82 matches
-
traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Biserica Ortodoxă, București, 2004 Dionisie Areopagitul, Scrieri, PSB, vol. 5, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,2003 Ioan Zăgrean, Isidor Todoran, Dogmatica manual pentru seminariile teologice, Arhidiecezana, Cluj 1997 Surse internet: http://orthphoto.net/ http://ro.orthodoxwiki.org/Nebun pentru Hristos http://www.crestinortodox.ro/comunitate/album file.php?user=windorin&album id=6&media id=542 REFLECȚIA DIDACTICĂ Chipul lui Dumnezeu rămâne începutul oricărui lucru bun în om. Ascensiunea omului spre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Lemis, Cluj-Napoca. Amédée, P., Megglé, D. (1997), Monahul și psihiatrul - Convorbiri despre fericire, Christiana, București. Anghelescu, Gh.F., Ioniță, Șt. (coord.) (1999), Viața religioasă din România, Editura Paideia, București. Antim, R. (1996), Societatea „Martorii lui Iehova” în contextul fenomenului sectar, Editura Arhidiecezană, Cluj-Napoca. Antoche, I. (2000), Religia și știința puse în slujba lui Dumnezeu, Editura Credința Strămoșească, București. Barbu, D. (2000), Firea românilor, Editura Nemira, București. Barnard, C.I. (2003), Funcțiile executivului, Editura Cartier, Chișinău. Bădulescu, D. (2001), Împărăția răului: New Age, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și 15 aprilie 1881. Această „foaie bisericească pentru elaborate din sfera elocinței sacre” era scoasă de teologul, poetul și publicistul Justin Popfiu, pentru a înlocui alte două periodice, „Sionul românesc”, publicație redactată la Viena de Gr. Silași, și „Foaia administrativă arhidiecezană”, care apărea la Blaj în redacția lui I. Bob. A. se adresa, folosind o ortografie etimologică, clerului din Transilvania, dar multe articole și, îndeosebi, literatura tipărită au un interes mai general. Apăreau studii de teologie, predici, se discutau noțiuni de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
de asemenea, o evocare despre scriitorul german transilvănean Wolf von Aichelburg. Primul număr mai cuprinde, în traducere, o convorbire cu importanți critici literari de peste Ocean, intitulată Gramatica discursului critic american. În sfera istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din romanul Lupul și Catedrala de I. D. Sîrbu, pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
acest motiv, dar și pentru alte calități ale sale, după absolvirea facultății, în noiembrie 1930, este ales ca președinte al Centrului Studențesc Cernăuți. Pe drumul de întoarcere spre Caransebeș se oprește pentru un an la Sibiu, ca pedagog la Internatul Arhidiecezan din Sibiu, pentru ca apoi să ajungă în București, unde începe studiile de doctorat, tot aici fiind ales ca membru în Comitetul Executiv al Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România, publicând și numeroase articole în diverse reviste. Unul dintre momentele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și copiile unor astfel de rapoarte, numite „note” și semnate de Francisc Augustin. într-o notă din 9 octombrie 1976, Francisc Augustin amintește de o discuție cu nunțiul Luigi Poggi, în cursul căreia diplomatul pontifical a ridicat problema ocupării scaunului arhidiecezan din București: „Mi-a spus că am fost defăimat la Roma că sunt omul guvernului și mi-a sugerat calea de a da o declarație în care să afirm că [ân] tot timpul activității mele nu am lucrat în contra intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in David Burner, Elisabeth Fox-Genovese, Eugene D. Genovese, Forrest McDonald, An American Portrait. A History of the United States, ed. a II-a, combined, Charles Scribner’s Sons, New York, 1985, p. 440. Cf. Ioan Podea, Românii din America, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1912; Ion Iosif Schiopul, Românii din America. O călătorie de studii `n Statele Unite, Tipografia W. Krafft, Sibiu, 1913; Idem, Emigrarea `n America scrisă de unul care a fost acolo, Biblioteca Poporală a „Asociațiunii”, Sibiu, 1914; Șerban Drutzu, Andrei Popovici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost marcat momentul aniversar. din presa vremii acum... 100 ani „Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu. A aparut cartea: Un capitol din istoria ziaristicii românești - George Barițiu» de Dl Dr. Ioan Lupaș, profesor la Sibiu, la tipografia arhidiecezana“. (Drapelul din 30 martie 1906). 75 ani „Școală de pictură și desen. Pictorul Ferch deschide în ziua de 1 aprilie, la casa artiștilor germani din Timișoara, o școală de pictură și desen“. (Temesvári Hírlap din 25 martie 1931). „Asociația Fotografilor
