206 matches
-
septembrie 1910. În țară s-a întors în iulie 1911.Aici a activat mai mulți ani ca profesor și ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat la data de 5 aprilie 1948
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a fost un susținător declarat al presei catolice, conștientizând rolul acesteia în societatea modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața, Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a fost diferită de la o publicație la alta, la fel și limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autoritate). Publicațiile cele mai răspândite și longevive au fost: Lumina creștinului, Viața, Aurora franciscană, Farul nou, Revista catolică, Buletin parohial, Curierul parohiei catolice din Galați, Bukarester katholisches sonntagsblatt și Calendarul Presa Bună. Comparativ cu Transilvania, în dieceza de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din România 828. Profesorul Georgescu a pus nivelul considerat scăzut al presei pe seama catolicilor de rit latin din arhidieceza de București și a schimbărilor produse după 1918. El considera că uniților nu li se acorda importanța cuvenită în dezvoltarea presei. Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea presei au trecut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Central al Expoziției Presei din Roma îmi cere (adecă ceruse de la Mons. Gabor) unele date, ce trebuie trimise degrabă, cum veți vedea din adresa anexată. De aceea aș fi foarte bucuros, dacă I.P.Sf. Voastră ați putea însărcina pe cineva din Arhidieceză, ca să se ocupe de această chestiune Eu i-aș trimite de aici materialul adunat de defunctul Msgr. Gabor. Dacă nu ați avea pe nimeni, aș trebui să iau pe P. Mărtinaș, Paroh de Gherăești, și să-i încredințez grija expoziției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat, anume înființarea unui periodic săptămânal românesc"888. Papa Pius XI trimisese deja încurajări pentru finalizarea acestui proiect și mai mulți preoți din arhidieceza de București își exprimaseră susținerea și lăudaseră inițiativa. Se strânsese o sumă de bani și un stoc important de hârtie, urmând să fie formată și echipa de redacție. Totuși, periodicul nu a mai apărut în 1926 și proiectul a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anumite momente și direcții de dezvoltare ale presei catolice din România, de exemplu să observăm existența sau inexistența unui plan de dezvoltare sistematizat și coerent privitor la evoluția presei în funcție de schimbările, necesitățile și particularitățile perioadei. Documentul a fost trimis în arhidieceza de București, dar și către ceilalți episcopi, pentru că a vizat întreaga comunitate catolică și s-a ținut cont de importanța pe care au dat-o semnatarii "Corului Episcopesc" acestui proiect. Motivele și scopul enunțat în vederea punerii în practică a ideii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
6%). Practic, etnicii germani ocupau locul al doilea în tabloul minorităților cu 4,1%, după maghiari (7,9%). Referitor la confesiunea catolică, existau aproximativ 7,9% greco-catolici (1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151 catolici). În arhidieceza de București existau, la 29 decembrie 1930, aproximativ 64.993 persoane de confesiune catolică, din care aproximativ 9000 germani (Recensământul General al Populației României 1930, II, Neam, Limbă, Religii, 1938, p. 11; pp. 25-30; p. 132 și Sabin Manuilă, "Populația
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin paroissial în 1916", mărturisea Carol Auner în memoriul din 1926 (D. Doboș, "Personalități catolice...", p. 74. 488 Dănuț Doboș, "Preoții din arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, pp. 191-204. 489 AARC București, dosar Carol Auner, f. 2. 490 Dănuț Doboș, " Personalități catolice...", p. 74. 491 "N-am mai întâlnit o persoană mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 772 Idem, "Preoți din Arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2, 2003, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, pp. 191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Totuși, cu puțin timp înainte de consacrare, prelații romani nu au uitat de trecutul „colaboraționist” al lui Petru Pleșca și l-au întrebat cu neîncredere de ce nu a fost niciodată în închisoare. Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a colabora cu guvernul comunist, trăise experiența carcerală. El era socotit la Roma ca fiind ordinarius substitutus, fără prea mari șanse de a fi numit arhiepiscop. îndeosebi calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
luat o poziție de elemente disciplinate”. Reacția iritată a lui Gh. Nenciu își are originea în difuzarea la Radio Europa Liberă, cu puțin timp înainte de vizita lui Luigi Poggi, a unui interviu cu Hieronymus Menges, în care fostul ordinarius al Arhidiecezei de București în anii 1951-1952 prezenta situația precară a catolicilor din România. Autoritățile mai erau deranjate de informațiile „tendențioase” de la Radio Europa Liberă îndeosebi cu privire la situația greco-catolicilor și neliniștite la gândul că delegația Sfântului Scaun intenționează să discute și „chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria G - Culte, Excelenței Sale Monseniorului Benvenuto Italo Castellani, arhiepiscop româno-catolic de Lucca. Articolul 2 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria G - Culte, lui Don Mauro Lucchesi, vicarul pentru ecumenism din cadrul Arhidiecezei de Lucca. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 6 mai 2008. Nr. 487.
