249 matches
-
călători erau marginale, fragmentare, confuze și împă- nate din belșug cu elemente fantastice. Știind probabil aceste lucruri, Bandinus însuși notează că lucrarea sa a fost „cu cea mai mare fidelitate și acuratețe scrisă și terminată la Bacău, în Moldova, în arhiepiscopala noastră reședință”. Șansa a făcut ca manuscrisul lui Bandinus să nu se fi rătăcit în cine știe ce tainic ungher al arhivei Vaticanului, ci să fi fost descoperit și achizi- ționat de Constantin Esarcu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel Mare, reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din Constanța, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
ocazie pentru a desfăta urechile în detrimentul adevăratului obiectiv: lauda adusă lui Dumnezeu și sanctificarea credincioșilor. Situația muzicală în sine era în sintonie cu trăsăturile „stilului baroc”, chiar dacă nu era compatibilă cu finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene unde sunt reprezentate vanități și obscenități scandaloase, locuri de distracție și teatre ale falsității”. Au existat și tentative de a împăca exigențele noului tip de muzică cu exigențele liturgiei, prin compunerea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
el mai Întîi la Salzburg, cînd aveam cincisprezece ani, și s-a dus să facă un reportaj asupra lagărelor de refugiați din Austria. Mă lăsa singur toată ziua și ne reîntîlneam seara. Mă plimbam pe străzile Înguste ale vechiului oraș arhiepiscopal, mă așezam pe o bancă din grădina Mirabell sau luam telefericul care duce sus, la fortăreață, În timp ce el lua interviuri unor refugiați baltici, cei care aparțineau grupului hardcore, nucleului dur al refugiaților pe care nimeni nu-i dorea nicăieri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
perete interior lateral și transferată într-o poziție deasupra altarului principal, unde plutește și astăzi înconjurată de heruvimi auriți [Figurile 26-27]172. Se pot oferi mai multe clarificări asupra acestor evoluții mulțumită registrelor unui caz judecat în 1545 în instanță arhiepiscopala între S. Maria degli Alberighi și un fierar numit Giovanni di Simone, care avea un atelier și făcea zgomot, deranjând slujbele din biserică. Procuratorul bisericii susținea cu circumlocuțiuni avocățești că: Imaginea Sfintei Fecioare care face semne și miracole și se
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Specchi, 29 tortură, 52, 54 Toschi, Domenico, jurist, 55 trădare, 50, 53 Trento, 45 Trupul lui Christos, 47 țap ispășitor, 39 Uccello, Paolo, pictor, 29 Valdichiana, 67 Vechiul Testament, 53, 55 Veneția, 44, 56, 71, 140 Via dell'Alloro, 147 vicar arhiepiscopal, 24, 72, 77, 85 Winchester, 60 În aceeași serie au mai apărut (selectiv): Aventură gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserică și elitele intelectuale interbelice, Constantin Mihai Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
desfășurarea Parlamentului de la Westminster din 1332, reprezentanții clerului au încetat să mai fie convocați și, în consecință, de a constitui o "stare"236. Subvențiile lor vor fi aprobate în viitor de adunări proprii 237, clerul fiind convocat prin înscrisuri (writ) arhiepiscopale. În concluzie, în perioada domniei lui Eduard al III-lea monarhia a reușit să respingă orice restricție în exercitarea puterii executive. Anglia oferea aparența unei "perfecte monarhii constituționale", dar după ce șansa succesului în Războiul de 100 de ani s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rândul său interese de natură literară, se afla și el acasă, pentru vacanța de Crăciun. Reședința arhiepiscopului de la Addington, În Kent, era frumos proporționată și dotată cu tot confortul, iar atmosfera anglicanismului cultivat Îi alina spiritul ofensat. Însăși expresia „reședința arhiepiscopală“ Îi suna, când o rostea Încet, pentru sine, ca o binecuvântare. Dar nici pe perioada acestei scurte vizite nu fu lăsat să uite cu totul de Guy Domville: gazdele citiseră cronica din The Times și, În moduri diferite și pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pereții, inclusiv pe cei ai pridvorului. Pictura este în fresco, executată în anul 1970. Spre ieșirea din biserică există o pictură care îl înfățișează