175 matches
-
criza teatrului, „Ordinea”, 1931, 685; Vasile Timuș, „Omul fără identitate”, RP, 1933, 4540; ival [Ion Anestin], „Omul fără identitate”, VRA, 1933, 278; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 576-578; Camil Petrescu, „Omul fără identitate”, „Argus”, 1933, 5976; Ion Dimitrescu, „Haidem la teatru”, CRE, 1933, 2101; Matei Alexandrescu, „Haidem la teatru”, FCL, 1934, 581; Tudor Teodorescu-Braniște, Teatru, RFR, 1934, 1; Jack Berariu, „Omul fără identitate”. Comedia d-lui Valeriu Mardare va fi turnată în film românesc
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
se afla în stare de război, proprietățile celor • Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. 86 „Scânteia“, 3.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“,13.II.1945; „Universul“, 14.II.1945. • Redactarea proiectului a fost făcută de Gh. Zane, iar coordonarea lui de Ion Mihalache (vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
II.1945; „Semnalul“,13.II.1945; „Universul“, 14.II.1945. • Redactarea proiectului a fost făcută de Gh. Zane, iar coordonarea lui de Ion Mihalache (vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945). • Partidul Național-Țărănesc, Proiect de lege pentru expropriere și împroprietărire, București, 1945, p. 10. plecați de peste cinci ani din țară fără o misiune specială încredințată de stat, precum și pământurile criminalilor de război și ale celor vinovați de dezastrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi contravenit - potrivit opiniei lui - spiritului plugarilor români. De fapt, marii proprietari nu trebuiau • Proiectul și Expunerea de motive au apărut în presă câteva zile mai târziu (Proiect de lege al exproprierii pentru împroprietărirea țăranilor întocmit de Partidul Național-Țărănesc, în „Argus“, 15 și 16.II.1945; „Jurnalul de dimineață“, 16.II.1945). • „Argus“, 16.II.1945; Gheorghe Zane, op. cit., p. 334-335. să aibă motive de nemulțumire față de un asemenea sistem de cultură a pământului, permanent preconizat de ei și de susținătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu trebuiau • Proiectul și Expunerea de motive au apărut în presă câteva zile mai târziu (Proiect de lege al exproprierii pentru împroprietărirea țăranilor întocmit de Partidul Național-Țărănesc, în „Argus“, 15 și 16.II.1945; „Jurnalul de dimineață“, 16.II.1945). • „Argus“, 16.II.1945; Gheorghe Zane, op. cit., p. 334-335. să aibă motive de nemulțumire față de un asemenea sistem de cultură a pământului, permanent preconizat de ei și de susținătorii lor în perioada interbelică și care, în condițiile de atunci, putea conduce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Zăroni, Vasile Luca și Lotar Rădăceanu în ședința consiliului Frontului Național Democrat din 24 ianuarie 1945 (România. Viața politică în documente. 1945, București, 1994, p. 86-87). • Vezi „Frontul plugarilor“, 14.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“, 13.II.1945; „Argus“, 12.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123. • Vezi „Scânteia“, 11.II.1945; „România liberă“, 11.II.1945. în mâinile plugarilor se poate și trebuie deci făcută acum, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
încă nu sunt încheiate, însă arată diferențe mari în rândurile politicienilor români. Dinastia și întreaga curte • Nicolae Dașcovici, Interesele și drepturile României în texte de drept internațional public, Iași, 1936, p. 425-427. • Vezi, spre exemplu, articolul Relațiunile româno-maghiare din ziarul „Argus“ din 20 octombrie 1926. • Vezi declarațiile ministrului român de externe, I. M. Mitilineu, din octombrie 1926, în A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Relații cu România, 1919-1929, vol. 84, f. 242. • Ibidem, f. 233. • O gazetă din Belgrad