DECRET nr. 487 din 6 mai 2008 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198058_a_199387]
-
va dăinui cu întreruperi până în 1502. La fel ca și Episcopia Catolică a Argeșului, Episcopia Catolică a Severinului a fost sufragană (aflată sub jurisdicția) Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea însăși sub obediență papală directă. (În Ungaria medievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa și Esztergom - (în rivalitate). În Cetatea Severinului cele două biserici (cea din ruinele castrului Drobetei și cea din cetatea medievală), și în plus, cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele timpuri) au slujit în activitate
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
urmă agitației lui Sofronie părăsește mănăstirea. În 1762 se reîntoarce, ducând la Blaj o parte din averea mobilă a mănăstirilor din Geoagiul de Sus și Râmeț. În 1764 în mănăstirea de la Măgina trăia același călugăr Sofronie Pavlovici. Șematismul jubilar al arhidiecezei Blajului din 1900 afirmă că mănăstirea ar fi fost întemeiata în anul 1611.
Măgina, Alba () [Corola-website/Science/300249_a_301578]
-
a comunității greco-catolice din Giacăș s-a petrecut probabil pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe fondul nemulțumirilor generate de nerespectarea promisiunilor făcute de habsburgi. Comunitatea nu a rămas însă ortodoxă, ci a revenit la grecocatolicism, așa cum se consemnează în Șematismele Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș din secolul al XIX-lea. Data nu este cunoscută cu certitudine, dar se presupune că ar fi fost în jurul anului 1812 . Conform recensământului din 1850, la mijlocul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică din Giacăș avea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
193.806 credincioși romano-catolici, cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române. Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% - 5,5% din populația României. Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia (sec. al XI-lea). Primele episcopii catolice din exteriorul arcului carpatic, respectiv Episcopia de Siret (sec. al XIII-lea), Episcopia Milcovului (sec. al XIII-lea) și Episcopia Severinului (sec. al XIV-lea), au fost devastate de marea
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
arcului carpatic, respectiv Episcopia de Siret (sec. al XIII-lea), Episcopia Milcovului (sec. al XIII-lea) și Episcopia Severinului (sec. al XIV-lea), au fost devastate de marea invazie mongolă, respectiv de invazia otomană din secolul al XVI-lea. Actuala Arhidieceză de București este o fondare mai nouă, din secolul al XIX-lea. Biserica Catolică din România a avut de suferit în timpul regimului comunist, când toți episcopii ei au fost arestați, așezămintele școlare și de caritate naționalizate, ordinele religioase interzise, iar
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
Principalele locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România sunt Șumuleu Ciuc (cu cel mai mare aflux de Rusaliile romano-catolice), Cacica și Maria Radna (amândouă de Sf. Maria Mare, 15 august). este organizată în șase dieceze, dintre care două sunt arhidieceze:
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
természeti ées polgári esmértetesé, által Koloszvártt, 1837"” la pagina 537 arată că în Borza acelui an erau 52 de case și 284 locuitori. O altă conscripție, cea din anul 1848 arată că Borza avea 303 locuitori. Începând cu anul 1865 Arhidieceza Albei Iulii și Făgărașului a publicat o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Din acestea sunt extrase datele prezentate în continuare, în paranteze fiind trecută pagina la care se
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
cu un statut social nespecificat. Începând cu secolul al XIX lea biserica greco-catolică din Transilvania întocmește, după modelul occidental, niște statistici numite șematisme. Primul dintre acestea care face referință la satele din această zonă este cel întocmit în 1835 de către Arhidieceza Făgărașului ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum diocesos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo anno MDCCCXXXV)." Din el am aflat, la pag. 195, că în "Csegleny" erau 202 locuitori. Aceeași autoritate bisericească întocmește în 1842 un nou șematism ("Schematismus
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
editura Staff în anii ᾽90 care a prelucrat și tradus din maghiară datele acestor recensăminte din anii 1850, 1857, 1880, 1890, 1900 și 1910. Alte date sunt identificate în documentele publicate online de Institutul maghiar de statistică precum și din șematismele Arhidiecezei Albei Iulii și Făgărașului sau a Arhidiecezei Gherlei, în cazul acestra din urmă în paranteze apare pagina la care ele apar în documentul respectiv. 1850: 4o de case, 43 de gospodării, 280 de locuitori de etnie română și de religie
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
prelucrat și tradus din maghiară datele acestor recensăminte din anii 1850, 1857, 1880, 1890, 1900 și 1910. Alte date sunt identificate în documentele publicate online de Institutul maghiar de statistică precum și din șematismele Arhidiecezei Albei Iulii și Făgărașului sau a Arhidiecezei Gherlei, în cazul acestra din urmă în paranteze apare pagina la care ele apar în documentul respectiv. 1850: 4o de case, 43 de gospodării, 280 de locuitori de etnie română și de religie greco-catolică; 139 bărbați (92 necăsătoriți, 46 căsătoriți
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]