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De praedestinatione sanctorum, II, 5). Progresul cunoașterii și al credinței este reciproc<footnote Vezi în literatura noastră C. I. Sârbu, Credința și însemnătatea ei morală la Augustin, Arhidiecezana, Sibiu, 1941. footnote>. În Sermo XVIII, 2, 3 este foarte clară ideea următoare: „căci deși nimeni nu crede în Dumnezeu dacă nu înțelege ceva, totuși, prin însăși credința cu care crede este vindecat, pentru ca să înțeleagă cele mărețe; căci sunt unele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-o unui prieten blăjean la plecarea lui din Blaj. Nu se știe prin ce împrejurări cartea lui Mihai Eminescu, Elemente de poetică... de Timotei Cipariu, ajunge în posesia unui elev blăjean, devenit medic în districtul Chivarului, iar mai târziu medic arhidiecezan la Blaj. Biblioteca sa a fost transmisă fiului său, Victor Colceriu, tot medic în Baia Mare, unde a fost descoperită cu ani în urmă. Exemplarul a intrat în patrimoniul Bibliotecii Județene Mureș în anul 1987, prin bunăvoința criticului literar Dan Culcer
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
depline a Caritas Internationalis și implicit a Caritas Europa. Încă din anul 2000, organismul făcea parte din Biroul executiv al Caritas Europa, iar ulterior devine membru în Biroul executiv al Caritas Internationalis. În prezent, Caritas România numără 11 membri: Caritas Arhidiecezan Alba Iulia, Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj, Asociația Caritas București, Caritas Diecezan Greco-Catolic Cluj, Centrul Diecezan Caritas Iași, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Lugoj, Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș, Caritas Catolica Oradea, Asociația Caritas Greco-Catolic Oradea, Organizația Caritas Satu Mare, Federația Caritas
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ce poate fi iubit și că în nimic nu-Ți mai pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”. (Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8) - n.n. footnote>. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., în PSB, vol. 5, p. 268) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
valoarea Botezului cu apă și cuprinde și strădaniile noastre. Așadar, pentru catehumeni, mucenicia Ține loc de botez, prin care ei se nasc în Hristos. Îl mărturisesc și se îmbracă cu El”. (Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 107) - n.n. footnote>”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 127) „Saturus încuraja pe soldatul Pudens, zicând: — În sfârșit, până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen de la școala cantorală, o biserică seminarială. Exista și capela mortuară arhiepiscopală cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, care era menită pentru înmormântarea arhipăstorilor din Bucovina și care, cum s-a arătat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a introdus instituția de inspectori misionari, care a contribuit la regenerarea vieții religioase și a atmosferei morale din societate. S-a deschis de asemenea la Cernăuți, în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare muzeu arhidiecezan. La Putna, în 1927, s-a deschis un atelier de strungărie și de sculptură în lemn. S-a aplicat, de asemenea, la mănăstirile din provincie, albinăritul, pomicultura și piscicultura, numind în scopul acesta un consilier special. Din grija părintească pentru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autorĭ, în cursul de 34 de anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite. Edițiunea a doua Tipărită de Ministeriul Cultelor și al Intrucțiuneĭ Publice. Bucuresci: Tipografia Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri magice și religioase. București: Editura Paideia. Stahl, Paul, H. 2005. Case și acareturi din Mărginimea Sibiului: 1953-1958. București: Editura Paideia. Stanciu, Ioan. 1938. Spicuiri din trecutul comunei Luduș (județul Sibiu). Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stark, David. 1994. Recombinant Property in Eastern Europe Capitalism, Collegium Budapest Public Lectures, Series 8, 2. Stănculescu, Manuela, Sofia. 2003. Vor românii economie de piață?, analiză pe baza datelor din BOP, disponibilă la www.osf.ro. Stăvărache, Florența. 2005. Reprezentări
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vol. I și II), Craiova, Beladi. Stănculescu, Manuela și Berevoescu, Ionica (coord.) (2004), Sărac lipit, caut altă viață!, București, Nemira. Stăniloae, Dumitru (2002 [1992]), Reflecții despre spiritualitatea poporului român, București, Elion. Stăniloae, Dumitru (1939), Ortodoxie și Românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Sztompka, Piotr (1993), The sociology of social change, Oxford, Blackwell's. Sztompka, Piotr (1996), "Trust and emerging Democracy", în International Sociology, 11:1, pp. 37-62. Sztompka, Piotr (1998), "Trust, Distrust and Two Paradoxes of Democracy", în European Journal of Social
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]