pe Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe și alta pe Părintele Cleopa "Duhovnicul României". Catapeteasma, iconestasele, tronul arhiepiscopal și stranele sunt frumos sculptate în lemn de stejar. Sculpturile au fost executate de meșterii: Ion și Dumitru Cotfas, Mircea și Valerică Apăvăloaie și Ioan Cârcei, aduși aici, din Grumăzeștii Neamțului. În biserică se află un interesant policandru, confecționat din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă Canonul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius - când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Duhamel contesta legitimitatea arestării episcopului de Roman de către Mihail Sturdza. Consideră că un înalt prelat poate fi judecat doar de o curte ecleziastică, prezidată de șeful bisericii. Problema care se ivea consta în faptul că, după moartea mitropolitului Meletie, scaunul arhiepiscopal al Moldovei era vacant. în aceste condiții, Duhamel cerea instrucțiuni suplimentare pentru soluționarea acestui caz. în același timp, îi solicita prințului Sturdza să aplice un tratament mai decent pentru episcopul întemnițat, pe care să-l transfere într-o altă mănăstire
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă Canonul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în Noiembrie 1936. Acest act constitutiv al Fraternității Ordinului al III-lea din parohia romano-catolică din Craiova s-a scris în trei exemplare, din care unul s-a trimis la Craiova pentru Arhiva Parohiei, altul s-a trimis la Curia Arhiepiscopală din București și unul a rămas la Comisariatul Provincial, actualmente cu reședința la Bacău. 5. Craiova În ziua de 4 Septembrie din anul acesta 1938, Părintele Comisar Provincial a făcut vizita canonică a Comunității terțiarilor din parohia romano-catolică din Craiova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
încă pomană pentru câteva liturghii pentru sufletele răposaților. 9. București 22 Martie Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Cisar, fost Episcop catolic de Iași, acum înălțat la demnitatea de Arhiepiscop de București, a luat în primire în ziua aceasta, tronul Arhiepiscopal în catedrala Sfântului Iosif și a fost salutat în chip sărbătoresc de toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P. Iosif Tălmăcel Superiorul tuturor terțiarilor din România a adresat Înalt Prea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
57 din 1892, comitet fictiv la data publicării, dar devenit în curând realitate: Artemie Berariu, președinte, iar ca membri Vasile Morariu, profesorul Grigore Halipa, spiritualul seminarial Vasile Calancea, prefectul seminarial Gavril Teleagă, predicatorul bisericii catedrale dr. Ștefan Saghiu, directorul tipografiei arhiepiscopale Dimitrie Bucevschi și Constantin Morariu. * ...”adevărata redacție am primito cu cu bucurie. Nimic în viață n-am lucrat cu așa sete și cu așa dor fierbinte ca la Deșteptarea și entuziasmul - deliciu, din timpul acela îmi va rămâne pururi neuitat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru țărănimea dar și intelectualitatea satelor bucovinene. Realizat de Miron M. Călinescu, (18741881), Ion I. Bumbac (1882-1883), Calistrat Coca (1884-1885) secretari succesivi ai Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina, Cernăuți, editare și tiparul lui R. Eckhardt, apoi Tip. Arhiepiscopală și editură (1884-1885). Din 1875 partea literară poartă numele de Almanach. Promovează limba română literară cu scrieri de: M.M. Călinescu, I.G. Sbiera, T.V. Stefanelli, S. Fl. Marian, I. Bumbac, V. Bumbac, S.V. Isopescu, V. Alecsandri, T. Bocancea, C. Morariu, A
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acum, unui preot și celor doi fii nelegitimi ai acestuia, fără un motiv serios. În mod clar a fost anticipată o favoare din partea priorului Battista. Favoarea devine clară în două documente redactate în ziua următoare, 4 iulie 1515, la Curia Arhiepiscopala 17. În primul dintre ele priorul Battista, ca împuternicit al fiului său, a renunțat la biserică Sant'Andrea din Percussina. În al doilea document Battista di Buoninsegna, care acționează în numele patronilor Machiavelli, a oferit aceeași biserică varului sau, Totto. Rezultatul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]