interpretați prin raportare la condițiile de adevăr, prin analogie cu omonimii lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interactivă mai accentuată. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației. Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de text. Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii au în comun aceeași funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să susțină sau să întărească o inferență sau din nou un contra-argument" (J. M. Adam). Relațiile logice între diferitele etape ale raționamentului sînt explicitate de conectori sau articulații logice: adverbe, conjuncții de coordonare sau de subordonare. Jean-Michel Adam clasifică conectorii argumentativi în patru categorii: (1) conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inferență sau din nou un contra-argument" (J. M. Adam). Relațiile logice între diferitele etape ale raționamentului sînt explicitate de conectori sau articulații logice: adverbe, conjuncții de coordonare sau de subordonare. Jean-Michel Adam clasifică conectorii argumentativi în patru categorii: (1) conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt explicitate de conectori sau articulații logice: adverbe, conjuncții de coordonare sau de subordonare. Jean-Michel Adam clasifică conectorii argumentativi în patru categorii: (1) conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbitorilor. Identificarea tipurilor de texte se realizează prin apelul la parametri eterogeni, externi și interni, care integrează funcția, finalitatea pragmatică, mărcile lingvistice prin care se atinge scopul ales, tradiția unor texte, ajungîndu-se la inventare neomogene care înglobează discursurile descriptiv / narativ / argumentativ / explicativ etc. (categorii interne) și speciile textuale particulare de tipul scrisoare oficială, discurs electoral, poem, sonet (categorii externe, consacrate prin practicile culturale ale unei societăți), într-o manieră reducționistă care privilegiază palierul cult al limbii, în general. De fapt, cele mai multe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la realizarea unor tipologii ale tipologiilor care au stabilit existența a trei clase: 1) tipologii omogene, cu o bază unică pentru elaborarea unei grile abstracte, distincte de textele concrete (precum cea care distinge, pe baze cognitive, tipurile fundamentale: descriptiv, narativ, argumentativ etc.), 2) tipologii intermediare care recurg la criterii eterogene, dar organizate pornind de la anumite dominante (modul enunțiativ, intențiile de comunicare, condițiile de producere), 3) tipologii eterogene, asociate criteriilor relevante ale focarelor clasificatorii distincte (intonație comunicativă, tematică, mediu, mod enunțiativ etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să afirmăm că avem de-a face cu o narațiune, dar nu de tip non- tradițional. Decizia în astfel de situații de graniță se bazează pe ceea ce cititorul hotărăște că ar fi scopul ultim al textului: narativ, declamativ, persuasiv, informativ, argumentativ ș.a.m.d. 1.4. Istorie - text - narație În următoarele capitole ne vom îndrepta atenția asupra celor mai influente discuții lingvistice despre narațiunea ca artă verbală: scrisă sau orală, tradițională și colectivă, inovativă și individuală. Aceste capitole readuc în discuție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
parcursurilor didactice Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Titlul secțiunii: Textul argumentativ - reguli de redactare a discursului argumentativ premisa/ipoteza - două argumente pro și/sau contra - concluzia - instrumente lingvistice exemplu de text argumentativ Comentarii: În privința titlurilor parcursurilor didactice analizate, observăm că în lucrarea românească, atenția elevilor este orientată către conținuturile cognitive vehiculate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]