82 matches
-
universitare: la Viena și Graz. Doctor în medicină la 1 martie 1890, la Universitatea din Graz. De la 1 august 1891 până la 30 octombrie 1893 a fost medic pentru pretura Săliște, iar de la 1 mai 1894 a fost medic al Seminarului arhidiecezan din Sibiu. Membru al ASTRA, colaborator la prima enciclopedie românească, apărută în 1898, 1900, 1904, cunoscută sub numele de Enciclopedia Diaconovici, apărută sub auspiciile Asociațiunii ASTRA. Opera: Igiena școlară, Sibiu, 1904; Cărticica sănătății, 1905. 1906, Apoldu de Jos - 1994, Sibiu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
episcopii greco-catolici fuseseră arestați încă de la sfârșitul lunii octombrie și încarcerați la reședința patriarhală de la Dragoslavele. George Guțiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia și Făgăraș. După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii și protopopiate, despre preoții
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeași întreprindere. În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan. La data de 3 martie 1990 preotul George Guțiu a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea în funcția de episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
sale vieți. După anii de studii la Roma, tânărul teolog Vasile Suciu, doctor în filosofie și teologie, îl întâlnim în calitate de profesor la Seminariul teologic din Blaj, prefect de studii, profesor de religie la liceul de băieți, precum și bibliotecar al Bibliotecii arhidiecezane. Purta o barbă îngrijită, tradițională în rândul îndrumătorilor sufletești români. A intrat în politica militantă, ca membru al Partidului Național Român, și a obținut succese în circumscripția Vințu de Jos, din actualul județ Alba. În anul 1912, când era deja
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
va avea loc la data de 5 iunie 2011, în catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia • Mânăstirea Sinaia , Editura Institutului Biblic, București, 1984, 40 p. • Așezămintele românești de la Ierusalim și Iordan , Editura Institutului Biblic, București, 1994, 126 p. • Icoana de la Nicula, Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1994, 72 p. • Pavăza credinței , Editura Omniscop, Craiova, 1994, 220 p. • Țara Sfântă, arena operei mântuitoare , Editura Universal Dalsi, București, 1994, 288 p. • Monahismul, chivotul neamului românesc , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 88 p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
p. • Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 160 p. • Mărturisirea nădejdii , Editura Omniscop, Craiova, 1995, 220 p. • Împărăteasa cerului și Mama noastră , Casa de Editură Dokia, Cluj-Napoca, 1996, 159 p. • Preoția și arta pastorală , Editura Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1997, 130 p. • Cuvântul dragostei , Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, 218 p. • Sfântul Irineu de Lyon , Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 1998, 110 p. • Sfântul Ioan Iacob, sihastrul român de la Hozeva , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 144 p. • Pâinea vieții și paharul
Irineu Pop () [Corola-website/Science/308640_a_309969]
-
fost cea din 5 decembrie 1903. Aprecierea criticilor se regăsesc din nou în presa vremii, Octavian Smigelschi fiind comparat cu celebrul pictor maghiar Carol Lotz. Această expoziție a fost urmărită și de Adalbert Berzeviczy, ministrul al Cultelor și Instrucțiunii. Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu. La acest anunț s-au prezentat încă 14 concurenți dintre care comisia, formată din G.D.Mirea, directorul Școlii de Belle-Arte din București, arhitectul
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
scop de Iosif Pop Silaghi, episcop greco-catolic de Oradea, care a participat și el la Conciliul Vatican I. În scopul îndrumării eficiente a vieții spirituale, precum și în scopul progresului Bisericii, mitropolitul Ioan Vancea a folosit căile vizitațiilor canonice și sinoadelor arhidiecezane și provinciale. Astfel, în sinoadele provinciale din anii 1872 și 1882 de la Blaj, au fost emise canoane privind organizarea bisericească, viața clerului, educația tineretului, ordinul călugăresc basilitan (al Sf. Vasile cel Mare). Au fost subliniate adevărurile de credință comune cu
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
de credință comune cu cele ale Bisericii Catolice romane (de rit latin), însă s-a subliniat obligația păstrării neștirbite a rânduielilor Bisericii Greco-Catolice: ritualul, disciplina bisericească, calendarul. Toate acestea au fost aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie sprijinită înmulțirea fundațiilor și susținuți preoții, văduvele, școlile confesionale, orfanii. S-a hotărât să se stârpească concubinajul. Congresul scolastic Arhidiecezan de la Blaj, întrunit la 1-5 iunie 1873, a emis
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie sprijinită înmulțirea fundațiilor și susținuți preoții, văduvele, școlile confesionale, orfanii. S-a hotărât să se stârpească concubinajul. Congresul scolastic Arhidiecezan de la Blaj, întrunit la 1-5 iunie 1873, a emis hotărâri importante în scopul dezvoltării învățământului românesc, în conformitate cu legea școlară cunoscută după numele inițiatorului, J. Eötvös, din 1868. S-a cerut preoților, protopopilor și învățătorilor-cantori să muncească „zi și noapte”, pentru
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
este un ordin de caritate înființat în anul 1921 la Blaj de mitropolitul Vasile Suciu. Este prima congregație feminină care a luat ființă în cadrul Bisericii Române Unite cu Roma. Congregația a fost înființată cu scopul de a îngriji în Orfelinatul Arhidiecezan de la Blaj copiii rămași orfani după primul război mondial. Congregația conducea și Internatul pentru Fete din Blaj, înființând totodată 10 comunități umanitare pe lângă mai multe spitale și sanatorii în țară, în special din Transilvania. La Cluj au înființat și condus