reproducea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la oamenii de afaceri străini în urma încheierii de contracte. De aceste plăți se ocupa o unitate specială din cadrul D.I.E., cunoscută sub numele de A.V.S. (acțiuni valutare speciale), ce avea un personal de 15-20 de ofițeri și care folosea compania „Argus“ drept paravan 6. Această unitate iniția și tratative cu diverse bănci occidentale de la care obținea credite, care la rândul lor erau folosite drept împrumuturi pentru lumea a treia, cu dobânzi mult mai mari decât cele percepute de băncile creditoare. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca, scrie cronici dramatice. Proză și versuri, cronici literare și dramatice, articole de atitudine politică și note bibliografice publică B. Delavrancea (semnând cu pseudonimele Argus, Barbu, Fra Dolce, Ignota, Minuzio, Sugra, Un visător), Duiliu Zamfirescu (Don Asturio, Crai nou & Comp, Don Lorenzo, Don Padil, Duna, Rienzi, Zadic), Al. Vlahuță (Ave, Jehovah), Al. Macedonski (Luciliu). Cu beletristică sunt prezenți și C. Bolliac, B.P. Hasdeu, V.A
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
László, Vânător de zestre, București, 1957; Molière, Avarul, în Molière, Opere, IV, București, 1958. Repere bibliografice: T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931, 42; Petre Pandrea, „Gaițele”, DEP, 1933, 1636; V.I. Popa, „Gaițele”, „A.B.C.”, 1934, 27
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
în ziarul băcăuan „Luptătorul” (1947), unde va face parte și din redacție (1948-1950). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Era socialistă”, „Revista de filosofie”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia” ș.a. Va înființa săptămânalul politic „Eveniment” (1990-1993) și va contribui la editarea revistelor „Argus” (1993-1994) și „Teatrul românesc” (1997-1998). Mai semnează S. Vlad, Ioana Parava și cu numele real. Paginile din volumele Glose critice (1968, debut editorial), din Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale (1971) și din Literatura noastră cea de toate zilele
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic mai extins. Rubricile sunt aproximativ constante. După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
1938 la Ommen, Olanda, București, 1939 (în colaborare cu Silviu Rusu); Liam O’Flaherty, Denunțătorul, București, 1931, Ceață la Dublin, București, 1942. Repere bibliografice: R, „Ucenicul vrăjitor” la Teatrul Național, RP, 1926, 2 529; C. P. [Camil Petrescu], „Ucenicul vrăjitor”, „Argus”,1926, 3 921; Carol Drimer, Ștefania Zottoviceanu Rusu, „Bacăul”, 1930, 129; Constantin Virgil Gheorghiu, O scriitoare de talent, TIL, 1941, 1 322; Șerban Cioculescu, Poemele d-nei Ștefania Zottoviceanu Rusu, VAA, 1941, 132; C. Fântâneru, „De ziua tatii și Scrisoare către
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
Șerban Cioculescu, „Maidanul cu dragoste”, ADV, 1933, 15 138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 249-250, 373-374; Sebastian, Jurnal, 545-548; Munteano, Panorama, 239-240; Ivașcu, Confruntări, III, 42-43; Radu Boureanu, Funia de nisip, București, 1972, 311-317; Ieronim
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Lăudat, „G. C. Nicolescu”, CL, 1978, 6; Arnold Helman, Amintirea unui scriitor cu un destin tragic - B. Fundoianu, „Ultima oră”, 2001, 862; Teodor Vârgolici, Medalioane istorico-literare, ALA, 2001, 556; Augustin Macarie, Necesare rememorări, „Dimineața”, 2001, 37; Ioan Mihuț, Ochii lui Argus și Poliphemos, București, 2002, 112-115; Augustin Macarie, Noblețea obligă, talentul impune, „Dimineața”, 2003, 3572; Ioan Mihuț, Singurătatea lui Don Quijote, București, 2003, 62-67; Alex. Ștefănescu, Ceva care seamănă cu literatura, Chișinău, 2003, 34-35. I. D.
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
ADV, 1936, 16 034; Streinu, Pagini, V, 221-223; Radu Boureanu, O piesă originală, „Spectator”, 1945, 94; Lascăr Sebastian, „Furtună în Olimp”, „Gazeta familiei”, 1946, 2; Șerban Cioculescu, „Furtună în Olimp”, „Semnalul”, 1946, 1 332; Paul B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
și-i asocia în 1893 la conducerea revistei „Convorbiri literare”, făcând parte din redacție până la 1900. Aici și-a publicat majoritatea studiilor filosofice și literare. A mai colaborat la „Arhiva românească”, „Noua revistă română”, „România jună” „Adevărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Argus” ș.a. Ca istoric literar, R.-P. aduce contribuții notabile în eminescologie, cercetând printre primii manuscrisele depuse de Maiorescu la Biblioteca Academiei. Editează, în cadrul unui studiu referitor la epoca vieneză a poetului - Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Limbii române” de a modela o conștiință a neamului - unor personalități precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Constantin Brâncuși, Nicolae Titulescu, Elvira Popescu. Urmează, până la izbucnirea războiului, un deceniu literar de activitate febrilă: colaborează la nenumărate reviste și gazete („Universul”, „Vremea”, „Argus”, „Omul liber”, „Excelsior”, „România literară”, „Reporter”, „Gazeta” ș.a.), ia parte (cu indicații exasperante pentru actori și regizori) la repetițiile teatrelor din capitală și din provincie unde i se montează piesele, conferențiază despre Marcel Proust, călătorește la Constantinopol, merge la congrese
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1924, ianuarie-februarie; Rebreanu, Opere, XIV, 136-138; Critica dramatică despre „Păcatul” d-nei Lucreția Petrescu, RP, 1924, 2079; Perpessicius, Opere, II, 389-390, XII, 546-547; [Ședința Academiei Române consacrată piesei „Păcatul” de Lucreția Petrescu], „Buletinul Institutului de Literatură”, broșura 1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Critica dramatică despre „Păcatul” d-nei Lucreția Petrescu, RP, 1924, 2079; Perpessicius, Opere, II, 389-390, XII, 546-547; [Ședința Academiei Române consacrată piesei „Păcatul” de Lucreția Petrescu], „Buletinul Institutului de Literatură”, broșura 1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
1, 1925; Camil Petrescu, „Păcatul”, „Argus”, 1924, 3430; Camil Petrescu, „Anuța”, „Argus”, 1925, 3777; Pamfil Șeicaru, „Anuța”, CU, 1925, 316; G. Bogdan-Duică, „Anuța”, „Națiunea”, 1927, 122; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 203-212; Camil Petrescu, „Puiul de lup”, „Argus”, 1931, 5531; I. Anestin, Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989, 113, 116-117, 231; Miller-Săndulescu, Evoluția, 453; Radu Gyr, „Mărăcini”, PRV, 1937, 821; Lovinescu, Opere, XII, 350-351; Călinescu, Ulysse, 356-359; Mihail Sebastian, Întîlniri cu teatrul, îngr. și
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla”, „Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-a încetat activitatea în presă, ca urmare a interdicției introduse de legile rasiale
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
III, 2001) - sau rolul real deținut de armata română în cel de-al doilea război mondial - Lada de companie (1997) -, teme care, în concepția lui M., ar trebui să ducă la „incriminarea directă a structurilor sistemului totalitar”. De asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru, pe nedrept trecut în rezervă înainte de decembrie 1989, „pentru incompetență profesională și abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
1982; Pământ, pământ..., București, 1983; ed. I-III, București, 2001; Șase nopți și șase zile, București, 1984; Lada de companie, București, 1997; Cazul „Hildebrand”, București, 1998; Lumini și umbre, București, 1999; Valențele ontologiei estetice a literaturii și artei, București, 2001; Argus, I-III, București, 2002. Repere bibliografice: Mihail Petroveanu, „Nopți înfrigurate”, GL, 1958, 3; Georgescu, Încercări, II, 158-163; Perpessicius, „Nopți înfrigurate”, LCF, 1958, 6; Ov. S. Crohmălniceanu, „Nopți înfrigurate”, VR, 1958, 3; Eugen Simion, „Destin”, CNT, 1960, 43; Perpessicius, Alte mențiuni
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]