Congregația Surorilor Maicii Domnului () [Corola-website/Science/306885_a_308214]
-
Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer. A înființat revista „Farul nou”, la care au colaborat între alții Gala Galaction
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
spre socialism”" . În după-amiaza zilei de 26 iunie 1949, în timp ce mergea spre localitatea Popești-Leordeni pentru a administra taina miruirii la 200 copii, a fost lovit și băgat forțat într-o mașină a Securității, împreună cu preotul prof. Rafael Friedrich, rectorul Seminarului Arhidiecezan din București. A fost depus în arestul central al Securității din București, unde a fost anchetat timp de aproape un an, fiind bătut și maltratat. În iunie 1950, este transferat la Penitenciarul Jilava. În această perioadă, este condamnat în lipsă
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
aprilie 1893). Împăratul Francisc Iosif I l-a confirmat, în 9 noiembrie 1894, iar papa Leon al XIII-lea l-a numit în 18 martie 1895. În administrarea mitropoliei, noul ales a mers pe urmele predecesorului său, convocând "două sinoade arhidiecezane" (1896 și 1899) și un "Conciliu provincial" (17-26 septembrie 1900), care a celebrat cu mare solemnitate 200 de ani de la Unire, fiind prezenți toți episcopii, mult cler și popor.În vederea acestei comemorări, s-a tipărit la Blaj, sub conducerea regretatului
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
editată la Blaj în 1898. În același an 1898 a fost ales canonic și confirmat odată cu Augustin Bunea - care fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi. În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi. A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane. Prin decretul imperial de la Viena, din 16 mai 1903, canonicul Vasile Hossu a fost numit episcop al Lugojului, în scaunul rămas vacant prin transferul Episcopului Demetriu Radu
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi. A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane. Prin decretul imperial de la Viena, din 16 mai 1903, canonicul Vasile Hossu a fost numit episcop al Lugojului, în scaunul rămas vacant prin transferul Episcopului Demetriu Radu de la Lugoj la Oradea. La 25 mai al aceluiași an, a fost confirmat
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
în 1925 etc, majoritatea acestora fiind imigranți, unii prin căsătorie. Pentru satisfacerea trebuințelor spirituale ale acestora, încă din 1924 s-au făcut demersurile de rigoare în vederea obținerii unei încăperi în care aceștia să-și poată oficia cultul divin. Prin Consistorul arhidiecezan ortodox din Sibiu s-a cerut Revizoratului școlar județean aprobarea ca respectiva încăpere să fie una dintre sălile de clasă ale școlii primare. Prin ordinul nr. 1380/1924, Revizorul a cerut asentimentul direcțiunii școlii, care a cerut mai departe aprobarea
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
speciale cu privire la domeniul mănăstiresc, a studiat topografia și cartografia. Și-a publicat realizările științifice în periodicele tehnice ale vremii. Proaspăt întors de la Expoziția Mondială din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca profesor la Seminarul Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit ca director al Seminarului Catolic din București (1900-1902) și a studiat posibilitatea să înființeze mănăstiri benedictine în România. Dar problemele religioase din România l-au făcut să eșueze în demersul său. Abatele
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
în zona actualelor cămine studențești). Comisia de analiză a recomandat la 21 ianuarie 1898 locul din strada Morii nr. 16. În octombrie 1898 mitropolitul Miron Romanul a murit, succesorul său fiind ales Ioan Mețianu (1898-1916). La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată din: Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, care avea menirea de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată din: Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, care avea menirea de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane), stilul neapărat bizantin. Mitropolitul Ioan Mețianu insista “pentru ideea ca biserica să aibă două
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor artiști, după care Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în ziarul “Telegraful Român” din 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu pentru suma de 80.000 coroane, cu termen de depunere a proiectelor data de 1 martie 1904. La acest
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
libere deasupra altarului și în absidele laterale, renunțând ulterior din motiv de boală. Apoi a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu care a definitivat pictura catedralei. Serbările prilejuite de sfințirea catedralei au început cu ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat în sesiune extraordinară la 12 mai 1906, la ora 16, la Casa națională a Asociațiunii și prezidat de mitropolitul Ioan Mețianu. În seara aceleiași zile, de la ora 19, s-a celebrat o vecernie cu litie în Biserica din Groapă
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
are însemnătate pentru întreaga românime, pentru istoria generală română, pentru că ""sângele nu se face apă"". Cu acest prilej, a fost amplasată în stânga intrării o placă cu următoarea inscripție: În dreapta intrării se află o placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: În timpul păstoririi mitropolitului Nicolae Mladin (1967-1981), a fost înlocuit acoperișul catedralei și au fost reparate cele două turle. Succesorul său, mitropolitul Antonie Plămădeală (1982-2005), s-a ocupat mai ales de
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]